Connect with us

NATO

A fost publicat cel mai amplu sondaj din istoria NATO: Românii, în top 3 cei mai euro-atlantici cetățeni. 78% spun că apartenența la NATO protejează România de un atac inamic

Published

on

La 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, aniversați anul trecut, NATO a efectuat cel mai amplu sondaj cu privire la activitatea sa, iar România, care a împlinit 15 ani de la aderare în 2019, se situează între primele cinci state membre ale căror cetățeni au cea mai mare încredere că apartenența la NATO le protejează țara de un atac din partea unei țări străine. De asemenea, România este pe locul al treilea între cele 29 de națiuni euro-atlantice în ce privește sprijinul cetățenilor pentru ca țara noastră să rămână stat membru al Alianța Nord-Atlantică.

Aceste cifre au fost lansate joi de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul raportului anual 2019 al Alianței Nord-Atlantice, document prezentat în premieră într-o conferință de presă virtuală în contextul măsurilor de precauție luate pentru evitarea răspândirii pandemiei de coronavirus. 

”2019 a fost un an în care am făcut mari pași în adaptarea suplimentară a NATO. A fost și anul în care am marcat aniversarea noastră de 70 de ani. Anul trecut, am comandat un sondaj, pe aproape 29.000 de cetățeni din toate cele 29 de aliați NATO și Macedonia de Nord. Cel mai cuprinzător sondaj despre NATO care a fost realizat vreodată”, a spus Stoltenberg, după ce în debutul conferinței de presă a abordat provocarea coronavirusului, asigurând că NATO va continua să lucreze ”pentru depășirea acestei crize”.

Peste 80% dintre europeni, americani și canadieni consideră importantă colaborarea dintre America de Nord și Europa

Sondajul arată că o medie de 81% dintre cetățenii statelor membre consideră importantă colaborarea dintre America de Nord și Europa în materie de siguranță și securitate.

De asemenea, cetățenii aliați sunt de acord cu principiul de bază al apărării colective, 76% fiind de acord că alți aliați NATO ar trebui să-i apere dacă sunt atacați. În același timp, 71% sunt de acord că propria țară ar trebui să acționeze în apărarea altui aliat.

O medie de 64% dintre cetățeni ar vota pentru ca țara lor să rămână în NATO în cazul în care ar fi organizat un referendum în acest sens.

Totodată, o medie de 60% dintre cetățeni consideră că apartenența țării lor la NATO îi face mai puțin susceptibili unui atac inamic.

România, în top 3 țări euro-atlantice în ce privește încrederea în NATO

În ce privește România, sondajul arată că 78% dintre cetățenii țării noastre consideră că apartenența la NATO ne protejează și ”face puțin probabil” un atac din partea unei țări străine, același procent fiind valabil și pentru cetățenii Danemarcei și Norvegiei.

Cele trei țări sunt devansate doar de Polonia (87%) și Lituania (81%).

La polul opus sunt cetățenii din Franța (54%), Slovenia (54%), Statele Unite (49%) și Muntenegru (43%).

©️ NATO Report 2019

Totodată, România este între primele trei țări aliate când vine vorba despre susținerea apartenenței la Alianța Nord-Atlantică. Cu alte cuvinte, 85% dintre cetățenii români ar vota pentru ca țara noastră să rămână stat membru al NATO.

La acest capitol, România este devansată doar de Albania (95%) și Polonia (90%).

Cele mai îngrijorătoare cifre în această privință sunt înregistrate în Franța, Islanda și Slovenia, unde numai 50% ar vota pentru păstrarea calității de țară membră a Alianței.

©️ NATO Report 2019

România, în raportul anual al NATO din 2019

Asemenea anilor precedenți, raportul anual prezentat de secretarul general cuprinde peste de referiri la România, la contribuția țării noastre în NATO și la măsurile luate de aliați pentru a asigura securitatea țării noastre.

Raportul de anul acesta (disponibil aici) plasează România pe locul al 6-lea în rândul țărilor aliate care alocă minim 2% din PIB pentru apărare (dintr-un total de 9 state membre) și pe locul al 8-lea în ce privește alocarea a minim 20% din bugetul apărării pentru dezvoltarea capabilităților militare (25,7% din buget).

De asemenea, țara noastră a găzduit două exerciții militare importante în 2019 – Steadfast Cobalt și Sea Shield.

