FONDURI EUROPENE
Ultimul an în care România mai poate trage banii europeni din perioada de programare 2007-2013. Câți bani va aloca Guvernul pentru cofinanțarea proiectelor
Published
10 years agoon


“Pentru proiecte cofinanţate sunt prevăzute sume suplimentare”, a declarat prim-ministrul dupa o discutie cu reprezentantii FMI si cei ai Comisiei Europene, conform sursei citate.
Reamintim ca anul 2015 este crucial pentru absorbtia fondurilor europene, fiind ultimul an in care Romania mai poate atrage bani din perioada de programare 2007-2013.
La fondurile structurale si de coeziune, pe perioada 2007 – 30 noiembrie 2014, rata de absorbtie nu a ajuns nici la jumatate (44,68%, adica 8,58 miliarde de euro), ca sume cerute de Romania de la Comisia Europeana in baza cheltuielilor efectuate in proiectele europene.
La inceputul anului, Comisia Europeana a avertizat Guvernul Romaniei ca tara va fi nevoita sa incheie proiectele europene din bani de la bugetul de stat si de la beneficiari, daca acestea nu vor fi finalizate pana la sfarsitul anului 2015.
Bruxelles-ul a mai atras atentia ca tara va trebui sa se grabeasca si cu depunerea de noi proiecte, pentru a acoperi alocarile oferite de Uniunea Europeana.
Potrivit premierului, principalii indicatori in baza carora se va construi bugetul de stat 2015 sunt : deficit bugetar in sistem cash de 1,83% din PIB, reprezentandd 13 miliarde de lei, venituri de 225 de miliarde de lei, creştere economică de 2,5%.
Cofinantarea proiectelor europene reprezinta 0,4% din PIB, bani adaugati la tinta de deficit bugetar de 1,4% potrivit obiectivelor pe termen mediu (MTO).
You may like
Șefa diplomației europene avertizează că Moscova nu poate fi de încredere: „Rusia nu dorește cu adevărat să facă niciun fel de concesii”
Premierul Danemarcei cere UE să-și schimbe „mentalitatea specifică vremurilor de pace”: Sunt complet în favoarea reînarmării Europei pentru a descuraja „o Rusie foarte agresivă”
MIPE și Camera de Comerț și Industrie Franceză în România vor organiza grupuri de lucru tematice pentru accelerarea absorbției fondurilor europene
Zelenski acceptă armistițiul de 30 zile convenit de Trump cu Putin, dar apreciază că este “corect să știm în detaliu ce au oferit rușii americanilor sau ce au oferit americanii rușilor”
Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu reprezentanții Concordia: Digitalizarea este un instrument esențial pentru simplificarea interacțiunii mediului de afaceri și a cetățenilor cu statul
Orice discuție privind revenirea la petrolul și gazele rusești amenință interesele de securitate ale Europei, avertizează țările UE care se învecinează cu Rusia
FONDURI EUROPENE
Realizare istorică: La “majoratul” aderării la UE, România a depășit pragul de 100 de miliarde de euro fonduri europene primite de la bugetul UE
Published
2 weeks agoon
March 5, 2025
Într-un context în care discursurile extremiste pun sub semnul întrebării avantajele apartenenței României la Uniunea Europeană, realitatea economică arată contrariul: la 18 ani de la aderarea la Uniunea Europeană România a trecut pragul de 100 de miliarde de euro fonduri europene primite de la bugetul UE. Anunțul a fost făcut miercuri într-o postare pe Facebook de către Marcel Boloș, ministrul investițiilor și proiectelor europene.
“România nu a crescut din nimic, nu s-a transformat peste noapte și, cu siguranță, nu s-a dezvoltat prin refuzul oportunităților. De la aderare, România a primit peste 100 de miliarde de euro din fonduri europene, valoare brută. Este motorul care a schimbat fundamental structura economiei noastre. România nu mai este o periferie economică, ci o țară care recuperează rapid decalajele și care a depășit Polonia, Ungaria, Croația și Grecia la PIB per capita – un indicator esențial al nivelului de trai”, a scris Marcel Boloș.
“Cifra spune foarte multe, valoarea investițiilor realizate este aproximativ egală cu valoarea PIB-ului la momentul aderării. Dacă suntem inconștienți, blamăm blocul european, dar faptul că ne aflăm în cel mai bun moment al dezvoltării țării noastre este un lucru care se datorează apartenenței la comunitatea europeană și NATO”, a continuat el.
