Comisia Europeană și-a pierdut accesul la opțiunea de a face publicitate pe platforma X la doar câteva zile după ce a amendat rețeaua lui Elon Musk cu 120 milioane de euro, în cadrul primei sancțiuni aplicate prin Legea privind Serviciile Digitale, relatează BBC.

Interdicția a fost decisă de platformă, prin Nikita Bier, unul dintre responsabilii executivi ai companiei, care a acuzat Comisia că ar fi încercat „să profite” de „o vulnerabilitate” din sistemul de advertising pentru a promova postarea despre amendă.

„Se pare că voi credeți că regulile nu ar trebui să se aplice contului vostru”, a transmis Bier, adăugând: „Contul vostru de publicitate a fost închis.” 

Executivul european a respins acuzațiile și a reacționat inclusiv la mesajele publice ale lui Elon Musk, care, după amendă, a postat o serie de atacuri la adresa Uniunii Europene. Miliardarul a scris că UE „ar trebui abolită” și că „birocrația UE sufocă încet Europa până la moarte”, iar duminică a continuat cu comentarii despre „birocrația tiranică” din Europa. El a redistribuit și un mesaj care descria UE ca fiind „Al Patrulea Reich”, însoțit de o imagine în care drapelul Uniunii se ridică pentru a dezvălui steagul Germaniei naziste.

Purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Paula Pinho, a calificat declarațiile drept „complet nebune”. „Asta face parte din libertatea de exprimare pe care o prețuim în UE și care permite cele mai nebune declarații”, a spus oficialul european.

Citiți și Comisia Europeană amendează platforma X cu 120 milioane de euro pentru încălcarea obligațiilor sale în materie de transparență

Amenda aplicată de Bruxelles viza modul în care X gestionează așa-numitul „semn de verificare albastru”. Comisia consideră că marcajul este „conceput în mod înșelător”, deoarece oricine poate plăti pentru statutul de „verificat” fără ca firma să verifice în mod semnificativ identitatea utilizatorilor, ceea ce „îi expune pe utilizatori la escrocherii, inclusiv fraude de uzurpare a identității, precum și la alte forme de manipulare de către actori rău-intenționați.” Executivul european a mai constatat că registrul de publicitate al platformei nu respectă cerințele de transparență prevăzute în legislația digitală și că X nu oferă cercetătorilor accesul la datele publice necesar analizelor independente.

În reacție la decizia de blocare a contului de publicitate, Comisia a afirmat că „folosește pur și simplu instrumentele pe care platformele le pun la dispoziția conturilor corporative” și că se așteaptă ca aceste instrumente să respecte atât condițiile platformei, cât și legislația europeană.

Conflictul dintre X și Comisie a început în momentul în care Nikita Bier a susținut că instituția europeană a reactivat un cont rar folosit „pentru a profita de o vulnerabilitate”. Acesta spune că postarea Comisiei ar fi utilizat un link care „i-a înșelat pe utilizatori”, făcându-i să creadă că este un videoclip „pentru a-i mări artificial vizibilitatea”, și că „vulnerabilitatea”, care „nu a mai fost folosită niciodată în acest fel”, a fost între timp eliminată.

Disputa s-a extins și în plan internațional. În SUA, Secretarul de Stat Marco Rubio și reprezentanți ai Comisiei Federale de Comunicații au acuzat UE că atacă și cenzurează firme americane, afirmând că „zilele în care americanii sunt cenzurați online s-au încheiat”.

Acesta nu este primul conflict al platformei X cu autoritățile de reglementare la nivel internațional. În 2024, Curtea Supremă a Braziliei a ridicat interdicția impusă platformei după ce compania a acceptat să plătească 28 milioane de reali și să blocheze conturi acuzate de răspândirea dezinformării. În 2023, autoritatea australiană pentru siguranța online a amendat X cu 610.000 AUD pentru necooperare într-o investigație privind protecția copiilor.

Disputa actuală cu Comisia Europeană amplifică presiunea asupra platformei lui Elon Musk, într-un context în care transparența, verificarea utilizatorilor și respectarea legislației digitale devin tot mai atent monitorizate.

Șase lideri ai unor state membre UE au cerut Comisiei Europene să propună o relaxare a normelor privind emisiile vehiculelor, pentru a evita o interdicție de facto a motoarelor cu ardere internă, programată să intre în vigoare la mijlocul următorului deceniu, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.

În anul 2022, Uniunea Europeană a decis că, începând din 2035, mașinile noi comercializate în blocul comunitar nu vor mai avea voie să emită dioxid de carbon (CO2). Acest lucru ar însemna, practic, că nu vor mai putea fi înmatriculate mașini noi echipate cu motoare cu ardere internă.

Șase premieri europeni, printre care Giorgia Meloni și polonezul Donald Tusk, au cerut ca viitoarea revizuire a normelor UE pentru mașinile noi să permită comercializarea modelelor hibride de tip plug-in, a modelelor cu autonomie extinsă și a celor care utilizează tehnologia celulelor de combustibil chiar și după 2035, într-o scrisoare adresată președintelui Comisiei, Ursula von der Leyen, și consultată vineri de Bloomberg News.