Raportul consemnează și faptul că, în 2019, fostul ministru român de externe Mircea Geoană a înlocuit-o pe Rose Gottemoeller în funcție de secretar general adjunct al NATO, devenind deopotrivă primul român și întâiul est-european în această poziție.

Totodată, în redactarea raportului au fost utilizate drept testimoniale mai multe declarații ale cetățenilor români care lucrează în cadrul NATO.

Nu în ultimul rând, România este a cincea țară aliată în termeni de contribuții cu efective militare la misiuna Alianței în Afganistan, unde participă cu 797 de militari.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Bogdan Aurescu, despre prezența militară a Rusiei în regiune: România nu se simte amenințată. Marea Neagră e parţial şi un “lac” NATO

Published

on

© Bogdan Aurescu/ Twitter

România nu se simte ameninţată, ci îngrijorată de prezenţa militară sporită a Rusiei în regiune, iar datorită Organizaţiei Tratatului Nord-Atlantic, Marea Neagră “e parţial şi un lac NATO”, a afirmat, joi, ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, informează Agerpres.

El a participat la EPC Talks Geopolitics, dezbatere organizată online. În acest context, a vorbit despre rolul ţării noastre pe flancul estic al NATO.

Întrebat dacă România se simte ameninţată de prezenţa militară sporită a Federaţiei Ruse în regiune, Aurescu a răspuns: “Nu ne simţim ameninţaţi. România este aliat NATO, face parte din Alianţă – cea mai de succes şi cea mai puternică alianţă militară din istorie -, nu ne simţim ameninţaţi, dar, în acelaşi timp, suntem îngrijoraţi când vedem o dislocare masivă de militari, o asemenea demonstraţie de forţă militară în regiune. Nu putem să nu ne întrebăm care este motivul pentru acest lucru, ce tip de îngrijorare vrea să transmită Rusia către noi, în calitate de aliaţi NATO din regiune”.

În cadrul intervențiilor sale în dialogul cu David O’Sullivan, ministrul Bogdan Aurescu  a realizat o analiză asupra mediului de securitate și evoluțiilor geopolitice din regiunea Mării Negre, precum și asupra priorităților țării noastre în regiune și a modalităților de promovare a acestora, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. Ministrul român de externe a vorbit despre prioritățile României pentru Summitul NATO din 14 iunie 2021, cu accent pe evidențierea importanței securității și stabilității la Marea Neagră pentru securitatea euroatlantică, precum și pe necesitatea de a continua eforturile de consolidare a posturii de descurajare și apărare a NATO în regiune. Totodată, a reiterat susținerea activă a României pentru procesul de reflecţie strategică NATO 2030, coordonat de Secretarul General al NATO, și relevanța adoptării unui nou Concept Strategic al NATO, adaptat situației de securitate actuale și provocărilor cu care se confruntă aliații în prezent. Totodată, ministrul român a făcut referire la inițiativa României de a înființa și găzdui un Centru Euro-Atlantic pentru Reziliență, dedicat statelor NATO, UE și partenere.

Ministrul a fost întrebat şi “ce ar putea NATO să facă pentru a împiedica Rusia să transforme Marea Neagră într-un lac rusesc”

Datorită aliaţilor NATO, Marea Neagră e parţial şi un “lac” NATO. Nu putem renunţa la a fi prezenţi în regiune ca membri ai Alianţei şi cred că este important să continuăm să ne promovăm valorile în regiune“, a spus şeful diplomaţiei române.

El a apreciat că “este important ca NATO să continue apărarea şi descurajarea în această zonă şi că, în acelaşi timp, conflictele prelungite din zonă reprezintă o ameninţare la securitatea regională şi nu numai”.

Totodată, a arătat că ţara noastră îşi doreşte “mai mulţi aliaţi în brigada multinaţională din România” și a vorbit de nevoia de coeziune pe Flancul estic al Alianţei, conchide sursa citată.

Afirmațiile șefului diplomației române urmează unei reuniuni trilaterale pe teme de securitate România – Polonia – Turcia pe care Bogdan Aurescu a găzduit-o în urmă cu două săptămâni la București, la care au fost invitați și omologii din Ucraina și Georgia, și unde miniștrii de externe român, polonez și turc au reafirmat sprijinul lor pentru securitatea la Marea Neagră și pe flancul estic al NATO.