Ministrul de resort a detaliat și ce proiecte au fost realizate în România cu cele 100 de miliarde de euro.
“În infrastructură, aproape 900 km de autostrăzi și drumuri expres au fost construiți în ultimele două decenii. Peste 2 milioane de români au fost conectați la rețeaua de canalizare. Peste 100.000 de companii au primit granturi pentru dezvoltare. Mii de școli și spitale au fost renovate, dotate sau extinse. S-au creat locuri de muncă stabile și s-au atras investiții noi. Toate acestea sunt fapte, nu opinii. Investițiile au antrenat economia, iar ritmul anual al investițiilor private din economie s-a triplat in anul 2024, față de momentul aderării, de la circa 100 miliarde lei, la peste 350 miliarde lei. Fără banii europeni, România ar fi fost blocată într-un ciclu nesfârșit de subdezvoltare, dependentă doar de un buget național insuficient pentru investiții strategice. Să ne uităm la vecinii care nu au avut acces la aceste fonduri – rămași semnificativ în urmă. Realitatea e una singură: UE a fost și rămâne partenerul nostru în dezvoltare. Prin apartenența la blocul european, România a ales progresul”, a detaliat Marcel Boloș.
Depășirea acestui prag psihologic vine în contextul în care Călin Georgescu, fostul candidat anti-NATO și anti-UE la funcția de președinte al României, a susținut că România nu are nevoie de banii oferiți de Uniunea Europeană, pentru că “îl avem pe Dumnezeu”.
De la aderarea sa la Uniunea Europeană, România a beneficiat de 100 de miliarde de euro din fonduri europene între 2007 și 2025. Potrivit celei mai recente (31.01.2025) balanțe a fluxurilor financiare România – UE, realizată de Ministerul Finanțelor, România a contribuit cu 32,6 miliarde de euro la bugetul UE în 17 ani și a primit în schimb 100,6 miliarde de euro, rezultând o balanță financiară pozitivă de peste 67,7 miliarde de euro care au intrat în economia românească.
România a marcat anul trecut 20 de ani de la aderarea la Alianța Nord-Atlantică, iar la 1 ianuarie 2025, în ziua în care a aderat deplin la spațiul Schengen, România a împlinit “majoratul” în Uniunea Europeană, respectiv 18 ani de la aderare.
FONDURI EUROPENE
MIPE investește 230 milioane de euro, bani europeni, pentru îmbunătățirea serviciilor medicale și accesul la tratamente moderne
Published
2 weeks agoon
March 3, 2025By
Andreea Radu
Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) anunță că, printr-un nou apel de proiecte, lansat în cadrul Programului Sănătate, investeşte 230 de milioane de euro în soluţii inovatoare ce vizează îmbunătățirea serviciilor medicale și accesul la tratamente moderne, cercetare aplicată, investiţii productive în domeniul sănătăţii, inclusiv echipamente, dispozitive sau componente utilizate pentru cercetare aplicată, dezvoltare şi producţie de medicamente critice enumerate în Pachetul Farmaceutic al UE, în vederea creşterii rezilienţei sistemului de sănătate și îmbunătăţirea accesului populaţiei la îngrijiri medicale.
Reamintim faptul că Uniunea Europeană a lansat Platforma Tehnologiilor Strategice pentru Europa (STEP) pentru a sprijini industria europeană și a stimula investițiile în tehnologii critice, precum: tehnologii digitale și inovație deep-tech, tehnologii curate și eficiente din punct de vedere al resurselor și biotehnologiei.
„Proiectele finanțate vor revoluționa modul în care sunt furnizate serviciile medicale: de la utilizarea inteligenței artificiale pentru diagnosticare rapidă, până la tehnologii avansate pentru tratamente personalizate și producția de medicamente inovatoare. Astfel, spitalele, centrele de cercetare și companiile din domeniu sănătății vor putea accelera implementarea unor tehnologii care vor eficientiza sistemul medical și vor îmbunătăți viața pacienților”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, potrivit comunicatului oficial.
Concret, vor fi finanțate: cercetarea aplicată, dezvoltarea/ producția de tehnologii critice, dar și infrastructura necesară pentru dezvoltarea acestora.
