Rusia ar trebui să revină în G7, grupul economic și politic al democrațiilor avansate din care a fost suspendată în urma invaziei sale din 2014 în Ucraina, a declarat joi președintele american Donald Trump.

“Mi-ar plăcea să îi avem înapoi. Cred că a fost o greșeală să îi dăm afară”, a declarat el reporterilor în Biroul Oval, reluând o teză din primul său mandat.

“Nu este vorba de a plăcea sau a nu plăcea Rusia. … Ei ar trebui să stea la masă. Cred că Putin ar fi încântat să se întoarcă”, a adăugat Trump, citat de Politico.

G7 este format din Statele Unite, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Regatul Unit, cu Uniunea Europeană participând în calitate de membru, dar fără a putea deține președinția rotativă.

Rusia a fost membră a forumului interguvernamental, cunoscut anterior sub numele de G8, până când calitatea sa de membru a fost suspendată în 2014, după ce a invadat Ucraina și a anexat Crimeea. 

Trump a declarat că este “foarte posibil” ca războiul la scară largă din Ucraina să nu fi început niciodată dacă Rusia nu ar fi fost exclusă din G7.

El a adăugat că a discutat pe această temă cu premierul canadian Justin Trudeau și cu alți lideri. Fostul prim-ministru japonez Shinzo Abe “a fost de acord cu mine 100%”, a spus Trump, referindu-se la liderul nipon asasinat în vara anului 2022.

“Cred că ar fi fost foarte util și încă ar fi util ca Rusia să facă parte din acest amestec. Dacă ar fi fost, nu cred că ați fi avut problema pe care o aveți acum”, a spus el.

Comentariile lui Trump au venit imediat după convorbirea telefonică de miercuri cu președintele rus Vladimir Putin, în cadrul căreia cei doi lideri au discutat despre negocierea încheierii războiului din Ucraina.

Președintele republican a adăugat după convorbire că el și Putin se vor întâlni “probabil” în Arabia Saudită într-un “viitor nu prea îndepărtat”.

Șase țări din Uniunea Europeană au solicitat Comisiei Europene să reducă plafonul de 60 de dolari pe baril impus petrolului rusesc de țările G7, susținând că acest lucru ar reduce veniturile Moscovei pentru continuarea războiului din Ucraina, fără a provoca un șoc pe piață, informează Reuters.

Plafoanele de preț pentru țițeiul rusesc transportat pe mare, precum și pentru produsele petroliere rafinate au fost stabilite de țările G7 pentru a reduce veniturile Moscovei din comerțul cu petrol și, în acest fel, pentru a limita capacitatea țării de a-și finanța invazia din Ucraina.

”Măsurile care vizează veniturile din exportul de petrol sunt cruciale, deoarece reduc cea mai importantă sursă de venit a Rusiei”, au declarat Suedia, Danemarca, Finlanda, Letonia, Lituania și Estonia într-o scrisoare adresată executivului european.

”Credem că acum este momentul să sporim și mai mult impactul sancțiunilor noastre prin reducerea plafonului G7 pentru prețul petrolului”, se arată în scrisoare.

G7 a stabilit un plafon de 60 de dolari pentru barilul de țiței rusesc, 100 de dolari pe baril pentru produsele petroliere premium-to-crude și 45 de dolari pe baril pentru produsele discount-to-crude.

Aceste prețuri maxime nu s-au modificat din decembrie 2022 și februarie 2023, când au fost introduse, în timp ce prețurile țițeiului rusesc pe piață au fost sub acest nivel în medie în 2023 și 2024.

”Piața internațională a petrolului este mai bine aprovizionată astăzi decât în 2022, reducând riscul ca un preț plafon mai scăzut să provoace un șoc al aprovizionării”, se arată în scrisoarea celor șase țări.

”Având în vedere capacitatea limitată de stocare și dependența sa foarte mare de exporturile de energie pentru obținerea de venituri, Rusia nu are nicio alternativă pentru a continua exporturile de petrol chiar și la un preț substanțial mai mic”, mai este precizat în scrisoare.

Statele Unite au impus recent noi sancțiuni contra Rusiei care vizează sectorul energetic, mai precis peste 200 de entități și persoane fizice implicare în acest domeniu.

