Connect with us

Bugetul UE

Decizia privind fondurile europene 2014-2020, aproape de final. Când va afla România ce bani va avea de cheltuit

Published

on

Bugetul-UE

Discuţiile privind viitorul buget al Uniunii Europenese apropie de final după ce Consiliul Uniunii Europene a adoptat oficial poziţia comună privind bugetul UE pe 2014, iar Parlamentul European aprobat  rezultatul negocierilor cu Consiliul

Bugetul UE pentru perioada 2014-2020 va fi discutat în cadrul reuniunii informale din Lituania, 3-4 septembrie

Reuniunea informala a Comitetului pentru buget al Consiliului UE va avea loc la Vilnius şi Druskininkai, intre 4 si 6 septembrie, în contextul deţinerii de către Lituania a preşedinţiei rotatative a Consiliului UE.

Reprezentanţii Consiliului UE, ai Comisiei Europene si ale statelor membre vor discuta aspecte legate de bugetul UE, evoluţia plăţilor faţă de angajamentele bugetare, dar şi lecţiile oferite de prioada bugetară 2007-2013.

Bugetul UE pentru Romania in 2014-2020: 39,887 MLD. Euro

Presedintele a mentionat ca, pentru Politica de Coeziune, in acest exercitiu bugetar, 2007-2013, Romania are alocate 19,841 miliarde de euro, iar pentru exercitiul 2014-2020 are alocate 21,825 miliarde euro.

Declaratiile au fost făcute la sfarşitul summitului european din februarie a.c.

“Ceea ce inseamna o crestere de 10% pe bugetul de coeziune, suma care va fi indexata cu inflatia pe parcursul celor 7 ani. Avem deci un plus de 2 miliarde.

traian basescuPe Politica Agricola Comuna (PAC), in 2007-2013, au fost alocate Romaniei 13,828 miliarde euro, iar bugetul alocat pentru 2014-2020 este 17,516 miliarde euro, adica o crestere de 3,7 miliarde euro. “In interiorul acestui buget de 17,5 miliarde sunt cei doi piloni. Pe plati directe, pentru acest exercitiu bugetar am avut 5,726 miliarde euro, pentru exercitiul bugetar 2014-2020 avem alocate 10,393 miliarde euro”, a spus şeful statului

El a aratat ca, in total – coeziune, PAC, combaterea somajului la tineri si combaterea saraciei in mediul rural – inseamna un buget de 39,887 miliarde euro. “Cu permisiunea dumneavoastra, as spune 40 de miliarde“, a completat presedintele.

MFE: Acordul de Parteneriat pentru fondurile UE este în plină negociere și respectă calendarul agreat

Dialogul informal pe care îl poartă autorităţile române cu serviciile Comisiei Europene pentru elaborarea Acordului de Parteneriat pentru 2014-2020 se derulează printr-un schimb constructiv de opinii, conform calendarului agreat de comun acord cu Comisia, susţinea Ministerul Fondurilor Europene, ca replică la criticile Comisiei Europene privind draftul Acordului de Parteneriat redactat de autorităţile române.

Termenul de refacere al documentului, potrivit Comisiei Europene, este luna septembrie.

Consiliul Uniunii Europene adoptă oficial poziţia comună privind bugetul UE pe 2014

Consiliul Uniunii Europene a adoptat luni, în mod oficial, poziţia comună privind bugetul comunitar pentru 2014.

Procedura a fost aprobată cu abţinerea Belgiei, Danemarcei şi Marii Britanii, precizează Consiliul UE. Potrivit datelor, au fost acordate 142,2 miliarde de euro pentru angajamente, deci o reducere cu 6,15% faţă de 2013, şi 135 miliarde euro pentru plăţi, respectiv o creştere cu 1,35% comparativ cu bugetul din acest an.

Prin comparatie cu propunerea Comisiei Europene, pozitia Consiliului UE prevede o reducere de 240,68 milioane de euro pentru angajamente si 1,06 mld euro din plati.