Mai mult, beneficiarii vor putea construi centre de cercetare, linii de producție medicamente critice, cu condiția ca acestea să fie justificate de obiectivele proiectului. Investițiile vor putea include atât lucrări de construcție, cât și dotări cu echipamente și infrastructură necesară desfășurării activităților de cercetare.
De asemenea, proiectele trebuie să fie în concordanță cu domeniile de specializare inteligentă și să contribuie la dezvoltarea capacităților de cercetare-inovare.
Cine poate depune proiecte
Fondurile sunt destinate IMM-urilor, întreprinderilor mari, organizațiilor de cercetare, unităților medicale publice și instituțiilor care desfășoară activități de cercetare, stimulând colaborarea între sectorul privat și cel public pentru dezvoltarea unor proiecte cu impact real în domeniul sănătății.
Valoarea maximă a unui proiect finanțat va fi de 100 milioane de euro, în limita fișelor de proiect depuse în cadrul apelului de idei de proiecte STEP derulat de MIPE în perioada mai-iunie 2024.
Cererile de finanțare pot fi depuse în perioada 28 februarie 2025 – 29 august 2025 prin intermediul sistemului MySMIS 2021.
România este printre statele UE care investește cel mai puțin în sănătate, iar această realitate este confirmată anual de rapoartele Comsiei Europene și ale OCDE privind starea sănătății în statele memebre.
În bugetul pentru 2025 sunt prefigurate fonduri suplimentare pentru implementarea Planului Național de Combatere a Cancerului, plan care se bazează pe direcțiile europene din Planul European de Combatere a Cancerului. De asemenea, vor fi finanțări suplimentare pentru protejarea sănătății împotriva bolilor transmisibile, pentru screeningul neonatal pentru fenilcetonurie, hipotiroidie, fibroză chistică și alte afecțiuni, dar și pentru testări genetice pentru gravide și persoane cu risc.
FONDURI EUROPENE
MIPE lansează două apeluri de proiecte, cu finanțare de 160 mil. euro, pentru îngrijirea vârstnicilor și sprijinirea tinerilor din sistemul de protecție socială
Published
3 weeks agoon
February 28, 2025By
Diana Zaim
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene lansează în consultare publică, prin Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027, două apeluri de proiecte care aduc sprijin concret copiilor și tinerilor care ies din sistemul de protecție specială, precum și vârstnicilor care au nevoie de îngrijire la domiciliu. Valoarea acestora ajunge la 160 de miliaone de euro.
„Pentru mulți dintre tinerii care părăsesc sistemul de protecție, momentul în care trebuie să înceapă o viață pe cont propriu este unul de incertitudine și teamă. Fără sprijin, fără o locuință, fără un loc de muncă, ajung să fie expuși sărăciei și marginalizării. În același timp, seniorii noștri se confruntă adesea cu singurătatea, boala și lipsa unor servicii de îngrijire adecvate. Pentru ei, vrem să extindem serviciile de îngrijire la domiciliu, să formăm îngrijitori și să le oferim un trăi demn, în siguranță”, a tranasmis ministrul Marcel Boloș într-o postare pagina oficială de Facebook.
- 110 milioane de euro se vor aloca pentru vârstnicii care au nevoie de îngrijire la domiciliu: Vor beneficia de sprijin pentru activitățile de zi cu zi, de la igienă personală, hrănire și mobilizare, până la ajutor pentru cumpărături, menaj și deplasare în exterior, alături de servicii complementare precum îngrijire medicală, reabilitare, terapie ocupațională și consiliere socială sau juridică, astfel încât să își poată menține independența și calitatea vieții.
- 50 de milioane de euro se vor aloca pentru tinerii care ies din sistemul de protecție specială alocăm un buget: Vor beneficia de locuințe protejate modernizate, consiliere, mentorat și sprijin psihosocial, cursuri de formare profesională și suport pentru integrarea pe piața muncii, precum și acces la servicii medicale pentru a-și construi o viață independentă.
„Am deschis aceste apeluri pentru consultare publică și îi invit pe toți cei interesați să trimită propuneri și sugestii. Vrem ca fondurile să fie folosite eficient, astfel încât sprijinul să ajungă acolo unde este cu adevărat nevoie”, a conchis ministrul Marcel Boloș.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