Și Uniunea Europeană a luat măsuri suplimentare pentru a slăbi capacitatea de război a Moscovei, adoptând la mijlocul lunii decembrie cel de-al 15-lea pachet de măsuri punitive.

Pachetul adaugă mai multe persoane și entități pe lista de sancțiuni deja existente și vizează entități din Rusia și din țări terțe, care contribuie indirect la consolidarea militară și tehnologică a Rusiei prin eludarea restricțiilor la export.

Sancțiunile adoptate limitează activitatea navelor suplimentare ale statelor terțe care operează pentru a contribui la acțiuni sau politici de sprijinire a acțiunilor Rusiei împotriva Ucrainei.

Comisia Europeană a virat vineri Ucrainei prima tranșă de 3 miliarde de euro din împrumutul excepțional de asistență macrofinanciară destinat acestei țări, care va fi rambursat din veniturile provenite din înghețarea activelor rusești.

Acest împrumut, a cărui valoare se ridică până la 18, 1 miliarde de euro, reprezintă contribuția Uniunii Europene la împrumutul convenit de G7, în valoare de aproximativ 45 de miliarde de euro, menit să ajute Kievul să facă față invaziei ilegale a Rusiei și să mențină stabilitatea macroeconomică și fiscală a țării, să reconstruiască infrastructura vitală, inclusiv sistemele energetice, și să investească în infrastructura de apărare.

”La aproape 3 ani de la războiul de agresiune al Rusiei, Ucraina poate conta în continuare pe prietenii și partenerii săi. Astăzi trimitem Ucrainei 3 miliarde de euro ca primă plată a părții UE din împrumutul G7. Oferim Ucrainei puterea financiară de a continua să lupte pentru libertatea sa – și de a învinge. Până în prezent, Europa a oferit Ucrainei un sprijin de aproape 134 de miliarde de euro. Și vor mai veni și altele. La fel ca și curajoasa rezistență ucraineană, sprijinul nostru va fi neclintit”, a transmis președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un comunicat al instituției pe care o conduce. 

La rândul său, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, a subliniat că agresorul, adică Rusia, trebuie să plătească prețul războiului pe care l-a declanșat.

”În fiecare zi, timp de peste o mie de zile, Rusia a distrus casele ucrainenilor și a țintit în mod deliberat infrastructura critică, inclusiv aprovizionarea cu energie. Astăzi, Ucraina va primi trei miliarde de euro din împrumutul G7 pentru a-și sprijini economia și a efectua reparații vitale în întreaga țară. Acest lucru va permite, de asemenea, Ucrainei să elibereze bani pentru apărare. Împrumutul va fi rambursat cu veniturile provenite din activele rusești înghețate din UE. Rusia a început acest război, așa că trebuie să plătească prețul lui”, a arătat Kallas.

Citiți și: SUA au deblocat 20 de miliarde de dolari pentru Ucraina, contribuția lor la împrumutul G7 de 50 de miliarde de dolari rambursat din veniturile generate de activele rusești înghețate

Instrumentul de asistență macrofinanciară oferă Ucrainei flexibilitate ridicată și condiții foarte favorabile, cu scadențe foarte lungi care se pot extinde până la 45 de ani.

Este important de reținut faptul că nu se așteaptă ca Ucraina să ramburseze direct împrumutul din resurse proprii.

În schimb, rambursarea va fi asigurată prin profiturile extraordinare din activele rusești blocate colectate prin Mecanismul de cooperare pentru împrumutul Ucrainei (ULCM), trimițând un semnal clar că povara reconstrucției Ucrainei va fi suportată de cei responsabili de distrugerea acesteia. 

Această contribuție a UE în cadrul împrumutului G7 este completată de finanțarea pe termen mai lung acordată de Uniunea Europeană Kievului prin Facilitatea pentru Ucraina, care va pune la dispoziția Ucrainei 50 de miliarde de euro între 2024 și 2027. 

Se preconizează că plățile viitoare către Ucraina în cadrul instrumentului de asistență macrofinanciară vor continua între martie și noiembrie, cu 1 miliard de euro pe lună, restul de 6,1 miliarde de euro fiind prevăzuți pentru luna decembrie.