Constituția reprezintă ”conștiința națională codificată”, a subliniat premierul Nicolae Ciucă cu prilejul evenimentului organizat de Curtea Constituțională a României menit să marcheze Centenarul legii fundamentale care a contribuit la ”consolidarea democratică a statului”.  

”Așa cum spunea marele nostru om de cultură, Dimitrie Gusti, o Constituție este pentru stat ceea ce este conștiința pentru sufletul omenesc. Astfel, o Constituție este conștiința națională codificată. Timp de 100 de ani, România a cunoscut renașterea politică, socială și economică a regimului democratic, precum și degradarea și căderea acestuia. În acest context istoric, sărbătorim astăzi ceva mult mai important decât centenarul primei Constituții a României întregite. Sărbătorim, de fapt, cele mai importante valori liberale democratice ale națiunii române, care au supraviețuit în ultimul veac tuturor experiențelor autoritare și totalitare”, a evidențiat prim-ministrul în ședința solemnă din Parlamentul României.

Nicolae Ciucă a punctat că legea fundamentală din 1923 ”trebuie analizată și înțeleasă ca parte componentă a procesului de transformare a națiunii române într-o societate democratică funcțională și parte integrantă a societății europene occidentale”.

”Această transformare democratică este marea opera politică a liberalismului, pe care noi toți avem obligația să o ducem mai departe și să o definitivăm de o manieră ireversibilă. Constituția din 1923 este un moment unic în tot acest proces continuu de modernizare politică, socială, economică și culturală a României, ca stat națiune. Nu a marcat nici începutul, nici sfârșitul acestui proces. A fost, însă, un excelent moment de revelație politică și intelectuală, când statul român național, unitar și indivizibil a fost constituit pe baze democratice, de inspirație europeană, având ca premisă marele principiu juridic și politic al autodeterminării popoarelor”, a mai spus premierul.

Acesta a amintit și de etapele istorice ale procesului de modernizare.

”S-a cristalizat odată cu formarea statului român în 1859, prin Unirea Principatelor. A continuat apoi cu Marea Unire de la 1918. Ulterior, sub presiunea factorilor istorici și ideologici, modernizarea societății românești a fost brutal întreruptă de succesiunea regimurilor autoritare și totalitare care au început în 1938 și au sfârșit în Decembrie 1989. După căderea regimului comunist, România a revenit în marea familie europeană și a reînceput un amplu proiect de integrare în spațiul politic și economic transatlantic. La începutul anilor 1990 am adoptat o nouă constituție, ale cărei valori și idealuri democratice își au originea și în Constituția din 1923, așa cum Constituția din 1923 completa și dezvolta Constituția din 1866”, a detaliat prim-ministrul.

Nicolae Ciucă a enunțat și ” acele prevederi care au reprezentat și reprezintă zestrea cea mai de preț pentru constituționalismul românesc interbelic, zestre care s-a transmis în timp și pe care trebuie să o îmbogățim necontenit prin acțiunile și deciziile noastre de zi cu zi”.

”Constituția din 1923 a consacrat la nivel de normă fundamentală votul universal pentru alegerea reprezentanților națiunii, premisa democratică a oricărei societăți liberale. A stabilit în premieră obligația pentru legiuitor de a prevedea dreptul de vot și de a fi ales pentru femei, respectiv egalitatea deplină între bărbați și femei cu privire la drepturile civile. A stabilit egalitatea în drepturi a tuturor românilor, fără deosebire de origine etnică, de limbă sau de religie”, a subliniat șeful Guvernului.

Totodată, ”legea fundamentală din 1923 a stabilit controlul de constituționalitate al legilor prin Curtea de Casație și Justiție, un aspect esențial pentru orice stat de drept în care puterea este limitată prin drept. Nu în ultimul rând, a întărit independența și rolul justiției prin stabilirea inamovibilității judecătorilor și a pus sub control judecătoresc actele nelegale ale autorităților administrației publice. Dar cea mai importantă prevedere, atât în plan practic, pentru contextul istoric de atunci, cât și în plan simbolic, pentru viitorul națiunii, a fost prevederea din articolul 1, care a stabilit că România este stat național, unitar și indivizibil. Toate aceste norme, instituții și reguli constituționale au contribuit la consolidarea democratică a statului și au asigurat zestrea constituțională democratică a națiunii române, precum și memoria constituționalismului liberal de factură europeană”, a detaliat premierul.

Astfel, aceste ”valori au fost integrate la nivelul societății și nu au putut fi eliminate de regimurile autoritare și totalitare care au blocat dezvoltarea României timp de jumătate de secol”.

Motivul pentru care Constituția din 1923 a fost un succes este acela că ”a biruit timpul”.

”Valorile sale s-au perpetuat, au fost preluate în cele din urmă în practica instituțională și s-au dezvoltat până în prezent și se vor dezvolta mult timp de acum înainte. Împreună cu Legea fundamentală din 1866 a Vechiului Regat și cu Legea fundamentală din 1991 a noului regim postcomunist, Constituția din 1923 a României întregite face parte din patrimoniul constituțional democratic al statului român și a asigurat premisele modernizării și democratizării națiunii române. Suntem datori să îi păstrăm valorile și suntem obligați moral să definitivăm marea operă politică a liberalismului, care a fost, este și va fi dezvoltarea accelerată a României ca parte integrantă a societății democratice occidentale. Aceasta este moștenirea lăsată de înaintașii noștri și promisiunea noastră pentru viitor.  Acum 100 de ani, statul român reîntregit a avut nevoie de o decizie politică fermă și de o haină constituțională europeană, modernă, liberală pentru a se desăvârși ca stat național unitar. Așa cum spunea Ion I. C. Brătianu, era nevoie de o Constituție <<izvorâtă din nevoile reale ale noului statut român>>. Acum, după 100 de ani, avem nevoie de toate resursele politice, economice și intelectuale ale țării pentru a face saltul înainte, pentru a arde etapele pierdute și pentru a definitiva de o manieră ireversibilă procesul de modernizare a societății românești ca societate europeană. Datorăm înaintașilor noștri finalizarea marii opere politice a acestei națiuni”, a conchis prim-ministrul Nicolae Ciucă.