România, o nouă misiune umanitară pentru transportul unor pacienți arși din Macedonia de Nord la un spital din Belgia

Șefa diplomației europene avertizează că Moscova nu poate fi de încredere: „Rusia nu dorește cu adevărat să facă niciun fel de concesii”

Mai multe state din nordul UE fac apel la accelerarea procesului de aderare a Ucrainei, în contextul opoziției repetate a lui Orban: A sosit momentul unor decizii ambițioase

Ministrul Bogdan Ivan a discutat cu reprezentanții Confederației Patronale Concordia: România trebuie să fie un mediu sigur și atractiv pentru investiții

Premierul Danemarcei cere UE să-și schimbe „mentalitatea specifică vremurilor de pace”: Sunt complet în favoarea reînarmării Europei pentru a descuraja „o Rusie foarte agresivă”

România și Bulgaria își consolidează cooperarea în Schengen pentru a garanta mobilitatea ”în siguranță” a cetățenilor

Eurodeputatul Dan Motreanu solicită Comisiei Europene explicații privind adoptarea unei strategii a UE pentru fuziunea nucleară

ICI București, prezent la Cybersecurity Forum pentru a promova securitatea cibernetică și dezvoltarea de soluții pentru protejarea infrastructurii critice și a datelor

Premierul Canadei anunță un acord cu Australia pentru întărirea securității în Arctica: Prioritățile SUA, altădată strâns aliniate cu ale noastre, încep să se schimbe

MIPE și Camera de Comerț și Industrie Franceză în România vor organiza grupuri de lucru tematice pentru accelerarea absorbției fondurilor europene

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

OCDE anticipează o încetinire a creșterii economice globale în contextul tensiunilor tarifare: Este esențial să se mențină piețele deschise și un sistem comercial internațional bazat pe norme

Înaltul Reprezentant al UE se îndoiește de intenția Rusiei de a face pace în Ucraina: Condițiile prezentate ridică un mare semn de întrebare

Planurile “coaliției de voință” pentru un acord de pace în Ucraina trec la “faza operațională”, anunță Starmer: Putin și Rusia să lase “armele să tacă în Ucraina”

Premierul Marcel Ciolacu: Livrarea primelor automobile complet electrice fabricate de Ford Otosan este o realizare ce subliniază puterea unui parteneriat solid

Zelenski denunță manipularea Rusiei privind un armistițiu: Lui Putin îi este teamă să îi spună direct lui Trump că dorește să continue acest război

Extremismul și populismul nu aduc bani și nu construiesc spitale, subliniază vicepreședintele PE Victor Negrescu, prezentând eforturile depuse pentru a aduce mai multe fonduri UE în România

Președintele Consiliului Județean Cluj, după sosirea celor 34 de microbuze electrice achiziționate cu fonduri de redresare: Facilitează accesul tinerilor la școală, asigurându-le dreptul la educație

Vicepreședintele BEI, Thomas Östros, subliniază importanța parteneriatelor pentru a răspunde nevoii universale de acces echitabil la servicii medicale: Provocările în acest domeniu nu cunosc granițe

Ilie Bolojan: Semnarea acordului SUA-Ucraina privind mineralele, o “bază bună” pentru dialog transatlantic aprofundat către o soluție de pace

Nu putem vorbi de securitate la Marea Neagră fără Turcia, afirmă Ilie Bolojan într-un semnal al susținerii României pentru rolul Turciei în securitatea europeană
Trending
- NATO7 days ago
Moment istoric: România are oficial două escadrile de avioane de vânătoare F-16, după înzestrarea completă a Escadrilei 48 Vânătoare de la Câmpia Turzii
- REPUBLICA MOLDOVA1 week ago
Maia Sandu, în vizită luni și marți la Paris la invitația lui Macron, după ce liderul francez a avertizat asupra amenințărilor Rusiei la adresa R. Moldova
- EVENIMENTE1 week ago
Construction & Infrastructure Summit – Conference & Networking, eveniment de elită care reunește liderii din construcții, proiectare și infrastructură (13 martie, Cluj-Napoca)
- EDITORIALE1 week ago
Recuperarea
- INTERNAȚIONAL1 week ago
“Taci, om mărunt”, i se adresează Elon Musk lui Sikorski. Ministrul polonez de externe a sugerat înlocuirea sistemului Starlink în Ucraina după ce Musk speculase că l-ar putea dezactiva