Poziţia Consiliului serveste drept mandat presedintiei lituaniene pentru a negocia bugetul UE pentru anul viitor, impreună cu Parlamentul European, care este asteptat sa adopte amendamentele privind pozitia Consiliului îcepând cu 21 octombrie. Dacă divergenţele dintre Parlament şi Consiliul UE continuă, va începe o perioadă de conciliere de 3 săptămâni, începând cu 24 octombrie (până pe 13 noiembrie inclusiv).

Mai multe detalii privind poziţia Consiliului, Aici

Parlamentul a aprobat rezultatul negocierilor cu Consiliul privind bugetul UE pentru perioada 2014 – 2020.

European-parliament-strasbourg-insidePreşedinţii celor trei instituţii ale Uniunii Europene (Consiliul, Comisia şi Parlamentul) anuntau la sfarsitul lunii iunie că au ajuns la un acord politic privind bugetul pentru perioada 2014-2020, insa Martin Schulz, presedintele PE avertiza asupra validarii din partea eurodeputatilor a acestui proiect.

Discutiile au fost reluate săptămâna trecută în pregătirea Consiliului European. Președintele Parlamentului, Martin Schulz, negociatorul șef Alain Lamassoure (PPE, FR), Prim-ministrul Enda Kennz, Ministrul de Externe Eamon Gilmore și Președintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso au încheiat un acord care a obținut sprijinul principalelor grupuri politice din Parlament și al statelor membre.

Textul a fost adoptat cu 474 de voturi pentru, 193 împotrivă și 42 de abțineri.

CE a obţinut Parlamentul?

Parlamentul a obținut prioritățile o flexibilitate aproape totală de mutare a fondurilor neachitate (credite de plată) de la un an la altul și o largă flexibilitate de mutare a angajamentelor de la un an la altul și dintr-o categorie de cheltuieli în alta în scopul de a facilita combaterea șomajului în rândul tinerilor, cercetarea și programul Erasmus pentru toți și de a sprijini întreprinderile mici și mijlocii. Flexibilitatea este necesară și pentru a asigura cheltuirea fiecărui euro din buget pentru ce este cea mai mare nevoie, mai ales în contextul în care bugetele anuale vor scădea.

Un succes important al Parlamentului a fost introducerea “clauzei de revizuire” care va da posibilitatea viitorului Parlament și viitoarei Comisii să aibă un punct de vedere asupra bugetului, evitând să fie pe parcursul mandatului lor prizonierii deciziilor Parlamentului și Comisiei actuale.

Comisia va prezenta o revizuire a funcționării cadrului financiar multianual, având în vedere situația economică respectivă. O atenție deosebită va fi acordată alinierii viitoarei durate a cadrului multianual – în prezent de șapte ani – la ciclurile politice de cinci ani din instituțiile europene. Revizuirea va fi însoțită de o propunere legislativă de revizuire.

Un miliard extra pentru ajutor către “cei mai defavorizați”

În discuțiile finale a fost stabilit că Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane va crește de la 2.5 miliarde de euro la 3.5 miliarde de euro. Miliardul suplimentar poate fi utilizat de statele membre, dacă vor, pentru schema de distribuție a hranei.

Ce urmează?

Rezultatul negocierilor va fi cuprins într-un regulament și într-un acord interinstituțional anexat pe care Parlamentul va trebui să îl aprobe cu majoritatea membrilor săi plus unu. Parlamentul urmează să aducă la vot regulamentul privind cadrul financiar multianual și acordul interinstituțional, în toamnă, astfel încât documentele să reflecte acordul general încheiat între Consiliu și Parlament.

Bugetul UE pentru 2014-2020 a fost aprobat initial in februarie, insa ratificarea lui a fost blocata in Parlament.

