ROMÂNIA
Bruxelles-ul aprobă României schema de ajutor de stat de 790 milioane de euro pentru a sprijini închiderea minelor de cărbune din Valea Jiului
Published
2 months agoon
Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o măsură a statului român în valoare de 790 milioane de euro (aproximativ 3,9 miliarde de lei) pentru acoperirea costurilor excepționale generate de închiderea a patru mine de cărbune necompetitive din Valea Jiului (Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan), informează un comunicat.
Măsura notificată de România
România a notificat Comisiei o măsură în valoare de 790 de milioane EUR (aproximativ 3,9 miliarde RON) privind acordarea unui ajutor pentru a acoperi costurile excepționale generate de închiderea a patru mine de cărbune necompetitive (Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan). Această măsură va ajuta România să elimine treptat producția de cărbune până în 2032, în conformitate cu angajamentul obligatoriu asumat în Planul național de redresare și reziliență și în Planul teritorial pentru o tranziție justă. Beneficiarul va fi Societatea Complexul Energetic Valea Jiului S.A., care gestionează cele patru mine și centrala electrică Paroșeni, cu scopul de a închide activitatea minieră.
Măsurile acoperă (i) costurile sociale pentru lucrătorii care și-au pierdut sau își vor pierde locurile de muncă din cauza închiderii minelor și (ii) costurile legate de lucrările de siguranță și reabilitare necesare pentru închiderea celor patru mine, în special cele privind măsurile necesare pentru securizarea puțurilor de mină, repararea daunelor cauzate de minerit asupra mediului și recultivarea terenurilor după închiderea celor patru mine. Acest ajutor acoperă costurile eligibile suportate în perioada 1 octombrie 2023-31 decembrie 2032.
Autoritățile române s-au angajat să numească un consultant independent care va monitoriza extracția cărbunelui pentru a se asigura că aceasta se limitează strict la ceea ce este necesar pentru siguranța publică, de exemplu pentru a evita autoaprinderea, și care va furniza rapoarte anuale în acest sens.
Evaluarea Comisiei
Comisia a evaluat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, în special articolul 4 din Decizia 2010/787/UE a Consiliului privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive (denumită în continuare „decizia Consiliului”). Comisia a constatat că măsura este compatibilă cu piața internă, deoarece ajutorul nu depășește costurile excepționale, acestea nefiind legate de producția curentă, care decurg din închiderea organizată și irevocabilă a celor patru mine până cel târziu în 2032.
Având în vedere aceste considerente, Comisia a aprobat măsura notificată de România în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.
You may like
UE alocă încă 148 milioane de euro sub formă de ajutor umanitar pentru Ucraina și Republica Moldova
În plină criză politică, cancelarul interimar al Austriei dă asigurări că țara sa va rămâne un partener de ”încredere și constructiv” în UE
Roxana Mînzatu va conduce demersurile de pregătire a inițiativelor CE privind competențele, locurile de muncă și drepturile sociale, de la cârma unuia dintre cele 14 grupuri de proiect create la nivelul instituției
Ministrul Inovării Bogdan Ivan și vicepreședintele Comisiei Europene pregătesc relansarea industrială a României
Vicepreședintele Comisiei Europene a vizitat la INCAS “drone inovatoare de clasă mondială”: Viitorul industriei de apărare trebuie să fie “Made in Europe”
Vicepreședintele Comisiei Europene, la București: România este una dintre cele mai industrializate țări din Europa. Prin reindustrializarea Europei, vom consolida sectoarele strategice românești
ROMÂNIA
Autoritatea pentru Digitalizarea României a finalizat interconectarea Sistemului Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) cu alte baze de date naţionale, jalon din PNRR
Published
20 minutes agoon
January 13, 2025By
Teodora IonAutoritatea pentru Digitalizarea României a finalizat Jalonul 437 din Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C14- Buna guvernanță, ce vizează interconectarea şi interoperabilitatea Sistemului Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) cu alte baze de date naţionale, consolidând astfel eficienţa şi transparenţa procesului de achiziţii publice din România, informează Agerpres.
