Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Foaia de parcurs a Comisiei Europene pentru abordarea riscurilor sistemului bancar paralel

Published

on

euroComisia a adoptat miercuri, 4 septembrie, o comunicare privind sistemul bancar paralel și a propus noi norme pentru fondurile de piață monetară (FPM).  Comunicarea este urmarea Cărții verzi de anul trecut privind sistemul bancar paralel.

Comunicarea sintetizează activitățile întreprinse până în prezent de Comisie și stabilește posibile acțiuni ulterioare în acest domeniu important.

Prima dintre aceste acțiuni ulterioare – noile norme propuse pentru fondurile de piață monetară – este prezentată miercuri, 4 septembrie și are scopul de a garanta că fondurile de piață monetară pot face față mai bine presiunii de răscumpărare în cazul unei situații tensionate pe piață prin consolidarea profilului de lichiditate și a stabilității FPM.

Michel Barnier, comisarul pentru piața internă și servicii, a declarat: „Am reglementat în mod amplu băncile și piețele. Acum trebuie să abordăm riscurile pe care le presupune sistemul bancar paralel. Acesta din urmă are un rol important în finanțarea economiei reale și trebuie să ne asigurăm că este transparent și că beneficiile obținute în urma consolidării anumitor entități și piețe financiare nu sunt atenuate de riscurile transferate către sectoarele mai puțin reglementate.”

Context

Sistemul bancar paralel este sistemul de intermediere a creditelor care implică entități și activități din afara sistemului bancar clasic. Băncile din sistemul bancar paralel nu sunt reglementate ca băncile, cu toate că acestea desfășoară activități similare celor desfășurate de bănci. Consiliul pentru Stabilitate Financiară (FSB) a estimat, în ansamblu, dimensiunea sistemului bancar paralel mondial la aproximativ 51 de bilioane EUR în 2011. Această valoare reprezintă 25-30 % din totalul sistemului financiar și jumătate din valoarea activelor bancare. Prin urmare, sistemul bancar paralel este de importanță sistemică pentru sistemul financiar european.

De la declanșarea crizei financiare în 2007, Comisia Europeană a efectuat o amplă reformă a sectorului serviciilor financiare în Europa. Obiectivul este de a institui un sector financiar solid și stabil, esențial pentru economia reală, prin soluționarea deficiențelor și a punctelor slabe evidențiate de criză. Însă nu trebuie să permitem ca riscurile să se acumuleze în sectorul bancar paralel, în parte deoarece, ca urmare a noilor norme bancare, anumite activități bancare ar putea fi transferate spre sectorul bancar paralel, mai puțin reglementat.

Fondurile de piață monetară (FPM) reprezintă o sursă importantă de finanțare pe termen scurt pentru instituțiile financiare, întreprinderi și guverne. În Europa, aproximativ 22 % din instrumentele de datorie pe termen scurt emise de guverne sau de întreprinderi sunt deținute de FPM. Aceste fonduri dețin 38 % din datoria pe termen scurt emisă de sectorul bancar. Din cauza interdependenței sistemice între FPM, sectorul bancar, finanțarea întreprinderilor și finanțarea publică, funcționarea lor a fost în centrul activității internaționale privind sistemul bancar paralel.

Principalele elemente ale comunicării de astăzi privind sistemul bancar paralel și ale proiectului de regulament privind fondurile de piață monetară

Comunicarea prezintă principalele aspecte care caracterizează sistemul bancar paralel și măsurile adoptate deja pentru a face față riscurilor aferente sistemului bancar paralel, cum ar fi normele care reglementează activitatea fondurilor de hedging și pentru a consolida relația dintre bănci și actorii care nu fac obiectul reglementării.

