Ambasada Statelor Unite la București este „alături de cei dedicați păstrării memoriei Holocaustului și asigurării faptului că generațiile viitoare vor înțelege consecințele violenței, urii, intoleranței și extremismului.”
„Președintele Trump a afirmat clar: <<Antisemitismul nu are ce căuta într-o societate civilizată>>. Comemorarea Holocaustului și educația în acest sens sunt esențiale pentru combaterea antisemitismului. Comemorarea Holocaustului onorează victimele din trecut. Și este vorba despre apărarea libertății religioase, a demnității umane și a valorilor fundamentale care stau la baza civilizației occidentale – valori pe care le împărtășim, cu mândrie, cu poporul român”, evidențiază Ambasada Statelor Unite la București într-un mesaj publicat pe rețeaua de socializare Facebook.
Reacția apare după ce Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” a acuzat formațiunea Alianța pentru Unirea Românilor că vrea desființarea acestui institut și a Muzeului de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România.
Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” a publicat fragmente din adresa formulată de către organizația locală Balotești a partidului AUR care relevă acest lucru.
„Cum se vor aplica cele 10 măsuri pentru reducerea cheltuielilor publice de către AUR, prezentate presei pe 10 mai, devine mai limpede dacă citiți cele 10 informații false folosite ca argumente pentru închiderea institutului și abrogarea unei legi. Cu alte cuvinte, când guvernarea se construiește prin dezinformare, se instaurează dictatura și antisemitism”, a menționat Institutul „Elie Wiesel”.
În 2005, Rezoluția privind comemorarea Holocaustului (60/7) a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite a desemnat data de 27 ianuarie ca zi internațională de comemorare a victimelor Holocaustului.
La 27 ianuarie 1945, forțele aliate au eliberat lagărul de concentrare și de exterminare Auschwitz-Birkenau. Rezoluția îndeamnă toți membrii Organizației Națiunilor Unite să onoreze memoria victimelor Holocaustului și să încurajeze dezvoltarea de programe educaționale privind istoria Holocaustului, pentru a preveni viitoare acte de genocid.
În rezoluție se solicită conservarea activă a siturilor Holocaustului care au servit drept lagăre de exterminare, lagăre de concentrare, lagăre de muncă forțată și închisori naziste.
Conștientă de responsabilitatea pe care o are pentru conservarea lecților istoriei, România a introdus în programa școlară un curs opțional privind istoria evreilor și Holocaustul, devenind prima țară din UE care ia o decizie în acest sens.