Potrivit unui comunicat al ADR, remis luni AGERPRES, această realizare a fost posibilă graţie integrării tehnologiilor digitale şi a conceptului de interconectare care au permis consolidarea capacităţii administrative a autorităţilor şi entităţilor contractante.
”Prin această reformă, se contribuie la modernizarea sistemului naţional de achiziţii publice”, subliniază ADR.
În cadrul acestui proiect, SEAP a fost integrat cu următoarele instituţii şi sisteme:
- Agenţia Naţională de Integritate (ANI) – alinierea Formularului de integritate ANI la cerinţele de flexibilitate în utilizare;
- Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) – publicarea informaţiilor relevante privind contestaţiile şi deciziile aferente acestora la nivelul procedurilor de atribuire;
- Ministerul Afacerilor Interne (MAI) – obţinerea cazierului judiciar pentru fluidizarea şi debirocratizarea procesului de achiziţie publică;
- Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) – accesarea cazierului fiscal pentru simplificarea procedurilor de achiziţie publică;
- Oficiul Naţional pentru Registrul Comerţului (ONRC) – interconectare realizată pentru acces rapid la datele de înregistrare ale companiilor;
- Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP) – colaborare eficientă prin integrarea sistemelor informatice în procesul de control ex-ante al procedurilor de atribuire;
- Ministerul Justiţiei (MJ) – publicarea informaţiilor relevante în procesul de soluţionare a plângerilor formulate în legătură cu procedurile de achiziţie publică.
Beneficiile reformei sunt:
- digitalizare – implementarea soluţiilor digitale pentru a simplifica şi a îmbunătăţi procesele de achiziţie publică;
- interconectare – crearea unor legături eficiente între diferitele entităţi şi autorităţi pentru a asigura transparenţă şi eficienţă;
- fonduri europene – utilizarea fondurilor europene pentru a sprijini această transformare şi modernizare;
- eficienţă – consolidarea capacităţii administrative şi reducerea costurilor asociate procesului de achiziţie publică.
Planul Național de Redresare și Reziliență cuprinde investiții de peste 6 miliarde de euro, care vor contribui la transformarea digitală a țării, aducându-ne astfel mai aproape de un alt deziderat, acela de a adera la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
De altfel, la sfârșitul anului 2023, OCDE și Autoritatea pentru Digitalizarea României au publicat un document intitulat ”Analiza guvernării digitale a României: Către o guvernare matură din punct de vedere digital”, cuprinde o serie de recomandări în patru domenii-cheie: guvernanța guvernării digitale, capacități digitale în sectorul public, un sector public bazat pe date, proiectarea și furnizarea de servicii în era digitală.
În document sunt amintite ”acțiunile concrete pentru a promova transformarea digitală a sectorului public”, printre acestea numărându-se ”stabilirea unui cloud guvernamental și a unei platforme naționale de interoperabilitate”, fapt ce face ca ”tranziția către guvernarea digitală în România” să ”se desfășoare pe o cale similară cu cea a țărilor membre OCDE”.
ROMÂNIA
România înregistrează cel mai mare deficit de cont curent din UE în trimestrul al treilea din 2024 (Eurostat)
Published
35 minutes agoon
January 13, 2025România a înregistrat cel mai mare deficit de cont curent dintre statele membre ale Uniunii Europene în trimestrul al treilea al anului 2024, conform datelor publicate de Eurostat. Cu un deficit de -€9,0 miliarde, România se situează în fruntea clasamentului deficitelor, urmată de Polonia (-€4,3 miliarde) și Belgia (-€1,6 miliarde).
La nivelul Uniunii Europene, contul curent ajustat sezonier a prezentat un excedent de €106,0 miliarde, echivalentul a 2,4% din PIB, în scădere față de surplusul de €136,2 miliarde din trimestrul anterior. Scăderile în balanțele de bunuri și servicii au contribuit la această reducere, în timp ce veniturile primare au înregistrat o ușoară creștere.
România se confruntă cu un dezechilibru semnificativ în comparație cu alte state membre care au înregistrat excedente, precum Germania (+€53,8 miliarde), Olanda (+€26,7 miliarde) și Irlanda (+€23,0 miliarde). Această situație subliniază provocările economice continue ale României, în contextul unui deficit de cont curent persistent, care necesită măsuri economice strategice pentru a asigura stabilitatea și creșterea economică pe termen lung.
