Cinci lideri europeni – premierul danez Mette Frederiksen, cancelarul german Olaf Scholz, prim-ministrul olandez Rob Jetten, cancelarul austriac Christian Stocker și premierul finlandez Petteri Orpo – prezintă într-un articol de opinie publicat în Politico Europe viziunea lor cu privire la viitorul cadru financiar multianual pentru perioada 2028-2034, înainte de summitul Consiliului European din octombrie care se anunță unul tensionat, pe fondul opiniilor diferite cu privire la anvelopa bugetară multianuală și la modul de distribuire a fondurilor europene pentru următorii șapte ani.
Cei cinci lideri recunosc că situația geopolitică actuală reclamă alegeri curajoase, dar atrag atenția asupra constrângerilor financiare care oferă un spațiu de manevră limitat care necesită alegeri.
„Într-o lume tot mai periculoasă și mai incertă, o Europă puternică trebuie să fie pregătită să ia decizii curajoase. Într-o lume marcată de constrângeri bugetare reale, Europa nu poate finanța noi priorități prin simpla adăugare a acestora la cele vechi. Trebuie să facem alegeri. Următorul buget pe termen lung al Europei înseamnă mult mai mult decât bani. Este vorba despre priorități politice. Următorul cadru financiar multianual va determina modul în care Europa își va cheltui resursele comune până în următorul deceniu. Bugetele sunt locul în care prioritățile politice prind viață. Discursurile, declarațiile și concluziile summiturilor sunt importante, dar, în ultimă instanță, alocarea fondurilor este cea care dezvăluie ce anume sunt guvernele cu adevărat dispuse să considere prioritar. Europa trebuie să devină mai competitivă, mai suverană și mai capabilă să se apere. Nu există altă alternativă. Bugetul nostru trebuie să reflecte această nouă realitate”, subliniază cei cinci lideri în articolul de opinie.
Potrivit acestora, prioritățile în cadrul viitorului buget multianual ar trebui să vizeze securitatea și apărarea, competitivitatea economică, inovația, reducerea migrației ilegale și consolidarea suveranității europene.
„Statutul quo-ul actualului CFM nu poate constitui punctul de plecare. Acesta este prea axat pe subvenții și transferuri alocate în mare parte în avans, lăsând prea puțin spațiu pentru ceea ce Europa are nevoie urgent: investiții comune în securitate și apărare, competitivitate, inovare și lupta împotriva migrației ilegale. Următorul CFM va fi un test pentru a vedea dacă Europa a înțeles mesajul raportului de referință al lui Mario Draghi privind competitivitatea europeană. Acesta va arăta dacă promisiunile noastre privind mai multe investiții comune la nivel european sunt reale — sau doar retorică”, au subliniat cei cinci lideri.
În acest context, spun aceștia, este nevoie de alegeri, dând dovadă de curaj politic.
„Acest lucru presupune alegeri. Iar alegerile necesită curaj politic. Asta nu înseamnă renunțarea la politicile tradiționale, dar nu putem pur și simplu să adăugăm fiecare nouă prioritate la cele vechi și să trimitem nota de plată contribuabililor”, spun aceștia.
Ei semnalează că „aproape toate statele membre ale UE depun eforturi dureroase pentru a-și consolida finanțele publice”, pentru că „nu va exista suveranitate europeană fără finanțe publice solide”.
În contextul eforturilor pe care statele lor le depus pentru a sprijini Ucraina, liderii Danemarcei, Germaniei, Olandei, Austriei și Finlandei solicită o redistribuire a acestei poveri.
„Ne facem datoria: grupul de contribuabili neți care s-a reunit recent la Berlin reprezintă aproape 40 % din finanțarea bugetului UE și asigură aproximativ 70 % din sprijinul bilateral acordat Ucrainei de către statele membre ale UE. Investim masiv în securitatea și apărarea noastră comună. Nu suntem zgârciți. Și nici nu ne ascundem în spatele etichetei de „frugali”. De fapt, când vine vorba de sprijinirea Ucrainei, un angajament mai mare din partea altor state membre este atât rezonabil, cât și extrem de necesar”, mai spus cei cinci lideri.
Aceștia fac apel la realism privind bugetul multianual al UE pentru perioada 2028-2034.
„Nu solicităm reduceri față de actualul CFM. CFM va crește pentru a răspunde priorităților noastre strategice. Orice astfel de creștere într-o perioadă de consolidare fiscală națională reprezintă deja un angajament semnificativ. Aceasta demonstrează cât de serios luăm în considerare necesitatea unei Europe mai puternice. Dar trebuie să fim și realiști. Comisia Europeană a propus o creștere nominală de aproximativ 60 %. Acest lucru pur și simplu nu este realist. Nici din punct de vedere economic, nici din punct de vedere politic și cu siguranță nu într-un moment în care finanțele publice din mai multe state membre sunt un motiv de îngrijorare serioasă”, mai spun cei cinci lideri.
Ei solicită „o reducere echilibrată a propunerii Comisiei, de câteva sute de miliarde de euro. Într-o perioadă în care reducem efectivele de personal, ne așteptăm ca instituțiile UE să funcționeze cu personalul de care dispun în prezent. Nu poate exista nicio creștere.”
Potrivit acestora, împrumutul comun nu poate fi soluția pentru a aduce mai mulți bani la bugetul multianual.
„Bugetul UE este, în ultimă instanță, finanțat de cetățenii europeni. Acest lucru rămâne valabil indiferent de mecanismul de finanțare pe care îl inventăm. Așadar, nu putem evita problema dificilă a volumului total. Nici împrumutul comun nu poate fi soluția: datoria contractată în timpul pandemiei va greva deja următorul CFM cu aproape 170 de miliarde de euro. Acești bani nu mai sunt disponibili pentru noile noastre priorități. O mare parte din costuri constă în plățile de dobânzi care trebuie efectuate indiferent de momentul rambursării principalului. Amânarea rambursării nu contribuie prea mult la rezolvarea ecuației de finanțare. Ar trebui să fie evident pentru toată lumea că respectul pentru valorile noastre comune și pentru statul de drept reprezintă condiții prealabile indispensabile pentru orice finanțare europeană. Lumea din jurul nostru s-a schimbat, prioritățile noastre comune s-au schimbat, iar bugetul nostru comun trebuie să se schimbe și el. Este singura modalitate de a construi o Europă puternică, pregătită pentru viitor”, conchid cei cinci lideri.