Mai mult, în același siaj, președintele Klaus Iohannis și omologul său polonez, Andrzej Duda, vor găzdui luni, la București, un summit al formatului București 9, cadru ce reunește statele aliate de pe flancul estic al NATO.

De asemenea, Bogdan Aurescu a afirmat recent că orice ameninţare la adresa României este o ameninţare la adresa NATO, într-o referire la o declarație recentă a ambasadorului rus la București, care spusese că România ar trebui să se îngrijoreze dacă ar fi implicată “într-un fel de aventură militară concepută de “capetele fierbinți” din sediul NATO”.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării a decis săptămâna trecută ca țara noastră să continue promovarea demersurilor menite să conducă la consolidarea suplimentară a posturii aliate în România și în regiune, de o manieră responsabilă, conformă dreptului internațional, în urma tensiunilor din Marea Neagră dintre Rusia și Ucraina.

Continue Reading

NATO

Șeful diplomației SUA, prima vizită în Europa de Est: Președintele Ucrainei îi cere lui Antony Blinken sprijinul SUA pentru a obține planul de acțiune de aderare la NATO

Published

on

© President of Ukraine Official Website

Şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, i-a cerut joi Rusiei să înceteze comportamentul său ”agresiv” faţă de Kiev, forţe armate ruse continuând să fie desfăşurate în număr mare la frontiera cu Ucraina, în pofida unei recente retrageri, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a reînnoit solicitarea ca NATO să ofere țării sale un plan de acțiune pentru aderarea la Alianță.

“Sperăm că Rusia îşi va înceta acţiunile periculoase şi agresive”, a spus Antony Blinken, potrivit AFP şi Reuters, în timpul întrevederii pe care a avut-o la Kiev cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în cadrul primei sale vizite în Europa de Est după preluarea mandatului de secretar de stat

“Suntem conştienţi că Rusia şi-a retras unele forţele de la frontiera sa cu Ucraina, însă vedem că rămân forţe semnificative”, a subliniat el.

Blinken, care s-a deplasat la Kiev după o reuniune G7 la Londra în care țările participante la acest format au denunțat comportamentul destabilizator al Rusiei, a promis să conlucreze cu Ucraina pentru ca ea “să se poată apăra ea însăşi împotriva unei agresiuni”.

La rândul său, Zelenski a denunţat retragerea “prea lentă”, anunţată de Moscova la 23 aprilie, după săptămâni de tensiuni izbucnite în urma desfăşurării a zeci de mii de soldaţi la frontiera comună ruso-ucraineană şi în peninsula ucraineană Crimeea anexată de Rusia în 2014, informează Agerpres.

Această demonstraţie de forţă a alimentat temeri la Kiev şi în Occident privind o posibilă ofensivă sau chiar o invazie rusă, NATO și UE subliniind că această acumulare de trupe și echipamente reprezintă cea mai mare desfășurare militară rusă din 2014 încoace, când Moscova a anexat ilegal Crimeea.

Washingtonul, Bruxellesul şi NATO şi-au înmulţit declaraţiile de susţinere faţă de Kiev, însă nu au dat curs solicitării Ucrainei de a accelera aderarea sa la Alianţă, o linie roşie pentru Moscova.

De altfel, potrivit Reuters, preşedintele ucrainean a cerut din nou joi Alianţei Nord-Atlantice să-şi întărească prezenţa militară în regiune, iar Statelor Unite să susţină candidatura Kievului la Planul de Acţiune pentru aderare la organizaţie în timpul summitului din iunie. Volodimir Zelenski a lansat această solicitare luna trecută, în timpul comasării militare ruse de la frontiera cu țara pe care o conduce.

Anterior întrevederii cu Zelenski, Antony Blinken s-a întâlnit cu ministrul de externe Dmytro Kuleba, cu prim-ministrul Denys Shmyhal și cu membrii ai Parlamentului de la Kiev, ocazii cu care a reafirmat sprijinul SUA pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.

Potrivit Departamentului de Stat, din 2014, Statele Unite au oferit Ucrainei asistență totală de peste 4,6 miliarde de dolari, inclusiv asistență de securitate și non-securitate. În plus, Washington-ul a oferit oferit trei garanții de împrumut suveran de 1 miliard de dolari.

