Președintele francez, Emmanuel Macron, și-a apărat marți la Riga strategia privind un ”dialog” cu Rusia, ceea ce a ridicat îndoieli în rândul liderilor statelor baltice, dar a punctat reticențele șefului statului rus Vladimir Putin, punctând că ”este nevoie de doi pentru un dialog”, anunță AFP, citat de Agerpres.

”La fel ca la tango şi pentru un dialog este nevoie de doi (parteneri) şi deci depinde de voinţa părţii angajate de a merge sau nu înainte”, a subliniat Emmanuel Macron, adăugând: ”Vom vedea de fapt ce poate produce acest dialog ca rezultat pozitiv”.

În cadrul primei sale vizite în Lituania și Letonia, state sceptice cu privire la intențiile Moscovei, liderul francez a încercat să aducă clarificări cu privire la scopul ”dialogului” pe care le dorește să-l aducă Uniunea Europeană cu Rusia, pe fondul unor tensiuni în creștere ca urmare a crizei din Belarus.

”E ceea ce ne va permite să construim o relaţie (cu Rusia) mult mai stabilă şi mai protectoare”, a precizat acesta în cursul unei conferinţe de presă cu premierul leton Arturs Karins.

Preşedintele francez a amintit că relaţia cu Rusia ”s-a înrăutăţit din cauza conflictului ucrainean şi a ocupării Ucrainei”, referindu-se probabil la peninsula Crimeea. ”Am aplicat sancţiuni care au fost puţin eficiente”, a recunoscut Macron.

Dar şeful statului francez doreşte ”o formă de normalizare a relaţiilor noastre cu Rusia pentru că împărţim acelaşi spaţiu, pentru că vrem să nu mai existe atacuri cibernetice, să nu mai existe destabilizare a democraţiei noastre şi o reglementare a conflictelor regionale, în primul rând în Ucraina”.

Acest mesaj al lui Macron vine înaintea reuniunii șefilor de stat sau de guvern unde aceștia urmează să discute, printre altele, despre situația din Belarus, dar și despre relația Uniunii Europene cu Rusia, mai ales că otrăvirea opozantului rus Aleksei Navalnîi a dus la creșterea tensiunilor.

În cadrul unei intervenții la ONU, Heiko Maas, ministrul german de externe, a cărui țară deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, a transmis că un astfel de caz ”trebuie să aibă consecințe” și că Uniunea Europeană își rezervă dreptul de a impune sancțiuni.

Mesajul acestuia este în aceeași notă cu solicitarea Parlamentului European, care a cerut printr-o rezoluție adoptată la 17 septembrie cu 532 de voturi pentru, 84 împotrivă și 72 de abțineri, ca UE să stabilească cât mai curând posibil o listă de măsuri restrictive ambițioase față de Rusia și să înăsprească sancțiunile existente. 

Parlamentarii britanici au aprobat marți proiectul de lege controversat privind piața internă în Regatul Unit, care modifică parțial Acordul de retragere din UE, într-un moment în care la Bruxelles se desfășoară o nouă rundă de negocieri referitoare la viitorul relațiilor comerciale post-Brexit, anunță Politico Europe.

Documentul a fost adoptat cu 340 de voturi pentru și 256 de voturi împotrivă, doar puțini parlamentari conservatori contestând acest proiect de lege prin abținere de la vot.

Prin proiectul de lege privind piața internă li se oferă miniștrilor prerogativa de a reveni asupra unor secțiuni ale Acordului de retragere, semnat de Regatul Unit și Uniunea Europeană.

Atunci când ministrul britanic pentru Irlanda de Nord a recunoscut că acest proiect de lege încalcă dreptul internațional, mulți parlamentari conservatori și-au exprimat nemulțumirea și au amenințat că îl vor bloca în Camera Comunelor.

Urmărind să liniștească spiritele în rândul propriului partid, premierul Boris Johnson a acceptat compromisul unui amendament care oferă deputaților britanici dreptul de a bloca proiectul de lege în cazul în care Guvernul de la Londra ar dori să pună în aplicare prevederile acestuia.

Anumite secțiuni ale acestui proiect de lege, care urmează acum să ajungă în Camera Lorzilor, unde Partidul Conservator nu deține majoritatea, vor aduce atingere acordului cu Bruxelles-ul privind Irlanda de Nord și ajutorul de stat. În virtutea Protocolului privind Irlanda de Nord, această provincie britanică ar trebui să urmeze unele dintre regulile UE după perioada de tranziţie post-Brexit pentru a garanta absenţa frontierei fizice şi pentru a evita resurgenţa tensiunilor în această regiuni, însângerată de trei decenii de ”tulburări”.

În cele din urmă, niciun conservator britanic nu a votat împotriva proiectului de lege, 21 dintre ei abținându-se, înclusiv fostul premier Theresa May, care, anterior, criticase documentul.

Cu toate acestea, documentul rămâne o problemă spinoasă între Londra și Bruxelles, vicepreședintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic confirmând luni că UE a solicitat din nou, în cadrul întrevederii cu ministrul Michael Gove, ca secțiunile proiectului de lege care aduc atingere Acordului de retragere să fie îndepărtate până la finalul lunii septembrie.

De altfel, ministrul german al afacerilor europene, Michael Roth, a cărui țară deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, a transmis Londrei că Uniunea Europeană nu va accepta punerea sub semnul întrebării a Acordului de retragere a Regatului Unit, semnat în urmă cu nouă luni.

Între timp, la Bruxelles este în desfăşurare o rundă de negocieri oficiale între UE şi Regatul Unit, înaintea summitului extraordinar al UE din 1-2 octombrie, unde se așteaptă o evaluare a progreselor şi o eventuală adoptare a unei decizii de accelerare a pregătirilor Uniunii pentru scenariul absenţei unui acord.

În contextul evoluției situației de securitate dintre Republica Armenia și Republica Azerbaidjan și pe fondul confruntărilor armate în derulare, Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetățenilor români să analizeze oportunitatea efectuării deplasărilor care nu sunt esențiale în regiune, să manifeste maximă prudență și să se informeze permanent din surse oficiale cu privire la posibilele modificări ale condițiilor de deplasare în interiorul celor două țări, se arată în comunicatul oficial al MAE.

Totodată, cetățenii români sunt sfătuiți să nu se deplaseze în zonele adiacente regiunii Nagorno-Karabah şi frontierei internaționale dintre Republica Azerbaidjan și Republica Armenia.

Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români că a emis două avertismente de călătorie pentru Republica Armenia și Republica Azerbaidjan, cu recomandarea de a evita orice călătorie în anumite zone/regiuni. Informații suplimentare pot fi consultate la rubrica Avertismente de călătorie de pe site-ul MAE: Armenia – http://www.mae.ro/travel-alerts/53727 și Azerbaidjan – http://www.mae.ro/travel-alerts/32390.

Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul Ambasadelor României la Erevan și Baku, este pregătit să acorde asistență consulară cetățenilor români, conform competențelor legale și cu stricta respectare a măsurilor adoptate de autoritățile statelor de reședință.

Ministerul Afacerilor Externe, pregătit să acorde asistență consulară cetățenilor români din zona de conflict Nagorno-Karabah