România este o țară care are un mare potențial de investiții și oferă predictibilitate, a transmis premierul Nicolae Ciucă în cadrul evenimentului de marcare a 30 de ani de activitate a Camerei de Comerț Americană în România.

”Guvernul este unul orientat pro-business, este un guvern care își dorește să atragă investiții, care sprijină investițiile și este un guvern care este conștient. Dumneavoastră ați vorbit mai devreme și care este procentul în PIB, și care este valoarea nominală a afacerilor pe care AmCham le desfășoară în România, și care este numărul de locuri pe care-l asigură și, desigur, care este potențialul de multiplicare a unui loc de muncă asigurat pe orizontală. Acestea sunt chestiuni de aritmetică pe care noi l-am avut în vedere și pe care le avem în vedere în continuare;  trebuie să subliniem că, în acest ansamblu, abordarea nu poate să fie decât una de tip win-win, pentru că este nevoie ca atât investitorul, cât și noi, cei care găzduim afacerile respective, trebuie să avem un beneficiu, că pentru asta ne punem la dispoziție toate eforturile, toate resursele și umane și materiale, pentru că nu dorim altceva decât să facem în așa fel încât cetățenii țării noastre să simtă că eforturile care se fac, modul în care sunt întrebuințate resursele din țara noastră sunt în beneficiul tuturor”, a mai spus Ciucă în intervenția sa susținută la întoarcerea din Republica Moldova, unde a avut întâlniri cu președinta acestei țări, Maia Sandu, omologul moldovean, Dorin Recean, precum și cu președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu.

În acest context, premierul a lansat un apel de a sprijini asigurarea prosperității Republicii Moldova prin investiții.

”Am discutat că este important ca în aceste condiții să privim către palierul economic, pentru că este cel care cu adevărat asigură instrumentele necesare guvernului, prin a proba în fața cetățenilor că tot ceea ce se întâmplă în interiorul activității guvernamentale are o singură direcție, și anume asigurarea prosperității și unei evoluții a bunăstării în Republica Moldova, iar asta se poate face prin investiții, prin relații economice bilaterale cu mediul de afaceri din România și relații cu mediul de afaceri din Uniunea Europeană, din Statele Unite. Chiar am menționat astăzi, și în conferința de presă din Republica Moldova,  nevoia aceasta de coagulare a relațiilor nu numai la nivel bilateral, ci și la nivelul celorlalți parteneri care au potențial și pot să sprijine aceste eforturi. În continuare, doresc să fac o mențiune pe care am agreat-o împreună domnul prim-ministru Recean, și anume ne-am angajat amândoi ca, în perioada imediat următoare, să identificăm acele oportunități de relații economice care au potențial să se întâmple, să se dezvolte și să aibă atractivitate pentru terți parteneri în dezvoltarea acestora”, a mai spus Nicolae Ciucă.

Adresându-se președintelui AmCham România, șeful Guvernului de la București a reiterat că ”ne oferim sprijinul și pentru Republica Moldova, astfel încât nu doar potențialul și oportunitățile din România să fie puse la dispoziția partenerilor noștri, investitorilor americani, dar și cel din Republica Moldova, pentru că se poate face această punte de legătură între cele două țări, prin investiții comune sau prin complementaritatea investițiilor care se fac într-o țară sau în alta pentru că, așa cum spuneam, potențial există”.

Nicolae Ciucă și-a exprimat speranța că, odată ce România va deveni membru OCDE, ”să continue și să aibă potențial, să ajute mai mult și Republica Moldova, și celelalte țări partenere cu care noi avem relații și cu care noi suntem angajați, atât în interiorul Uniunii Europene, cât și în interiorul NATO”.