Surplusurile înregistrate de UE în relațiile comerciale cu parteneri majori precum Regatul Unit, SUA și Elveția evidențiază o performanță solidă a economiei europene, în timp ce deficitul semnificativ cu China (-€49,1 miliarde) rămâne o provocare majoră.
ENERGIE
Ministrul Energiei demontează încă un fake news: Furnizăm energie R. Moldova în termeni comerciali. Oricine poate verifica datele publice
Published
1 hour agoon
January 13, 2025By
Diana ZaimMinistrul Energiei, Sebastian Burduja, condamnă șantajul energetic rusesc instrumentalizat împotriva Republicii Moldova și anunță că România, împreună cu Guvernul de la Chișinău și instituțiile europene caută în continuare soluții pentru atenuarea crizei energetice de peste Prut. De asemenea, acesta demontează un nou fake news și subliniază că exporturile energetice ale României către Republica Moldova se fac în termeni comerciali, nicidecum gratis cum se vehiculează fals în online.
„România livrează deja energie electrică Republicii Moldova, acoperind o bună parte din deficitul de aproximativ 600 MW, rezultat din stoparea gazului rusesc către Transnistria. Am discutat aproape zilnic cu Prim-Ministrul Dorin Recean, pe care îl apreciez în mod deosebit, și am găsit împreună soluții. […] România a reușit să furnizeze întreaga cantitate de gaze necesară fraților noștri, cu exporturi zilnice de aproximativ 5 milioane Nm3. În termeni comerciali. Gratis au dat gaz doar rușii, doar ca nu a fost gratis, a venit cu nota de plată ascunsă a șantajului energetic”, a informat Sebastian Burduja într-o postare pe pagina de Facebook.
Potrivit acestuia, Nuclearelectrica exportă peste Prut 100 MW bandă pe tot parcursul sezonului rece, iar centrala pe gaz de la Brazi a încheiat un contract suplimentar pentru încă 30 MW: „Diferența se acoperă de pe piață. Toate aceste exporturi se fac în termeni comerciali, dincolo de toate intoxicările instrumentate de Moscova și acoliții ei, cum că am exporta gaz și curent gratis peste Prut și am importa scump din Ucraina. Minciuna e pur și simplu penibilă, fără nicio bază reală, iar oricine poate verifica datele publice legate de fluxurile comerciale.”
Sebastian Burduja anunță că se caută în continuare soluții la nivel european, după ce Comisia Europeană nu a fost de acord cu o scutire de la achiziția certificatelor de CO2 pentru energia produsă în România și livrată în Republica Moldova, pentru a reduce costurile de achiziție a energiei de la Complexul Energetic Oltenia: „Asta ar fi redus costurile la jumătate. Deși propunerea a fost respinsă, pentru a nu crea un precedent la nivel european, continuăm să căutăm soluții pentru a putea sprijini Republica Moldova cu energie la prețuri rezonabile. Și sunt convins că le vom găsi împreună cu Uniunea Europeană.”
De asemenea, Ministrul Energiei semnalează, încă o dată, ca adevărata suveranitate înseamnă independența energetică: „Să fie învățătură de minte tuturor: când depinzi de gazul rusesc, ești șantajabil, deci dependent și vulnerabil. Asta NU e suveranitate! Suveranitatea adevărată este cea pentru care ne luptăm noi acum pentru România, dar și pentru frații noștri de peste Prut: independența energetică! Prin noi înșine.”
