Comisia Europeană vrea să renunțe la Directiva e-Privacy din 2009, care obligă site-urile să ceară acordul utilizatorilor înainte de a instala cookie-uri, cu excepția celor „strict necesare” pentru furnizarea serviciului, relatează Politico.
Cookie-urile sunt o componentă fundamentală a internetului, care permite proprietarilor de site-uri web să colecteze informații despre vizitatori — de la faptul că s-au autentificat cu o parolă până la articolele pe care doresc să le cumpere și pentru care, prin urmare, ar putea dori să vadă reclame.
Oficialii de la Bruxelles consideră că reglementarea controversată, care a transformat internetul european într-o avalanșă de pop-up-uri, și-a pierdut relevanța și s-a transformat într-un obstacol pentru utilizatori și companii.
„Prea mult consimțământ omoară, de fapt, consimțământul. Oamenii s-au obișnuit să accepte orice fără să mai citească, iar dacă devine o rutină, nu mai are aceeași valoare”, a explicat Peter Craddock, avocat specializat în protecția datelor, citat de Politico.
Planul Comisiei vizează prezentarea, în decembrie, a unui text legislativ „omnibus” care să simplifice regulile pentru industria digitală. Una dintre idei este ca preferințele privind cookie-urile să fie setate o singură dată, de exemplu în browser, și nu de fiecare dată când un utilizator accesează un site. Alte variante aflate în discuție prevăd eliminarea bannerelor pentru cookie-uri folosite în scopuri tehnice sau statistice simple, considerate „inofensive”, spre deosebire de cele destinate publicității sau partajării datelor către terți.
Industria tech a sugerat ca reglementarea cookie-urilor să fie inclusă în Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR), care are o abordare bazată pe risc și permite mai multă flexibilitate în prelucrarea datelor.
„Directiva e-Privacy este foarte rigidă, în timp ce GDPR oferă posibilitatea unor baze legale mai adecvate, precum interesul legitim”, a spus Franck Thomas, director de politici la IAB Europe. Acesta a subliniat, însă, că „simplificarea nu înseamnă o abordare superficială a protecției datelor”, fiind nevoie de un echilibru între dreptul la viață privată și competitivitatea industriei.
Pe de altă parte, organizațiile pentru protecția datelor avertizează asupra pericolului relaxării regulilor.
„A te concentra pe cookie-uri e ca și cum ai rearanja șezlongurile pe Titanic. Nava este publicitatea bazată pe supraveghere”, a comentat Itxaso Domínguez de Olazábal, consilier la European Digital Rights. Ea a reamintit că legea actuală permite deja excepții pentru cookie-urile necesare, precum cele care memorează un coș de cumpărături, însă extinderea acestei categorii ar risca să introducă, pe ascuns, instrumente de analiză sau personalizare pentru tehnologiile digitale folosite în publicitatea online.
Dezbaterile se anunță aprinse și anul viitor, când Comisia intenționează să lanseze un nou pachet legislativ centrat pe publicitate digitală — Digital Fairness Act — menit să protejeze consumatorii de design-uri manipulative și personalizări abuzive.