Pentru ca noul CFM să intre în vigoare în ianuarie 2014, mai rămâne să se ajungă la un acord final cu Parlamentul European.

În urma rezultatului negocierilor asupra bugetului Uniunii Europene pentru perioada 2014 – 2020, Romania a obtinut suma de 39 de miliarde de euro, potrivit anunţului făcut atunci de şeful statului, Traian Băsescu.

Bugetul UE

Acord istoric între Consiliul UE și Parlamentul European: România va beneficia de 79,9 miliarde de euro din bugetul de 1.824 de miliarde de euro al UE

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

Președinția germană a Consiliului Uniunii Europene a ajuns marți la un acord politic cu negociatorii Parlamentului European în cadrul negocierilor menite să asigure acordul Parlamentului pentru următorul cadru financiar multianual, bugetul pe termen lung al UE, informează Consiliul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Negocierile dintre Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au început ca urmare a acordului șefilor de stat sau de guvern din UE din 21 iulie 2020 privind un plan istoric de relansare de 1.824 de miliarde de euro, alcătuit dintr-un CFM 2021-2027 de 1.074 de miliarde de euro și dintr-un instrument de recuperare economică de 750 de miliarde de euro.

Din cele 1.824 de miliarde de euro, România ar urma să beneficieze de 79,9 miliarde de euro.

Citiți și Surse europene: Cum vor fi distribuite cele 79,9 miliarde de euro pe care le va primi România din planul de redresare a UE. Aproximativ 63 de miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile

Cele 79,9 miliarde de euro anunțate la 21 iulie de președintele Klaus Iohannis în urma unor negocieri care au durat patru zile și patru nopți vor proveni după cum urmează: 33,5 miliarde de euro din cadrul NGEU și 46,4 miliarde de euro din cadrul CFM, au declarat, la momentul respectiv, surse europene pentru CaleaEuropeană.ro. Sursele citate au mai precizat că alocarea de 79,9 miliarde de euro este calculată la prețurile de referință din 2018, însă în prețuri curente pachetul va ajunge la 84 de miliarde de euro.

Modificat de-a lungul negocierilor, planul de redresare economică este compus din 390 de miliarde de euro disponibile sub formă de granturi și din 360 de miliarde de euro disponibile prin intermediul împrumuturilor. Formula inițială propusă de Comisia Europeană prevedea alocări de 500 de miliarde de euro prin granturi nerambursabile și 250 de miliarde de euro prin credite.

Fondurile din cadrul Next Generation EU vor fi generate de împrumuturile pe care Uniunea Europeană și le va asuma ca o datorie comună, iar ele vor fi acordate sub formă de granturi (subvenții nerambursabile) și împrumuturi. Creditele vor putea fi obținute de fiecare stat membru în parte, inclusiv România, la dobânzi mici, în baza rating-ului de creditare foarte bun al Comisiei Europene. Practic, fiecare stat membru va accesa împrumuturi cu același nivel al dobânzii, iar creditele vor trebui rambursate până la 31 decembrie 2058.

În noul context, din cele 33,5 miliarde de euro, România va primi 16,8 miliarde de euro sub formă de granturi și 16,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Cele 33,5 miliarde de euro atribuite României vor fi defalcate după cum urmează: 30,5 miliarde euro pentru Facilitatea pentru redresare și reziliență (nucleul acestui plan bazat pe reforme și investiții); 1,4 miliarde de euro pentru programul React-EU; 650 de milioane de euro în cadrul Fondului pentru dezvoltare rurală și 1 miliard de euro prin intermediul Fondului pentru o tranziție justă.

În ce privește cele 46,4 miliarde de euro fonduri nerambursabile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, României îi sunt alocate 26,8 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 18,7 miliarde de euro pentru politica agricolă comună, 760 de milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Cele 18,7 miliarde de euro de la nivelul politicii agricole comune conțin 12,3 miliarde de euro pentru plățile directe, 6,2 miliarde de euro pentru dezvoltarea rurală și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Practic, din totalul celor 79,9 miliarde de euro, 16,7 miliarde vor putea fi obținute prin împrumuturi, iar 63,2 miliarde vor consista în fonduri nerambursabile la nivelul CFM și în cadrul NGEU.