Comunicarea prezintă prioritățile identificate în privința cărora Comisia intenționează să ia inițiative în domenii precum:

  • Oferirea unui cadru pentru fondurile de piață monetară: noile norme propuse astăzi (MEMO/13/764) abordează fondurile de piață monetară (FPM) care sunt domiciliate sau vândute în Europa și au scopul de a îmbunătăți profilul de lichiditate și stabilitatea acestora.
    • Gestionarea lichidității: FPM vor avea obligația de a deține cel puțin 10 % din portofoliul lor în active care au scadența într-o zi și încă 20 % în active cu scadența într-o săptămână. Scopul acestei cerințe este de a permite fondurilor de piață monetară să restituie investitorilor fondurile atunci când aceștia doresc să le retragă în termen scurt. Pentru a evita situația în care un emitent unic are o pondere nejustificată în valoarea activului net (VAN) a unui FPM, expunerea față de un emitent unic va fi plafonată la 5 % din portofoliul unui FPM (din punct de vedere valoric). Pentru FPM standard, un emitent unic ar putea reprezenta 10 % din portofoliu.
    • Stabilitate: pentru a ține seama de tendința FPM cu VAN constantă de a solicita sprijinul sponsorului în vederea stabilizării răscumpărărilor la valoarea nominală, conform noilor norme, acest tip de FPM va trebui să stabilească o rezervă de capital predefinită. Această rezervă va fi activată pentru a acoperi răscumpărările stabile în perioadele în care activele de investiții ale FPM înregistrează o scădere a valorii.
  • Transparența sectorului bancar paralel: pentru a monitoriza riscurile în mod eficient și a interveni atunci când este necesar, este esențial să se colecteze date detaliate, fiabile și detaliate privind acest sector.
  • Legislația în materie de valori mobiliare și riscurile aferente tranzacțiilor de finanțare prin instrumente financiare (în principal împrumutul titlurilor de valoare și operațiunile repo): aceste tranzacții pot contribui la o creștere a gradului de îndatorare și pot întări caracterul prociclic al sistemului financiar, care apoi devine vulnerabil la situațiile de panică bancară și la reducerea gradului de îndatorare. Mai mult, lipsa de transparență a acestor piețe face dificilă identificarea drepturilor de proprietate (cine este proprietarul a ce?), monitorizarea riscului de concentrare și identificarea contrapartidelor (care parte are expunere față de cine?).
  • Oferirea unui cadru pentru interacțiunile cu băncile: nivelul ridicat de interconectare între sistemul bancar paralel și restul sectorului financiar, în special sistemul bancar, constituie o sursă importantă a riscului de contagiune. Aceste riscuri ar putea fi abordate, în principal, prin întărirea normelor prudențiale aplicate în cazul băncilor în operațiunile lor cu entități financiare nereglementate.

Mai mult, se va acorda atenție specială măsurilor de supraveghere a entităților/activităților din sistemul bancar paralel pentru a se asigura că riscurile specifice sunt tratate în mod adecvat. Anumite domenii, cum ar fi crearea de instrumente de rezoluție pentru instituțiile financiare nebancare și o reformă structurală a sistemului bancar necesită o analiză suplimentară și vor fi clarificate mai târziu.

În ultimă instanță, obiectivul este asigurarea faptului că potențialele riscuri sistemice pentru sectorul financiar sunt acoperite și că posibilitățile de arbitraj normativ sunt limitate în vederea consolidării integrității pieței și a creșterii încrederii deponenților și a consumatorilor.

Comunicarea Comisiei este conformă cu recomandările Consiliului pentru Stabilitate Financiară, care vor fi adoptate de liderii G20 la Sankt Petersburg în 5-6 septembrie 2013.

Sursa: Comisia Europeana
Foto: freefoto.com

COMISIA EUROPEANA

Bulgaria și Croația au aderat la anti-camera zonei euro. Comisia Europeană salută intrarea celor două țări în mecanismul ratelor de schimb, pre-condiție pentru aderarea la euro

Published

on

© European Central Bank/ Flickr

Comisia Europeană a salutat vineri seară decizia celor 19 țări membre ale zonei euro și a Băncii Centrale Europene de a include leva bulgară și kuna croată în mecanismul ratelor de schimb (ERM-II), considerat anti-camera zonei euro și care este o perioadă obligatorie de doi ani, înainte de adoptarea monedei euro.  De asemenea, executivul european a salutat decizia Consiliului guvernatorilor BCE privind cooperarea strânsă cu ambele țări, marcând intrarea lor în Uniunea bancară, informează un comunicat al CE.