”Am să reiterez ceea ce am menționat la întâlnirea noastră și la momentul în care am marcat OCDE, și la ultima dumneavoastră activitate, tot aici, în această sală. Domeniile de potențial major pentru România sunt domeniul energetic – și s-a vorbit aici și despre Cernavodă, și despre SMR. Sunt dezvoltări foarte bune, sunt relații foarte bune. Mulțumim Statelor Unite pentru implicare, mulțumim celorlalte țări care sunt parteneri în aceste două proiecte. Dar importantă a fost încrederea pe care Statele Unite au avut-o în potențialul României”, a reamintit premierul, făcând trimitere la ”potențialul uman, pentru că nu poți să faci dezvoltări în domeniul nuclear civil fără să ai oameni pregătiți pentru a face acest lucru”.

Ca atare, este nevoie în ”continuare să ne menținem focusul pe pregătirea resursei umane și sistemul de educație din România să poată să asigure forța de muncă înalt calificată pentru realizarea acestor obiective. Domeniul gazelor naturale – Republica Moldova are nevoie de gaze naturale. Până când ajungem noi să exploatăm resursele din Marea Neagră, și sunt convins că cele două companii care s-au angajat în acest demers o vor face așa cum au promis și așa cum s-au angajat, trebuie ajutate și trebuie să vină în linie cu noi, astfel încât pentru iarna viitoare și de aici încolo să gândim proiecte pe termen mediu și lung, pentru că nu putem să discutăm de asigurarea de energie și gaze de pe o iarnă pe alta”, și-a exprimat convingerea Nicolae Ciucă.

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au convenit joi, la Bruxelles, să solicite Comisiei Europene să prezinte un nou pachet de sprijin pentru Republica Moldova în scopul de a ajuta această țară în fața tentativelor de destabilizare din partea Rusiei și de a susține parcursul de aderare al Moldovei la UE.

“Uniunea Europeană va continua să ofere Republicii Moldova tot sprijinul relevant, inclusiv pentru a consolida reziliența, securitatea, stabilitatea, economia și aprovizionarea cu energie ale acestei țări confruntate cu acțiuni destabilizatoare desfășurate de actori externi, precum și pentru a susține parcursul ei de aderare la Uniunea Europeană. Consiliul European invită Comisia să prezinte un pachet de sprijin înainte de următoarea sa reuniune”, se arată în concluziile adoptate de liderii europeni la summitul european de primăvară.

Această decizie a fost anunțată în avanpremieră de președintele Klaus Iohannis.

Sosind joi la reuniunea Consiliului European, șeful statului a precizat că, prin implicarea României, Republica Moldova va primi un ajutor suplimentar din partea Uniunii Europene, punctând că este “inadmisibil ca această ţară să fie lăsată pradă unor dezinformări, unor atacuri hibride şi unor ameninţări verbale din partea Rusiei”.

“Un punct special pe care l-aş menţiona: în concluzii, noi am reuşit – colegele şi colegii noştri s-au implicat foarte mult – am reuşit să includem un pasaj relevant pentru Moldova. Moldova va primi un ajutor suplimentar, consistent, un sprijin din partea UE şi acest lucru credem că este foarte important pentru Moldova, dar şi pentru noi şi pentru toată Europa, fiindcă este inadmisibil să lăsăm Moldova pradă unor dezinformări, unor atacuri hibride şi unor ameninţări verbale din partea Rusiei“, a spus şeful statului, în cadrul unor declarații de presă susținute la Bruxelles, înainte de a participa la reuniunea Consiliului European de primăvară.

Amintim că la reuniunea din februarie a miniștrilor de externe din UE, șeful diplomației române Bogdan Aurescu a propus crearea unei misiuni civile a UE pentru R. Moldova, crearea unui centru StratCom pentru combaterea dezinformării și declanșarea procesului privind crearea unui regim de sancțiuni la adresa Rusiei pentru contracararea acțiunilor de destabilizare a Republicii Moldova.

Ulterior, Parlamentul European a organizat o dezbatere consacrată situației de securitate din Republica Moldova pe fondul încercărilor de destabilizare din partea Rusiei, demers politic în urma căruia deputații europeni au cerut adoptarea unei rezoluții prin care solicită adoptarea de sancțiuni din partea UE împotriva celor care destabilizează țara.