Ca o comparație, în cei 13 ani de apartenență la Uniunea Europeană, România a primit de la Uniunea Europeană aproximativ 55 de miliarde de euro. Fondurile totale disponibile pentru următorii ani, atât rambursabile, cât și nerambursabile, vor depăși această bornă.

Acordul a fost încheiat în urma unor consultări intensive cu Parlamentul și Comisia care au fost în desfășurare de la sfârșitul lunii august. Acesta completează pachetul financiar cuprinzător de 1.824,3 miliarde de euro negociat de liderii UE în iulie, care combină următorul cadru financiar multianual – 1.074,3 miliarde de euro – și un instrument de recuperare temporară de 750 miliarde de euro, următoarea generație UE (în prețurile din 2018).

Potrivit Consiliului, pachetul politic convenit cu Parlamentul include o consolidare direcționată a programelor UE, inclusiv Horizon Europe, EU4Health și Erasmus +, cu 15 miliarde EUR prin mijloace suplimentare (12,5 miliarde EUR) și realocări (2,5 miliarde EUR) în cursul următoarei perioade financiare, respectând totodată plafoanele de cheltuieli stabilite în concluziile Consiliului European din 17-21 iulie.

Într-un comunicat separat, liderul grupului Renew Europe, Dacian Cioloș, a subliniat că Parlamentul European a obținut o suplimentare de 16 miliarde de euro la planul inițial, care va însemna, printre altele, și o triplare a bugetului alocat programului de sănătate la nivel european. Mai mult, negociatorii PE și ai Consiliului au ajuns și la o înțelegere privind resursele proprii ale UE, acestea urmând să crească la 35 de miliarde de euro, fiind vorba de un nou sistem de taxare a marilor poluatori și a giganților IT.

Continue Reading

Bugetul UE

Țările UE propun un buget de 164,8 miliarde de euro pentru 2021, primul buget anual din Cadrul Financiar Multianual de 1.074 de miliarde de euro

Published

on

© European Union 2020

Cei 27 de ambasadori ai țărilor UE au căzut de acord miercuri asupra poziției Consiliului cu privire la proiectul de buget al UE pentru anul 2021, primul buget anual al Uniunii pentru noul exercițiu financiar multianual din perioada 2021-2027.

În total, poziția Consiliului pentru bugetul anului viitor cuprinde o alocare 162,9 miliarde de euro în angajamente și 164,8 miliarde de euro în plăți, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Bugetul pentru 2021 va ajuta UE să abordeze daunele provocate de pandemia COVID-19, care a afectat profund societățile și economiile noastre. Poziția Consiliului este pe deplin aliniată cu prioritățile convenite de liderii UE în iulie pentru următorul cadru financiar multianual. Oferă mijloace adecvate pentru a sprijini o redresare durabilă, precum și tranziția verde și digitală a UE”, a declarat Olaf Scholz, ministrul federal al finanțelor din Germania și vicecancelar, în calitate de reprezentant al președinției germane a Consiliului UE.

Acesta este primul buget anual din bugetul UE pe termen lung pentru 2021-2027, Cadrul financiar multianual (CFM) căruia liderii UE au decis la 21 iulie să îi aloce 1.074 de miliarde de euro pentru următorii șapte ani, la care se vor adăuga cele 750 de miliarde de euro din cadrul Next Generation EU pentru redresarea post-coronavirus a Uniunii Europene.

Întrucât discuțiile trilaterale cu Parlamentul privind următorul CFM sunt în curs de desfășurare, Consiliul își va reevalua poziția în lumina textului final al CFM și a scrisorii de modificare așteptate de la Comisie în cadrul procedurii, mai notează sursa citată.