Decizia reprezintă o etapă importantă în eforturile Bulgariei și Croației de a adera la zona euro. Ambele state membre trebuie să participe acum la mecanism fără tensiuni severe și, în special, fără a-și devaloriza rata centrală a monedei față de euro din proprie inițiativă, timp de cel puțin doi ani înainte să se poată califica pentru a adopta moneda euro. Comisia Europeană va continua să încurajeze și să sprijine eforturile autorităților bulgare și croate pentru a finaliza procesul de aderare la zona euro.

“Euro este un simbol tangibil al unității, prosperității și solidarității europene. Această decizie recunoaște reformele economice importante întreprinse deja de Bulgaria și Croația, confirmând totodată atractivitatea monedei unice a Europei. Vom continua să fim alături de ambele țări, întrucât vor face următorii și ultimii pași spre aderarea la zona euro”, a afirmat Ursula von der Leyen, citată în comunicat.

Mecanismul ERM-2 prevede că evoluţia cursului de schimb al monedei unei ţări candidate trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat, timp de doi ani înainte de adoptarea euro.

Recent, Banca Centrală Europeană anunțase că Bulgaria și Croaţia ar putea să se alăture în acest an la ERM-II.

Având în vedere că ţările candidate trebuie să rămână în sistemul ERM-2 timp de doi ani, pentru a dovedi că monedele lor sunt stabile, “prima fereastră de oportunitate disponibilă pentru Croaţia şi Bulgaria să adere la zona euro ar fi 2023, dacă toate evaluările preliminare vor fi încheiate cu succes”, a spus BCE recent.

Bulgaria a aderat la UE în 2007, alături de România, iar Croația în 2013, fiind cea din urmă țară care s-a alăturat Uniunii Europene.

Bulgaria şi Croaţia sunt singurele ţări membre ale Uniunii Europene care sunt interesate în mod activ să adopte moneda euro.

Pe de altă parte, România nu mai îndeplinește în prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, se arată în raportul de convergenţă pe 2020 al Comisiei Europene.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Politica de coeziune: Comisia Europeană va sprijini un program transfrontalier Bulgaria-România pentru implicarea activă a cetățenilor în proiecte de mediu

Published

on

© Calea Europeana/Zaim Diana

 

Comisia Europeană și-a anunțat sprijinul pentru pentru un program transfrontalier Bulgaria-România, ce are ca scop intensificarea participării cetățenilor la deciziile de investiții privind proiectele de protecție a mediului din cadrul politicii de coeziune.

De asemenea, Executivul European va mai finanța încă alte 4 programre-pilot naționale și regionale din Spania, Polonia, Italia și Belgia+Țările de Jos. Toate cele cinci programe-pilot vor beneficia de sprijin specific din partea Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

”Obiectivul programelor-pilot va fi acela de a promova participarea activă a cetățenilor și a societății civile la conceperea, implementarea și evaluarea proiectelor din cadrul politicii de coeziune, precum și de a stimula cultura transparenței și a responsabilității instituțiilor publice implicate. Promovarea obiectivelor Pactului verde european, a sustenabilității și caracterului incluziv al economiei sunt elemente importante în cadrul programelor selectate”, se arată în comunicatul Executivului.

Potrivut actualului comisar european pentru politica regională: ”Politica de coeziune joacă un rol central în promovarea și contribuția la o redresare economică ecologică, digitală și rezilientă. Politica de coeziune a acționat întotdeauna în favoarea cetățenilor, iar scopul prezentei inițiative este să implice cetățenii în acțiunile din cadrul acestei politici. Implicarea cetățenilor va face ca investițiile să fie mai transparente și mai eficiente, în special într-un moment în care comunitățile și teritoriile se confruntă cu efectele crizei provocate de coronavirus.”