„Oricâte interese vom deranja, oricât vor încerca trompetele extremiștilor să ne țină dependenți de resursele altora, vom merge până la capăt pentru independența noastră energetică. Și cu fiecare proiect nou, cu fiecare MW nou în sistemul energetic, vom fi mai siguri și vom avea facturi mai mici. Înainte, împreună!”, a conchis acesta.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
Autoritatea pentru Digitalizarea României a finalizat interconectarea Sistemului Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) cu alte baze de date naţionale, jalon din PNRR
România înregistrează cel mai mare deficit de cont curent din UE în trimestrul al treilea din 2024 (Eurostat)
Șeful diplomației daneze admite că Statele Unite au interese de securitate legitime în Arctica: „Suntem pregătiți să continuăm discuțiile cu noul președinte”
Ministrul Energiei demontează încă un fake news: Furnizăm energie R. Moldova în termeni comerciali. Oricine poate verifica datele publice
Polonia, singurul aliat NATO care și-a asumat un buget al apărării de 5% din PIB, susține apelul lui Trump în acest sens: Putem fi “legătura transatlantică” între Europa și SUA
Keir Starmer îl numește pe Michael Ellam pentru a conduce negocierile de resetare a relațiilor dintre Marea Britanie și UE
UE alocă încă 148 milioane de euro sub formă de ajutor umanitar pentru Ucraina și Republica Moldova
Nivelul de încredere a ucrainenilor în Volodimir Zelenski a scăzut cu 25% în decursul lui 2024 (sondaj KIIS)
UE are în vedere o atenuare a sancțiunilor pentru Siria, care se află în tranziție după răsturnarea Regimului al-Assad
Șeful Pentagonului propune creșterea cheltuielilor militare cu 50 mld. de dolari, ceea ce ar împinge bugetul pentru apărare la peste 1 trilion de dolari în următorii cinci ani
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Mark Zuckerberg anunță că “va reduce drastic cenzura” pe Facebook și Instagram și va acorda “prioritate libertății de exprimare”, criticând guvernele, presa tradițională și UE
Președintele Austriei se va întâlni cu liderul extremei-drepte pentru a-i încredința formarea unui guvern
Susținători ai Ucrainei au protestat la Bratislava împotriva politicilor pro-ruse ale premierului Fico: Slovacia e Europa
Donald Tusk, la debutul președinției Poloniei la Consiliul UE: “Suntem pregătiți să pornim din nou pe calea europeană a măreției, forței și suveranității”
“Securitate, Europa!”. Președintele Consiliului European consideră că președinția Poloniei la Consiliul UE va dovedi că “patriotismul și integrarea europeană sunt interconectate”
În acordurile imnului UE, Cătălin Predoiu și omologul bulgar au ridicat simbolic ultima barieră de frontieră în primul minut al anului 2025, marcând aderarea deplină a României și a Bulgariei la Schengen
Guvernul adoptă Ordonanța „Trenuleț”, un set de măsuri fiscal-bugetare pentru reducerea deficitului la 7% în 2025 și menținerea accesului României la fondurile europene și din PNRR
Guvernul a depus jurământul. Klaus Iohannis: Oamenii așteaptă să mențineți ferm traiectoria pro-europeană și euro-atlantică din ultimii 35 de ani. Vă rog să acţionaţi aşa
Guvernul “Ciolacu 2” a primit la limită votul de încredere al Parlamentului României. Cabinetul coaliției PSD-PNL-UDMR va depune jurământul la Cotroceni
După 200 de reuniuni de negociere, UE și Elveția au ajuns la un ”acord istoric” de modernizare a cooperării dintre cele două părți
Trending
- COMISIA EUROPEANA5 days ago
Vicepreședintele Comisiei Europene, Stéphane Séjourné, vine în România înainte de lansarea dialogului strategic privind viitorul industriei auto. El va discuta la INCAS și despre concurența neloială a Chinei pe piața dronelor
- ROMÂNIA1 week ago
Patronatul Proiectanților în Construcții solicită Guvernului măsuri echilibrate pentru susținerea sectorului construcțiilor și a economiei românești
- ROMÂNIA5 days ago
Oficial: România va fi admisă vineri în programul Visa Waiver, iar românii vor putea călători fără vize în SUA
- CONSILIUL EUROPEAN1 week ago
“Securitate, Europa!”. Președintele Consiliului European consideră că președinția Poloniei la Consiliul UE va dovedi că “patriotismul și integrarea europeană sunt interconectate”
- U.E.1 week ago
Susținători ai Ucrainei au protestat la Bratislava împotriva politicilor pro-ruse ale premierului Fico: Slovacia e Europa