Statele Unite au furnizat peste 49 de milioane de dolari în asistență legată de COVID, inclusiv finanțare îndreptată către nevoile umanitare și de sănătate.

Din 2014, Statele Unite au contribuit cu peste 306 milioane dolari la agențiile umanitare pentru a sprijini asistența persoanelor strămutate sau afectate de acțiunile agresive ale Rusiei în estul Ucrainei și Crimeea.

Continue Reading

NATO

A început Defender Europe 2021, cel mai mare exercițiu militar SUA în Europa din ultimii 25 de ani, care va avea loc și în România: 28.000 de soldați din 26 de țări se vor antrena în 12 țări NATO și partenere

Published

on

© U.S. European Command Public Affairs

Defender Europe 2021, cel mai mare exercițiu militar organizat de SUA în Europa în ultimii 25 de ani, a început marți, cu ocazia unei ceremonii de deschidere desfășurate în Portul Durres, din Albania, unde au participat președintele Ilir Meta, prim-ministrul albanez Edil Rama și comandantul suprem al forțelor NATO în Europa, generalul Tod D. Wolters.

Bazându-se pe succesul exercițiului de anul trecut, desfășurat la scară mult mai mică din cauza pandemiei, Defender-Europe 21 include un număr mai mare de țări aliate și partenere ale NATO care desfășoară activități într-o zonă mai largă decât cea planificată pentru 2020. Peste 28.000 de forțe multinaționale din 26 de națiuni vor desfășura operațiuni aproape simultane în mai mult de 30 de zone de antrenament din 12 țări, inclusiv România, pentru a exersa apărarea flancului estic al NATO. Din cei peste 28.000 de soldați, 2.900 vor fi militari americani.

“Pe tot parcursul Defender 21, (…) vom îmbunătăți apărarea integrată la nivel aerian și împotriva rachetelor, ne vom angaja în exerciții de foc și vom culmina cu un exercițiu de comandă. Aceste evenimente ne obligă să ne îmbunătățim mușchii și intelectul”, a afirmat generalul Wolters.

Defender Europe este un exercițiu anual pe scară largă al Armatei SUA în Europa și Africa, multinațional, menit să construiască pregătirea strategică și operațională și interoperabilitatea dintre SUA, aliații și partenerii NATO.

O galerie foto a evenimentului de deschidere poate fi vizualizată aici.

Anul trecut, armata americană planificase pentru acest exerciţiu cea mai mare desfăşurare militară în Europa din ultimii 25 de ani, cu 20.000 de soldaţi trimişi din Statele Unite pentru a se alătura celor 9.000 de militari aflaţi deja pe continent.

Primele exerciţii practice vor începe în luna mai şi vor dura la finalul lunii iunie. Cele mai importante module ale exercițiului vor fi:

  • Swift Response – la începutul luni mai, incluzând operaţii aeriene în Estonia, Bulgaria şi România, cu peste 7.000 de militari din 11 ţări;
  • Immediate Response – la începutul lunii mai până la jumătatea lunii iunie, la care participă peste 5.000 de militari din opt ţări în 31 de poligoane în 12 ţări unde vor avea loc exerciţii cu trageri reale;
  • Saber Guardian – se va desfășura de la mijlocul lunii mai până la începutul lunii iunie, unde peste 13.000 de militari din 19 țări vor desfășura operațiuni de apărare împotriva incendiilor și aeriene și antirachete, plus o evacuare medicală la scară largă;
  • Command Post Exercise — în luna iunie, cu participarea a 2.000 de militari, comandamente din 14 ţări, de pe două continente, se vor antrena în planificarea şi conducerea operaţiilor militare întrunite.

Conectate cu Defender Europe 2021 vor fi și alte două exerciţii:

  • African Lion – de la jumătatea lunii mai până la jumătatea lunii iunie, la care vor participa 5.000 de militari din 24 de ţări, majoritatea din Maroc;
  • Steadfast Defender – de la jumătatea lunii mai până la finalul lunii iunie, fiind un exerciţiu nou al NATO pentru a demonstra capabilităţile Alianţei de a răspunde la o ameninţare pe scară largă.

© US Army Europe and Africa

Manevrele pe scară largă a trupelor și echipamentelor pentru aceste exerciții implică un sprijin extins din partea fiecărei națiuni gazdă, demonstrând importanța investițiilor aliate și partenere în pregătirea și apărarea militară europeană.