Potrivit presei de la Bruxelles, Uniunea Europeană urmează să aloce încă 40 de milioane de euro pentru armata Republicii Moldova, pe fondul dezvăluirilor despre eforturile Rusiei de a răsturna guvernul pro-occidental de la Chişinău. Potrivit EU Observer, care citează un memorandum intern al UE, cea mai mare parte a banilor va fi cheltuită pe un “radar mobil de supraveghere cu rază lungă de acţiune la sol”, pentru a ajuta Republica Moldova să îşi controleze spaţiul aerian.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu și omologul britanic James Cleverly au deschis joi lucrările primului Forum Bilateral România – Regatul Unit, cu prilejul vizitei oficiale pe care șeful diplomației române o efectuează la Londra și care a culminat cu semnarea Declarației Comune actualizate a Parteneriatului Strategic dintre România și Marea Britanie.

Forumul Bilateral România – Regatul Unit este o inițiativă care va avea loc anual, alternativ la Londra și București, reunind reprezentanți guvernamentali, parlamentari, ai cercurilor academice, din mediul de afaceri și mediul neguvernamental din cele două țări, cu scopul identificării de oportunități de consolidare a cooperării bilaterale, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În alocuțiunea sa în deschiderea evenimentului, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat relevanța specială a Forumului, în noul cadru marcat de momentul istoric pentru relația bilaterală al semnării astăzi, cu prilejul vizitei, de către ministrul Aurescu și secretarul de stat Cleverly, a Declarației Comune actualizate a Parteneriatului Strategic dintre România și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Astfel, Forumul va deveni o sursă de idei și proiecte menite să valorifice potențialul important al cooperării româno-britanice pe multiple planuri.

Citiți și Marea Britanie și România au semnat o nouă Declarație Comună a Parteneriatului Strategic și au lansat prima ediție a forumului bilateral: Vom consolida apărarea pe termen lungă a NATO pe flancul estic și la Marea Neagră

Oficialul român a evidențiat potențialul existent în sfera relațiilor economice bilaterale, atât în planul schimburilor comerciale, cât și în cel al investițiilor, îndemnându-i pe cei prezenți să exploreze noi oportunități de cooperare economică și subliniind deschiderea autorităților române pentru facilitarea investițiilor britanice în România.

Totodată, șeful diplomației române a accentuat rolul comunității românești din Regatul Unit în dezvoltarea relațiilor bilaterale, având în vedere dimensiunea semnificativă a acesteia, de peste 1,2 milioane de persoane, precum și gradul înalt de integrare socio-economică, ceea ce face ca limba română să fie a treia cea mai vorbită limbă în Anglia, și contribuția acesteia la dezvoltarea în continuare a societății britanice.

Ministrul Bogdan Aurescu s-a referit, de asemenea, la războiul din Ucraina, arătând că România și Regatul Unit împărtășesc aceleași poziții de condamnare a agresiunii ruse și susținere substanțială și consecventă a Ucrainei, precum și de sprijinire a Republicii Moldova, țară afectată puternic de consecințele războiului din imediata sa vecinătate. În acest context, ministrul român a reliefat colaborarea româno-britanică foarte bună în domeniul apărării, atât la nivel bilateral, cât și în cadrul NATO, precum și perspectivele foarte bune ale relațiilor dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit, odată cu semnarea Cadrului Windsor, ce răspunde provocărilor legate de implementarea Protocolului privind Irlanda de Nord.

Ministrul Bogdan Aurescu a informat, de asemenea, că România va găzdui, în luna septembrie a acestui an, Summitul și Forumul de Afaceri ale Inițiativei celor Trei Mări și a reiterat invitația părții britanice de a se implica în susținerea acestui format deosebit de important pentru dezvoltarea conectivității în regiunea Europei Centrale și de Est.

În final, șeful diplomației române a urat succes participanților la Forum și și-a exprimat încrederea că dezbaterile vor permite identificarea de noi proiecte bilaterale în domenii de interes strategic.