„Suntem într-un punct de cotitură, atât pentru industria producătoare de automobile și de componente auto din UE, cât și pentru acțiunea climatică europeană. Putem și trebuie să ne urmărim obiectivul climatic într-un mod eficient, fără a ne distruge competitivitatea între timp, deoarece nu există nimic verde într-un deșert industrial”, susțin cei șase lideri europeni.

Scrisoarea, semnată și de premierul slovac Robert Fico și premierul ungar Viktor Orban, urmărește să influențeze efortul Comisiei de a oferi mai multă flexibilitate industriei auto europene. Prim-ministrul ceh Petr Fiala și prim-ministrul bulgar Rosen Zhelyazkov s-au alăturat, de asemenea, apelului.

Italia și Germania se luptă și ele pentru a atenua interdicția iminentă a blocului comunitar privind vânzările de vehicule noi cu motoare cu ardere internă, căutând să-și protejeze industriile auto de concurența chineză, încetinirea cererii pentru vehicule electrice și tarifele comerciale din SUA.

Între timp, costurile ridicate cu energia și forța de muncă din Europa obligă producătorii auto să elimine locuri de muncă și să mute investițiile în alte părți. În schimb, Guvernul francez a dat prioritate unei așa-numite „preferințe europene” pentru vehiculele electrice, în încercarea de a evita pierderile de locuri de muncă.

„Aplicarea deplină a principiului neutralității tehnologice este esențială: este evident că nu există o soluție miraculoasă pe calea decarbonizării, iar impunerea unei singure soluții tehnologice limitează cercetarea, inovarea și concurența virtuoasă”, susțin cei șase lideri în scrisoarea care datează din 4 decembrie.

În data de 10 decembrie, Comisia Europeană urmează să prezinte un pachet de propuneri, în cadrul revizuirii programate a regulamentului UE privind emisiile de carbon pentru industria auto.

Comisia Europeană a securizat vineri angajamentul TikTok de a furniza registre de publicitate care să asigure transparența deplină în ceea ce privește anunțurile publicitare din serviciile sale, astfel cum se prevede în Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA), informează executivul european într-un comunicat, care arată că investigația legată de riscurile sistemice privind integritatea alegerilor în contextul scrutinului de anul trecut din România continuă.

După o colaborare extinsă cu Comisia, TikTok a prezentat angajamente obligatorii care răspund tuturor preocupărilor exprimate de Comisie în investigația sa și în constatările sale preliminare din mai 2025. Aceste angajamente, care asigură transparența deplină, includ următoarele:

• TikTok va furniza întregul conținut al anunțului așa cum apare în fluxurile utilizatorilor, inclusiv URL-urile din linkul furnizat în anunț.
• TikTok își va actualiza depozitul mai rapid, asigurându-se că informațiile sunt disponibile în maximum 24 de ore.
• TikTok va furniza criteriile de direcționare selectate de agenții de publicitate, împreună cu datele agregate ale utilizatorilor (inclusiv sexul, grupa de vârstă și statul membru în care se află utilizatorii care au fost contactați), permițând cercetătorilor să investigheze modul în care sunt direcționate și livrate anunțurile publicitare.
• TikTok va introduce opțiuni de căutare și filtre suplimentare, permițând utilizatorilor să găsească anunțuri mai ușor.

Regulamentul privind serviciile digitale impune platformelor să mențină un registru accesibil și cu funcție de căutare al anunțurilor difuzate în cadrul serviciilor lor. Aceste registre sunt esențiale pentru ca autoritățile de reglementare, cercetătorii și societatea civilă să detecteze înșelătoriile, reclamele pentru produse ilegale sau inadecvate vârstei, reclamele false și operațiunile coordonate de informare, inclusiv în contextul alegerilor. 

TikTok trebuie să pună în aplicare angajamentele cât mai curând posibil și cel târziu în termenele convenite cu Comisia, variind de la 2 luni la maximum 12 luni, în funcție de angajamentul specific. 

Comisia va monitoriza cu atenție respectarea de către TikTok a angajamentelor obligatorii pe care platforma le-a oferit în temeiul articolului 71 din Regulamentul privind serviciile digitale, precum și a celorlalte obligații care îi revin în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale.

La 19 februarie 2024, Comisia a inițiat proceduri oficiale pentru a evalua dacă este posibil ca TikTok să fi încălcat Actul legislativ privind serviciile digitale. În ceea ce privește transparența publicității, Comisia a publicat constatări preliminare de neconformitate în mai 2025 și a acceptat angajamentele asumate de TikTok.

Procedurile au vizat, de asemenea, efectele negative care decurg din proiectarea TikTok, inclusiv sistemele sale algoritmice, asigurarea vârstei, accesul cercetătorilor la date și obligația sa de a proteja minorii, pentru care investigația continuă.

De asemenea, Comisia a inițiat proceduri oficiale împotriva TikTok în decembrie 2024 cu privire la gestionarea de către aceasta a riscurilor legate de alegeri și de discursul civic, pentru care investigația continuă.

Respectiva procedură împotriva TikTok se referă presupusă încălcare a Legii privind serviciile digitale (DSA) în legătură cu obligația TikTok de a evalua și a atenua în mod corespunzător riscurile sistemice legate de integritatea alegerilor, în special în contextul alegerilor prezidențiale din România din 24 noiembrie 2024.