O strategie strictă de prevenire și atenuare a COVID implementată de SUA și națiunile participante va fi esențială pentru execuția DEFENDER-Europe 21. În consecință, soldații din SUA vor efectua teste COVID înainte de operații, o carantină în Europa la sosire și vor efectua un alt test COVID în timp ce călătoresc pe tot continentul.

DEFENDER-Europe 21 este dovada angajamentului ferm al SUA față de NATO, este un prim exemplu al capacităților colective și demonstrează că aliații și partenerii NATO sunt mai puternici împreună, conchide sursa citată.

 

Continue Reading

Facebook

Team2Share

U.E.17 mins ago

De la Göteborg la Porto: Social-democrații europeni au stabilit calea unei Europe mai echitabile pentru toți

POLITICĂ43 mins ago

Cristian Diaconescu, videoconferință cu secretarul general al PPE: Popularii Europeni susțin demersurile PMP, al treilea partid ca scor politic la nivel național în urma alegerilor locale

CONSILIUL UE1 hour ago

Ministrul apărării Nicolae Ciucă, la reuniunea cu omologii din UE: România sprijină consolidarea palierului operațional al Politicii de Securitate şi Apărare Comună

Cristian Bușoi17 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, consideră că viitorul Europei depinde de inovare: Bugetul record pentru programul Orizont Europa, dovada că ne pasă de Uniunea pe care o vom lăsa moștenire

NATO17 hours ago

Bogdan Aurescu, despre prezența militară a Rusiei în regiune: România nu se simte amenințată. Marea Neagră e parţial şi un “lac” NATO

Corina Crețu17 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu cere mai multă transparență din partea Guvernului privind folosirea fondurilor europene în domeniul sănătății

NATO18 hours ago

Șeful diplomației SUA, prima vizită în Europa de Est: Președintele Ucrainei îi cere lui Antony Blinken sprijinul SUA pentru a obține planul de acțiune de aderare la NATO

ROMÂNIA18 hours ago

Ludovic Orban: Parteneriatul Strategic dintre România și SUA, unul dintre pilonii de bază ai politicii externe

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR19 hours ago

CoR, mesaj către comisarul european pentru egalitate: Comunitățile locale sunt în prima linie privind promovarea egalității de șanse

EVENIMENTE19 hours ago

“Sibiul pune umărul pentru Europa”. Consiliul Județean Sibiu organizează pe 9 mai, de Ziua Europei, Summit-ul Muzical al Vaccinării, unde cetățenii se pot imuniza împotriva COVID-19

U.E.17 mins ago

De la Göteborg la Porto: Social-democrații europeni au stabilit calea unei Europe mai echitabile pentru toți

CHINA1 week ago

Josep Borrell semnalează UE să se pregătească pentru ”o perioadă lungă și dificilă” în relațiile cu Rusia, observându-se o ”tendință îngrijorătoare” de a se comporta ”ca și când am fi un adversar”

ROMÂNIA1 week ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccinuri Johnson&Johnson și Moderna a ajuns în România

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită ca testarea în scopul obținerii adeverinței electronice verzi să fie gratuită: Este nevoie și de testare pentru funcționarea normală a activităților

MAREA BRITANIE1 week ago

Parlamentul European a aprobat acordul comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit, cel mai ambițios tratat încheiat vreodată de Uniune cu o țară terță

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare din PE: Viitorul și prosperitatea Europei depind de cercetare și inovare, cu ajutorul cărora vom deveni mai rezilienți în fața crizelor viitoare

U.E.2 weeks ago

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, întâlnire la Paris cu omologul francez, Emmanuel Macron: Trebuie să făurim noi înșine viitorul UE dacă nu dorim să devenim jucăria politicii globale

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a discutat cu omologul ucrainean despre ”necesitatea identificării de soluții durabile” pentru drepturile minorității române din Ucraina

FONDURI EUROPENE2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: PNRR este în negociere, nu a fost refuzat de Comisia Europeană. Este vorba de a remodela ce avem noi în planul de redresare şi rezilienţă

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Summitul privind clima. Joe Biden le cere liderilor lumii să se unească în lupta împotriva schimbărilor climatice: America s-a întors. Trebuie să trecem la acţiune noi toţi, în pas accelerat

Advertisement
Advertisement

Trending