Consiliul urmează să să adopte în mod oficial poziția sa la sfârșitul lunii septembrie și o va înainta Parlamentului la 1 octombrie. Acesta din urmă se așteaptă să adopte amendamentele la poziția Consiliului în săptămâna care începe pe 9 noiembrie. Dacă pozițiile Consiliului și ale Parlamentului vor fi divergente, o perioadă de conciliere de trei săptămâni va începe la 17 noiembrie.

Continue Reading

Bugetul UE

Proasta afacere a bugetului UE și consecințele sale politice

Published

on

de Dan Cărbunaru

Tratat ca o afacere, bugetul UE, alimentat generos de țările bogate din Nordul și Vestul Europei, a ajuns iar motiv de dispută între politicieni. Refuzul unora de a plăti mai mult pentru a acoperi gaura lăsată de britanici –  al doilea contributor după germani, generează nemulțumirea celor care se văd cu perspectiva recuperării decalajelor de dezvoltare tot mai îndepărtată. 

Discuția despre bani devine tot mai politică. Și cu cât devine mai politică, ea riscă să contureze o dispută între europenii cu bani mai mulți și cei mai puțin bogați. Realizăm, astfel, pe dosarul bugetului multi-anual, că nu suntem toți la fel. Că afacerea de 923 de miliarde de euro, generată pe piața unică din cei 123 de miliarde de euro depuși de toate statele membre anual, nu e suficient de bine digerată nici măcar de beneficiari. Care, întâmplător sau nu, se regăsesc integral pe lista celor 27 de state membre. Pentru că, așa cum publicam zilele trecute, analizele Comisiei Europene arată că nimeni nu pierde pe Piața Unică. Pentru fiecare euro vărsat de un stat la bugetul UE în economie apar alți 8. Cu cât dai mai mult, cu atât se întorc mai mulți.

Dacă nu banii, așadar, sunt problema, înseamnă că discuția se așază în zona politică. În fața electoratelor din țările bogate. Acolo unde beneficiile Pieței Unice fie nu se mai simt la fel, fie există alte dorințe. 

Unii par a se fi săturat nu doar de contribuțiile la bugetul UE, dar și de libera circulație a muncitorilor din Est, și de regulile internaționale care protejează refugiații din afara UE, și de protecția americană, și de parteneriatul transatlantic. Alții s-au săturat să se simtă tratați  ca piață de desfacere, sursă de medici și ingineri, resurse naturale. 

Cu cât dezbaterea din Consiliul European se adâncește, iar eșecul din această sătămână arată că negocierile sunt departe de final, cu atât pe masa lungă a celor peste 450 de milioane de europeni, reprezentați de 27 de șefi de state și de guverne, președinte de Comisie, Parlament și de Consiliu vor fi așezate mai degrabă argumentele care ne despart decât cele care ne unesc. Neobișnuiți cu chestiuni tehnice, europenii bogați se vor simți agresați de insistența cu care săracii le cer bani, în timp ce săracii resimt umilitor tăierile din bugetul UE.

Primul buget negociat fără britanici, plecați din UE după jumătate de secol, lasă liderii rămași fără vinovatul de serviciu, după ce Cameron era cel care bloca un acord privind precedentul buget cu câteva zile înainte de începerea noului cadru financiar. Ce fel de unitate și ce fel de spirit de coeziune mai arată liderii noștri azi? Ce ar spune părinții fondatori ai UE, cei pe care românii i-au descoperit mai târziu, pentru că la vremea aceea URSS avea alte modele de comunicat în această parte a Europei? 

Presiunea politică este azi mai mare decât presiunea bugetară. Fără solidaritate reală, europenii se pregătesc de dezintegrare mult mai dramatică decât premiera generată de britanici.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO1 day ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ2 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi2 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi3 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO3 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending