Comisarul european pentru afaceri interne și migrație, Magnus Brunner, a dat asigurări luni că, deși Statele Unite sunt unul dintre cei mai importanți parteneri la nivel mondial ai Uniunii Europene, blocul european ”trebuie să se concentreze asupra îndeplinirii propriilor sarcini și să nu se îngrijoreze de ceea ce spun americanii în fiecare minut”, anunță EFE, citat de Agerpres.

Acesta a participat în Spania la Forumul Noua Economie, unde și-a arătat ”optimismul” cu privire la colaborarea cu SUA în dosare legate de securitate și obținerea păcii în Ucraina.

În egală măsură, acesta a dat dovadă de pragmatism, spunând că nu este ”naiv” în legătură cu ce se întâmplă – faptul că UE asistă deocamdată de pe bancă la negocierile care se pregătesc între Washington și Moscova – și și-a exprimat deschiderea față de cooperare mai aprofundată cu alte regiuni.

”Comisia (Europeană) urmează să călătorească în India în două săptămâni”, a menționat el.

Capitala Arabiei Saudite, Riad, va fi marți gazda reuniunii între secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de externe Serghei Lavrov, menită să niveleze terenul pentru o întrevedere la cel mai înalt nivel, de președinți, între Donald Trump și Vladimir Putin, care ar putea avea loc tot în țara arabă la sfârșitul acestei luni.

La reuniunea de marți este așteptată și prezența consilierului american pentru securitate națională Mike Waltz și a consilierului pe probleme de politică externă al Kremlinului Iuri Ușakov.

”Ucraina consideră lipsită de rezultat orice negociere cu Ucraina fără Ucraina. Nu vom recunoaște eventuale acorduri”, a reacționat Volodimir Zelenski, prezent în Emiratele Arabe Unite.

Citiți și: Zelenski le transmite lui Trump și Putin că Ucraina va considera nul orice acord SUA-Rusia: Ucraina nu va lua parte la negocierile din Arabia Saudită

Conștient de importanța viitoarei păci în Ucraina pentru arhitectura de securitate din Europa președintele francez Emmanuel Macron a convocat luni, la Paris, o întâlnire informală la care vor participa mai mulți lideri din Europa, printre care premierul britanic Keir Starmer, premierul Poloniei, Donald Tusk, a cărui țară deține și președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, președinții Comisiei Europene și Consiliului European, Ursula von der Leyen și Antonio Costa, pentru a aborda tema sensibilă legală de pacea în Ucraina. 

Citiți și: Președintele Consiliului European: UE trebuie să joace un rol-cheie în proiectarea noii arhitecturi de securitate. Negocierile trebuie să țină cont de faptul că Rusia este o amenințare globală

Von der Leyen și echipa sa vor vizita Ucraina pentru a marca trei ani de la declanșarea războiului de agresiune al Rusiei. UE pregătește intensificarea sprijinului militar pentru Kiev

Revenind la Forumul Noua Economie, unul dintre punctele principale ale intervenției comisarului Brunner a fost situația de la frontierele externe ale UE și problema fluxurilor migratorii ilegale către Spania, în special către Insulele Canare.

Deși Brunner consideră că unele probleme, precum sosirea minorilor neînsoțiți, trebuie rezolvate de Spania, el a subliniat că UE poate contribui la reducerea fluxurilor de sosiri ”prin cooperare cu țări terțe precum Mauritania, Maroc sau Senegal”.

În ceea ce privește securitatea internă, el a afirmat că lumea se află într-o eră ”nouă și mai puțin stabilă” și a subliniat rolul atât de oportunitate, cât și de amenințare al transformării digitale, întrucât delincvenții folosesc instrumentele acesteia pentru a ataca UE.

El a anunțat că securitatea în mediul digital va fi inclusă în noua Strategie de securitate internă pe care intenționează să o prezinte la sfârșitul lunii martie și care se va axa pe lupta contra crimei organizate, pe colaborarea forțelor de securitate prin Europol, pe o nouă agendă antiteroristă și un acces mai bun la date pentru urmărirea infractorilor.

Corespondență din München

Țările Uniunii Europene vor putea să își majoreze semnificativ cheltuielile pentru apărare prin activarea unei clauze de urgență în așa fel încât cheltuielile militare să nu fie luate în calcul în limitele deficitului lor bugetar, conform unui plan anunțat de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Conferința de Securitate de la München.

Vorbind vineri la Conferința de Securitate, von der Leyen a declarat că dorește să activeze o clauză de urgență care ar permite guvernelor o mai mare marjă de manevră, astfel încât cheltuielile militare să nu fie luate în calcul în limitele deficitului lor bugetar strict controlat.

“Voi propune activarea clauzei de exceptare pentru investițiile în apărare. Acest lucru va permite statelor membre să își crească substanțial cheltuielile de apărare”, a spus ea, într-un discurs în care i-a urmat pe scenă președintelui german Frank-Walter Steinmeier și l-a precedat pe cel al vicepreședintelui american J.D. Vance.

Spre surprinderea multora, șefa Comisiei Europene a sugerat pentru prima dată utilizarea clauzei de urgență în timpul primului summit al apărării europene, organizat pe 3 februarie, la Palatul Egmont din Bruxelles. Atunci, von der Leyen a arătat disponibilitatea Comisiei Europene pentru flexibilizarea regulilor din cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere.

“Sunt dispusă să explorez și voi utiliza întreaga gamă de flexibilități de care dispunem în noul Pact de stabilitate și creștere pentru a permite o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru apărare“, a spus ea, în urmă cu mai bine de 10 zile.

În temeiul Pactului de stabilitate și creștere, statele membre sunt obligate să pună în aplicare o politică fiscală care vizează menținerea deficitului public sub 3% din PIB și a datoriei sub 60% din PIB. În caz contrar, Comisia Europeană poate iniția o procedură privind deficitul excesiv și poate aplica sancțiuni, inclusiv amenzi. Opt state membre – Belgia, Franța, Ungaria, Italia, Malta, Polonia, România și Slovacia – sunt vizate în prezent de o astfel de procedură. În ceea ce o privește, România a obținut acordul Comisiei Europene și al statelor membre pentru un plan fiscal pe 7 ani pentru reducerea deficitului bugetar la 3% din PIB.

În discursul său de vineri susținut la München, von der Leyen a declarat că Europa se află “acum într-o altă perioadă de criză care justifică o abordare similară” cu cea a pandemiei Covid-19.

Până în prezent, ministerele de finanțe din statele membre au discutat doar extinderea definiției investițiilor în apărare la personalul militar și la întreținerea echipamentelor.

Deși acest lucru ar oferi țărilor o mai mare marjă de manevră pentru creșterea cheltuielilor militare, statele foarte îndatorate, precum Spania, Franța și Italia, îl consideră insuficient.

În plus față de relaxarea normelor fiscale, Ursula von der Leyen a declarat că va prezenta și un „pachet mai amplu” de măsuri de creștere a cheltuielilor, adaptat fiecăreia dintre cele 27 de capitale în funcție de nivelul cheltuielilor de apărare.

“Acum este momentul să mutăm munții în Uniunea Europeană”, a declarat fostul ministru german al apărării.

Comisia Europeană va permite să caute să canalizeze mai multe investiții private către apărare și să lanseze proiecte comune de interes comun – la fel cum face deja blocul continental în ceea ce privește inițiativele privind energia curată – acoperind aspecte precum apărarea aeriană avansată.

“Să nu existe nicio îndoială, cred că atunci când vine vorba de securitatea europeană, Europa trebuie să facă mai mult și trebuie să aducă mai mult la masă. Avem nevoie de o creștere a cheltuielilor europene în domeniul apărării”, a declarat von der Leyen.

Corespondență din München

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că forțarea Ucrainei să încheie un acord prost pentru a pune capăt războiului cu Rusia ar dăuna intereselor SUA.

“Voi fi foarte limpede. O Ucraină eșuată ar slăbi Europa, dar ar slăbi și Statele Unite”, a afirmat von der Leyen, într-un discurs susținut pe podiumul Conferinței de Securitate de la München, care este umbrită de incertitudinea cu privire la politica SUA față de Ucraina. 

Șefa Comisiei Europene l-a îndemnat pe Trump să lucreze împreună pentru o “pace justă”.

“Let me be very clear. A failed #Ukraine would weaken #Europe, but it would also weaken the #US.”
— @EU_Commission President @vonderleyen at #MSC2025

— Munich Security Conference (@MunSecConf) February 14, 2025

De asemenea, ea a declarat că Uniunea Europeană trebuie să își crească drastic cheltuielile de apărare și a propus relaxarea regulilor stricte ale blocului privind datoriile ca o modalitate de a face posibilă o astfel de creștere.

“Acest lucru va permite statelor membre să își crească substanțial cheltuielile de apărare”, a declarat aceasta, având în vedere că statele membre ale UE sunt obligate să își mențină deficitul sub 3% și rata datoriei sub 60% din PIB.

Șefa Comisiei Europene s-a întâlnit în capitala Bavariei cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, alături de președintele Consiliului European, Antonio Costa, reconfirmându-i liderului de la Kiev dorința de a intensifica eforturile pentru accelerarea procesului de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană. 

Miercuri, președintele american Donald Trump a avut convorbiri telefonice separate cu omologul rus Vladimir Putin și cu cel ucrainean Volodimir Zelenski despre războiul din Ucraina, cu liderul de la Casa Albă anunțând că a convenit cu liderul de la Kremlin începerea imediată a negocierilor de pace între Rusia și Ucraina, o chestiune respinsă ca abordare de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și întâmpinată cu același refuz de capitalele europene.

Situația a evoluat joi când Trump a declarat, din Biroul Oval, că oficialii americani și ruși se vor întâlni vineri la Conferința de Securitate de la München în cadrul unei reuniuni la care și Ucraina a fost invitată. Kievul a transmis că nu va participa. În schimb, președintele ucrainean va avea întrevederi cu delegația americană condusă de vicepreședintele J.D. Vance.

Convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin a alimentat temerile că Europa va fi complet ocolită din procesul de pace.

Astfel, liderii europeni și-au înăsprit tonul joi ca reacție la convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin, reamintindu-i președintelui american că orice acord de pace va necesita implicarea Europei pentru a funcționa în practică. Astfel, președintele francez Emmanuel Macron a respins o “pace care este o capitulare” în Ucraina și a făcut apel ca Europa să răspundă la “electroșocul” revenirii lui Trump la Casa Albă. De la Berlin, cancelarul demisionar olaf Scholz a precizat că nu acceptă la o “pace dictată” care să ducă la “decuplarea securității” Europei de cea a SUA, deoarece singurul beneficiar ar fi președintele rus Vladimir Putin.

“Mesajul este clar: Ucraina, Europa și SUA trebuie să fie pe deplin unite și să se angajeze în negocieri de pace“, a spus și Donald Tusk, premierul polonez, într-o discuție de coordonare cu mai mulți lideri europeni înainte de Conferința din capitala Bavariei.

Asigurarea unui loc la masă a fost întotdeauna o prioritate absolută pentru liderii UE, care, în primele luni ale războiului, au acordat Ucrainei statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană. De asemenea, de la începutul războiului, UE și cele 27 de state membre au pus la dispoziție Ucrainei aproape 140 de miliarde de euro în asistență financiară, militară, umanitară și pentru refugiați.