Secretarul general al OCDE, Angel Gurrìa, a declarat: „Activitatea de lungă durată a OCDE cu privire la guvernarea deschisă arată că participarea cetățenilor la procesul decizional public duce la politici mai eficiente și mai legitime și poate contribui la creșterea încrederii între cetățeni și guverne, care se dovedește a fi un aspect deosebit de critic în contextul crizei actuale. Așteptăm cu interes să colaborăm cu țările pentru acest proiect-pilot și cu Comisia pentru a consolida implicarea cetățenilor în politica de coeziune.”

Cele cinci programe au fost selectate pe baza planurilor lor ambițioase și valoroase pentru îmbunătățirea participării cetățenilor în domeniile lor respective:

  • în Spania, guvernul regional din Cantabria se va concentra asupra participării cetățenilor la tranziția către o economie ecologică și cu emisii scăzute de carbon;
  • în Polonia, autoritatea responsabilă de Programul operațional pentru infrastructură și mediu 2014-2020 va încuraja participarea publicului larg la implementarea proiectelor de infrastructură de transport la scară largă, prin crearea unei platforme pentru participare socială;
  • organismul responsabil pentru programul transfrontalier Bulgaria-România va promova participarea la deciziile de investiții privind proiectele de protecție a mediului;
  • programul Interreg Țările de Jos-Flandra va extinde utilizarea instrumentului online pentru participare, în special în cazul microproiectelor de care beneficiază comunitățile locale; iarprogramul regional din regiunea Emilia-Romagna din Italia va elabora o foaie de parcurs privind implicarea cetățenilor în punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă în cadrul investițiilor aferente politicii de coeziune.
  • O echipă specializată a Diviziei pentru guvernare deschisă și inovatoare din cadrul OCDE va oferi sprijin practic autorităților selectate cu privire la modul de a implica societatea civilă, inclusiv în analiza situației actuale, discuții structurate cu părțile interesate relevante și pregătirea unui plan de acțiune.

Următoarele etape

Cele cinci proiecte-pilot se vor desfășura timp de 12 luni începând cu luna iulie 2020. Rezultatele vor fi apoi difuzate pe scară largă, pentru a inspira și alte instituții implicate cu privire la modul optim de implicare a cetățenilor în punerea în aplicare a finanțărilor din fondul de coeziune. Scopul este de a promova inițiative similare pentru programele politicii de coeziune în cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027.

Aceste programe-pilot fac parte dintr-o acțiune mai amplă anunțată de Comisie în cadrul unei conferințe la nivel înalt pe tema „Mobilizarea cetățenilor pentru a asigura o bună guvernanță a politicii de coeziune”, la 6 februarie 2020. În acest context, Comisia va oferi, de asemenea, finanțare „de bază” pentru a sprijini ideile și inițiativele inovatoare de promovare a implicării cetățenilor provenind de la organizațiile societății civile de dimensiuni mai mici și locale.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană își consolidează Spațiul european al educației. Au fost selectate 24 de noi ”universități europene”, din care vor face parte și șapte universități din România

Published

on

Șapte universități din România au fost desemnate câștigătoare de către Comisia Europeană pentru crearea, în consorții internaționale, a altor 24 de ”universități europene”, care vin în completarea primelor 17 alianțe ale instituțiilor de învățământ superior, selectate încă din iunie 2019, consolidând astfel Spațiul european al educației, potrivit unui comunicat al Executivului european. 

