Connect with us

RUSIA

Angela Merkel califică otrăvirea lui Aleksei Navalnîi drept “tentativă de asasinat”: Germania cere Rusiei explicaţii și va discuta un răspuns comun cu UE și NATO

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Opozantul rus Aleksei Navalnîi a fost victima unei tentative de asasinat cu agentul neurotoxic Noviciok, a confirmat miercuri seară cancelarul german Angela Merkel, adăugând că Rusia va trebui să răspundă la ”întrebări dificile” legate de acest atac, potrivit Reuters şi DPA.

Este o informaţie tulburătoare despre tentativa de asasinare prin otrăvire a unei figuri principale a opoziţiei ruse”, a declarat Merkel, citată de Agerpres.

”Scopul a fost să-l reducă la tăcere şi condamn cu tărie aceasta în numele guvernului german”, a adăugat ea, după ce purtătorul său de cuvânt anunţase anterior că analizele toxicologice de sânge efectuate în cadrul unui laborator militar german au relevat ”dovezi fără echivoc” că Navalnîi a fost otrăvit cu Noviciok.

Ambasadorul rus a fost convocat la MAE german şi i s-au comunicat rezultatele acestor analize. Acum Germania aşteaptă explicaţii din partea Rusiei, a mai afirmat Merkel.

Ea a menţionat de asemenea că Berlinul, care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, va contacta în această chestiune Organizaţia Internaţională pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC), precum şi partenerii europeni şi aliaţii din cadrul NATO, cu care ”va discuta un răspuns comun adecvat”, dat fiind că este vorba despre un atac la adresa ”drepturilor şi valorilor fundamentale”.

La 24 august, Spitalul Charité din Berlin care îl tratează pe opozantul rus Aleksei Navalnîi a emis un comunicat prin care confirmat că acesta a fost otrăvit cu o substanță care aparține ”grupului de inhibitori de colinesterază”.

Aleksei Navalnîi a fost transferat în Germania dintr-un spital din Tomsk, Rusia, după ce s-a îmbolnăvit în timpul unui zbor cu avionul, după ce băuse un ceai. Inițial, medicii ruși s-au opus unui astfel de transfer.

Spitalul din Rusia care l-a tratat inițial pe Navalnîi a comunicat că nu au existat urme de otravă în corpul său, însă apropiații săi au insistat că medicii ruși mint și au cerut insistent transferul său în Germania.

Uniunea Europeană, NATO și SUA au cerut Rusiei să desfășoare o anchetă transparentă în privința otrăvirii lui Aleksei Navalnîi, iar cancelarul german Angela Merkel nu a exclus posibilitatea instituirii unor măsuri de tipul celor decise în cazul tentativei de asasinat asupra fostului spion rus Serghei Skripal, care a fost otrăvit tot cu agent neurotoxic din grupul Novichok.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

RUSIA

Formatul Normandia: Franţa şi Germania au primit un ”semnal bun” din partea ruşilor, chiar dacă întâlnirea a fost ”dificilă”

Published

on

© Elysee

Franța și Germania, mediatori în conflictul ucrainean, au primit miercuri un ”semnal bun” din partea rușilor, chiar dacă întrevederea de la Paris a fost una ”dificilă”, a apreciat președinția franceză, potrivit AFP, citat de Agerpres.

”În contextul actual, astăzi am primit un semnal bun în condiţii dificile. Am primit semnalul de reangajare pe care îl căutam”, potrivit Palatului Elysee.

 ”În pofida diferenţelor de lectură, armistiţiul trebuie să persiste, încetarea focului trebuie menţinută” între armata ucraineană şi separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei, a adăugat trimisul special rus pentru conflictul ucrainean, Dmitri Kozak, la încheierea întâlnirii consilierilor politici din cele patru ţări din formatul Normandia, care a avut loc în capitala Franţei.

”Vrem să menţinem acest dialog”, a afirmat negociatorul ucrainean Andrid Iermak în declaraţii făcute la ambasada Ucrainei.

Negociatorii ”rămân angajaţi pentru a atenua dezacordurile actuale în cadrul activităţile viitoare”, potrivit declaraţiei comune emise la sfârşitul reuniunii maraton care a durat aproape nouă ore.

Următoarea întâlnire în format Normandia va fi găzduită de Berlin, desfășurându-se la același nivel, cel de consilieri politici, urmând apoi să aibă loc și un summit, anunță AFP, potrivit Agerpres.

Conflictul armat dintre Kiev şi separatişti a izbucnit în 2014, dar de atunci s-a transformat într-unul latent, cu bombardamente şi confruntări regulate. Germania şi Franţa mediază acest conflict din 2014, dar planul de pace negociat între părţile implicate în conflictul din estul Ucrainei este blocat.

Continue Reading

RUSIA

Secretarul de stat american avertizează: SUA și Europa vor recurge la un răspuns rapid și sever dacă un singur militar rus pune piciorul în Ucraina

Published

on

© State Department photo by Ron Przysucha/ Public Domain

Secretarul de stat american, Antony Blinken, și-a intensificat avertismentul împotriva unei invazii a Rusiei în Ucraina, după discuții cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, și înainte de o întâlnire, prin videoconferință, cu șefii diplomațiilor din statele membre UE.

”Dacă o singură forță rusă va invada Ucraina, așa cum am spus, acest lucru ar declanșa un răspuns rapid, sever și unitar din partea noastră și a Europei.  Și, din nou, există și alte lucruri pe care Rusia le-ar putea face, care nu se rezumă la trimiterea efectivă de forțe suplimentare în Ucraina și, din nou, în general, suntem pregătiți împreună cu Europa pentru un răspuns rapid și calibrat și foarte unit.  Analizăm fiecare scenariu în parte, ne pregătim pentru fiecare dintre ele”, a explicat Blinken în cadrul unei emisiuni la CNN, potrivit Departamentului de Stat al SUA.

Secretarul de stat american a ținut să clarifice că administrația americană nu va impune sancțiuni în mod preventiv, încercând să epuizeze toate căile dialogului înainte de a recurge la măsuri economice.

”Când vine vorba de sancțiuni, scopul acestora este de a descuraja agresiunea rusă.  Dacă vor fi impuse acum, se pierde efectul de descurajare.  Toate lucrurile pe care le facem, inclusiv construirea în mod unit cu Europa a unor consecințe masive pentru Rusia, sunt menite să influențeze calculul președintelui Putin și să îl determine să renunțe la acțiuni agresive, urmărind, în același timp, diplomația”, a detaliat Blinken.

Secretarul de stat american urmează să participe astăzi la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE (Consiliul Afaceri Externe/CAE), care va avea loc la Bruxelles sub auspiciile președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene.

Washingtonul va prezentat Moscovei săptămâna aceasta răspunsul său la propunerile înaintate de aceasta, la finalul a două săptămâni intense ale diplomației ce s-a încheiat cu ”discuții sincere și substanțiale” desfășurate la Geneva între secretarul de stat american, Antony Blinken și omologul rus, Serghei Lavrov.

În cazul unui progres în tratativele ruso-americane, Blinken nu a exclus o posibilă întâlnire între preşedinţii Vladimir Putin şi Joe Biden, întâlnire pe care Lavrov a considerat-o prematură în acest stadiu.

Acestea au debutat la 10 ianuarie într-o atmosferă tensionată, în urma cărora Statele Unite au specificat cu fermitate că resping propunerile de securitate ale Moscovei, pe care le-au calificat drept inacceptabile, dovadă a unei poziții coordonate între aliați, și au anunțat că nu vor precupeți niciun angajament pentru a-și consolida ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”.

Mesaje similare au fost transmise și de Jens Stoltenberg după reuniunea Consiliului NATO-Rusia, care a reafirmat ”politica ușilor deschise a NATO și dreptul fiecărei țări de a-și alege propriile acorduri de securitate”, respingând astfel solicitările Moscovei, ce dorește, printre altele, retragerea forțelor din estul Alianței și garanții că aceasta nu va mai accepta niciun nou membru.

În  cea de-a treia rundă a discuțiilor, desfășurate sub auspiciile Organizaţiei pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Statele Unite au respins ”șantajul” Rusiei, care amenință cu acțiuni în lipsa unui ”răspuns constructiv” din partea Occidentului asupra cererilor sale privind securitatea europeană, printre acestea aflându-se inclusiv desfăşurarea unei infrastructuri militare în Cuba şi Venezuela, potrivit mențiunilor ministrului adjunct de externe rus Serghei Riabkov. 

Săptămâna s-a încheiat cu reuniunea miniștrilor apărării și de externe, găzduită de orașul francez Brest, context în care Vasile Dîncu și Bogdan Aurescu au pledat pentru coordonarea UE cu NATO și SUA și pregătirea de măsuri ferme pentru descurajarea Rusiei.

Acestea au continuat ulterior cu vizita șefei diplomației germane la Kiev, unde a avut  întrevederi cu președintele Volodimir Zelenski și cu omologul ucrainean, Dmitro Kuleba, pe care i-a asigurat că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și că Rusia va plăti un preț ridicat dacă va recurge la o nouă agresiune, mesaj dublat de  șefa diplomaţiei canadiene, Melanie Joly, care a avertizat marți Moscova împotriva unei invazii a Ucrainei, care s-ar solda cu consecințe grave dacă s-ar produce.

Baerbock a călătorit ulterior la Moscova, unde a avut prima întrevedere cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, întorcându-se apoi la Berlin unde s-a întâlnit cu secretarul de stat american, Antony Blinken, cu miniștrul francez, Jean-Yves Le Drian, și ministrul de stat britanic James Cleverly

Oficialul american avusese anterior o primă oprire la Kiev, de unde a anunțat deblocarea unui ajutor de 200 de milioane de dolari pentru apărarea Ucrainei. 

Mai trebuie amintit aici că Rusia a fost destinatarul unui mesaj transmis de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, tot de la Berlin, care a invitat Consiliul NATO-Rusia la o serie de reuniuni, făcând din nou apel la Rusia să dezescaladeze situația de la granița cu Ucraina.

”Aliații NATO și Rusia s-au întâlnit săptămâna trecută în cadrul Consiliului NATO-Rusia, iar aliații NATO sunt pregătiți să se întâlnească din nou, pentru a înainta propuneri concrete și pentru a pune pe masă propuneri scrise și pentru a căuta rezultate constructive. Am invitat astăzi toți membrii Consiliului NATO-Rusia la o serie de reuniuni“, a menționat acesta.

Aceeași intenție în direcția avansării unei propuneri europene de securitate a fost manifestată și de președintele francez, Emmanuel Macron, care a prezentat miercuri prioritățile președinției la Consiliul Uniunii Europeneidee respinsă de Înaltul Reprezent al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

Continue Reading

RUSIA

Ministrul austriac de externe dorește ca livrările de gaz rusesc și Nord Stream 2 să fie excluse de la sancțiunile împotriva Moscovei

Published

on

© European Union, 2021

Livrările de gaz rusesc nu ar trebui supuse sancțiunilor Uniunii Europene în criza privind Ucraina, apreciază ministrul austriac de Externe, Alexander Schallenberg, potrivit DPA, citat de Agerpres. 

Gazoductul Nord Stream 2 din Marea Baltică ar trebui de asemenea exclus, a subliniat politicianul conservator în ediţia de duminică a ziarului Die Presse.

Schallenberg a precizat pentru cotidianul austriac că Nord Stream 2 nu este încă funcţional, prin urmare acest gazoduct nu ar putea fi folosit ca ameninţare.

”Noi, în Europa, suntem într-o anume măsură dependenţi de energia din Rusia. Nu vom putea să schimbăm acest lucru peste noapte, dacă vrem căldură şi electricitate”, a mai spus oficialul austriac.

Ministrul a subliniat totuşi că se lucrează intens la pregătirea de sancţiuni economice şi financiare ale Uniunii Europene în cazul unei invazii a Rusiei în Ucraina.

”Va exista un răspuns clar, fără echivoc şi rapid în cazul unei escaladări”, a spus Schallenberg, care nu a exclus o suspendare a Rusiei din sistemul bancar de plăţi SWIFT.

Austria încearcă în mod tradiţional să aibă relaţii bune cu Rusia. Unul dintre motivele principale îl reprezintă energia, în contextul în care compania austriacă de petrol şi gaze OMV este unul dintre investitorii de la Nord Stream 2.

În cadrul primei întâlniri cu ministrul rus, Serghei Lavrov, la Moscova, ministrul german de externe, Annalena Barbock, nu a avut rețineri să transmită că țara sa este pregătită să apere regulile comune chiar dacă acest lucru va însemna că trebuie ”să plătească un preț economic ridicat”, o aluzie la gazoductul Nord Stream 2, care leagă Germania de Rusia, ocolind Ucraina, fapt ce îi reduce acestei țări importanța internațională pe piața energetică ce s-ar putea solda cu mai puține taxe de tranzit în bugetul de la Kiev.

”Nu avem altă opțiune, chiar dacă asta înseamnă să plătim un preț economic ridicat”, a declarat Baerbock. ”Germania a reiterat că, în cazul în care energia este folosită ca armă, aceasta ar avea consecințe asupra conductei Nord Stream 2”, a menționat oficialul german într-o trimitere la posibile sancțiuni luate în calcul de națiunile occidentale.

Să nu uităm totuși de practica specific germană ce a intrat în jargonul politic ca ”german vote” prin care Guvernul federal vine cu păreri diferite, în funcție de ministrul care își exprimă opinia. 

Așa se face că Berlinul, prin vocea ministrului său al apărării, Christine Lambrecht, a subliniat că Nord Stream 2 este un proiect comercial care nu trebuie legat de acțiunile politice.

Decizia Gazprom, companie care adminsitrează gazoductul mai sus amintit, de a limita furnizarea de gaze naturale în pofida majorării cererii a fost calificată de Uniunea Europeană drept ”provocatoare”, fapt pentru care autoritățile de reglementare au decis să examineze livrările de energie.

Pe lângă presiunea sporită din partea autorităților europene pentru aplicarea legilor concurenței, Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a insistat, de asemenea, asupra faptului că speranțele Rusiei de a transporta gaz direct în Germania prin conducta Nord Stream 2 depind și de comportamentul său în Ucraina.

”Cu siguranță, funcționarea acestei infrastructuri va depinde și de evoluția evenimentelor din Ucraina și de atitudinea Rusiei”, a menționat acesta, adăugând că viitorul gazoductului – care ar trebui să fie aprobat de autoritățile de reglementare germane în cursul acestui an – ”este cu siguranță legat de situația militară din Ucraina”.

Încercând să explice creșterea prețurilor la gaze, șeful Agenţiei Internaţionale a Energiei a arătat cu degetul către Gazprom.

”Credem că există dovezi ale încordării de pe piaţa europeană a gazelor din cauza acţiunilor Rusiei. Aş atrage atenţia că fluxurile scăzute de gaze ruseşti din prezent către Europa coincid cu tensiunile geopolitice accentuate privind Ucraina”, a declarat Birol, care este de părere că ”Rusia ar putea majora livrările spre Europa cu cel puţin o treime – acesta este mesajul cheie”.

Birol a semnalat că ţările europene, inclusiv Marea Britanie, trebuie să se pregătească de viitoare crize, asigurându-şi capacităţi suplimentare de stocare a gazelor pentru a reduce influenţa oricărei ţări pe piaţă în momentele tensionate.

Rusia este răspunzătoare pentru aproximativ 40% din gazele naturale ale UE și a susținut mult timp că este un furnizor stabil și previzibil, dar acest lucru devine din ce în ce mai greu de crezut, pe măsură ce SUA, NATO și UE devin din ce în ce mai alarmate de trupele ruse comasate la granița Ucrainei și solicitările răsunătoare ale Kremlinului prin care urmărește să remodeleze arhitectura de securitate a Europei.

Continue Reading

Facebook

CHINA18 mins ago

Antony Blinken a discutat cu omologul chinez Wang Yi despre efectele economice și de securitate globale ale unei noi agresiuni ruse împotriva Ucrainei

INTERNAȚIONAL59 mins ago

Canada anunță că va trimite echipamente neletale Ucrainei și va ajuta Kievul să contracareze atacurile cibernetice: Vom oferi sprijin continuu

ROMÂNIA1 hour ago

Premierul Nicolae Ciucă respinge cu fermitate încercările de intimidare a jurnaliștilor: Sunt de neacceptat așa-zise liste cu “redacții toxice”

CONSILIUL UE1 hour ago

Ministrul francez al apărării, la București: Nu ne vom abandona niciodată aliații. O misiune de experți sosește în România pentru a studia posibila desfășurare militară a Franței sub egida NATO

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Franța va primi încă 7,4 mld. de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență grație ”progresului rapid” în implementarea PNRR

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

UE sesizează Organizația Mondială a Comerțului în cazul restricțiilor comerciale impuse de China Lituaniei

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Ministrul de externe al Germaniei, Annalena Baerbock: Nu trebuie să permitem ca disputa privind livrările de arme către Ucraina să divizeze Occidentul

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Președintele Consiliului European: O amenințare împotriva Ucrainei este o amenințare împotriva Europei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Marian-Jean Marinescu a închis dezbaterile Conferinței europene pentru spațiu: Ne lipsește voința politică. Statele membre trebuie să sprijine o abordare colectivă

U.E.2 hours ago

Liderii instituțiilor UE își reafirmă angajamentul pentru combaterea antisemitismului și a negării Holocaustului

NATO21 hours ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

NATO21 hours ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO21 hours ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO22 hours ago

Klaus Iohannis: CSAT a adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu. Ca membru al NATO, ne bucurăm de toate garanțiile de securitate

ROMÂNIA2 days ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda7 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

Advertisement

Team2Share

Trending