Astfel, cele șapte universități din România se alătură celorlalte trei instituții, și anume SNSPA, Universitatea din București și Universitatea Thenică de Construcții Bucureși, selectate în primul apel:

1. Universitatea Politehnica din Timișoara, care va crea o universitate europeană în consorțiul ”E3UDRES2 – Engaged and Entrepreneurial European University as Driver for European Smart and Sustainable Regions”,

2. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, care va face parte din consorțiul ”EC2U – European Campus of City- Universities”,

3. Universitatea Politehnica din București, declarată câștigătoare alături de consorțiul ”EELISA – European Engineering Learning Innovation and Science Alliance”,

4. Universitatea din Petroșani , cu consorțiul ”EURECA-PRO – The European University Alliance on Responsible Consumption and Production”,

5. Universitatea Tehnică din Cluj Napoca, care va face parte din consorțiul ”Eut – European University of Technology”,

6. Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațeganu” din Cluj Napoca, parte a consorțiului ”NeurotechEU – European University of Brain and Technology”,

7. Universitatea de Vest din Timișoara, câștigătoare în consorțiul ”E3UDRES2 – Engaged and Entrepreneurial European University as Driver for European Smart and Sustainable Regions”.

Beneficiind de sprijin financiar din partea programelor Erasmus+ și Orizont 2020, ele sporesc calitatea, incluziunea, digitalizarea și atractivitatea învățământului superior european.

Așadar, fiecare alianță primește până la 5 milioane de euro din programul Erasmus+ și până la 2 milioane de euro din programul Orizont 2020 timp de trei ani, pentru a începe punerea în aplicare a planurilor lor și pentru a asigura accesul altor instituții de învățământ superior din întreaga UE, dintr-un buget total de 287 de milioane de euro, disponibile pentru aceste 41 de universități europene.

Finanțarea din ambele programe reprezintă un pas important în consolidarea interacțiunilor dintre Spațiul european al educației și Spațiul european de cercetare. Progresele fiecărei alianțe sunt monitorizate riguros.

La lansarea celui de-al doilea apel al Executivului european de finanțare, 62 de propuneri de consorții au intrat în competiție, dintre care au fost selectate cele 24 consorții ce vor trebui să creeze tot atâtea universități europene din care vor face parte 165 instituții de învățământ superior din 26 de state membre și din alte țări participante la programul Erasmus+.

Acestea li se vor alătura celor 17 consorții europene din care fac parte 114 instituții de învățământ superior din 24 de state membre, dintre care trei din România, selectate de Comisia Europeană în cadrul primului apel din 2019.

Universitățile europene includ diverse tipuri de instituții de învățământ superior, de la universități de științe aplicate, universități tehnice și școli artistice de film și mass-media, până la universități generaliste și axate pe cercetare.

Ele vor implica aproximativ 280 de instituții de învățământ superior din toate statele membre și din afara Uniunii, situate nu doar în capitale, ci și în regiuni mai îndepărtate ale Europei. Fiecare alianță este compusă, în medie, din șapte instituții de învățământ superior. În timp ce unele alianțe sunt generaliste și cuprind toate disciplinele, altele se concentrează, de exemplu, asupra dezvoltării sustenabile, asupra sănătății și bunăstării, asupra digitalizării și inteligenței artificiale, asupra artei, ingineriei sau spațiului.

Așadar, universitățile europene vor deveni campusuri inter-universitare ce vor facilita libera circulație a studenților, doctoranzilor, personalului și cercetătorilor. Aceștia își vor uni experiența, platformele și resursele necesare pentru a furniza programe sau module comune care acoperă diverse discipline. Aceste curricule vor fi foarte flexibile și vor permite studenților să-și personalizeze educația, alegerea a ceea ce, unde și când să studieze și să obțină o diplomă europeană.

Universitățile europene vor contribui, de asemenea, la dezvoltarea economică durabilă a regiunilor în care se află, deoarece studenții lor vor colabora strâns cu companii, autorități municipale, universități și cercetători pentru a găsi soluții la provocările cu care se confruntă regiunile lor.

Comisia Europeană a propus această nouă inițiativă liderilor Uniunii europene înainte de summitul social de la Gothenburg din noiembrie 2017. Inițiativa a fost aprobată de Consiliul European în decembrie 2017 care a cerut apariția a cel puțin 20 de universități europene până în 2024 și face parte din eforturile de a crea un spațiu european al educației până în 2025.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending