Comisia Europeană a prezentat în această săptămână un set de opțiuni pentru un Sistem Comun European de Azil sustenabil și corect și care prevede măsuri pentru rute legale și sigure ale refugiaților către Europa. Potrivit unui comunicat al executivului european, acesta propune înființarea unui sistem de intrări-ieșiri la granițele externe și stabilește modalități de contracarare a amenințărilor hibride.
Ca parte a implementării Agendei Europene de migrație, Comisia a prezentat opțiunile pentru reforma Sistemului Comun European de Azil, care a fost pus la grea încercare de actuala criză a refugiaților, și măsuri pentru a asigura rute privind o migrație legală, sigură și bine gestionată către Europa.
Reformele propuse pentru Sistemul Comun European de Azil acoperă cinci zone de priorități:
– Introducerea unui sistem sustenabil și echitabil de determinare a statului membru căruia îi revine responsabilitatea de a examina cererile de azil: pentru a gestiona mai bine numărul mare de sosiri și pentru a asigura o împărțire echitabilă a responsabilității, Comisia ar putea propune modificarea Regulamentului Dublin – fie prin eficientizarea și completarea acestuia cu un mecanism corectiv de asigurare a echității, fie prin trecerea la un nou sistem bazat pe o cheie de repartizare.
– Atingerea unui grad mai mare de convergență și descurajarea introducerii de cereri multiple de azil: Comisia intenționează să propună o armonizare mai profundă a procedurilor de azil, pentru a asigura un tratament egal și uman peste tot în UE și pentru a reduce factorii care atrag migranții în doar câteva state membre. Astfel, Comisia ar putea propune două noi regulamente, care să înlocuiască Directiva privind procedurile de azil și respectiv Directiva privind condițiile pentru protecția internațională, precum și câteva amendamente specifice la Directiva privind condițiile de primire.
– Prevenirea deplasărilor secundare în interiorul UE: pentru a se asigura că funcționarea sistemului Dublin nu este perturbată de abuzuri și de introducerea unor cereri de azil multiple, Comisia ar putea propune măsuri de descurajare și de sancționare a deplasărilor secundare neregulamentare. În special, ar putea introduce o regulă conform căreia, pentru a beneficia de anumite drepturi, solicitanții vor trebui să se înregistreze, să fie de acord să li se preleveze amprentele digitale și să rămână în țara din UE în care au fost repartizați.
– Un nou mandat pentru agenția europeană în materie de azil: Comisia ar putea propune modificarea mandatului Biroului European de Sprijin pentru Azil, astfel încât acesta să poată juca un nou rol de punere în aplicare a politicilor, precum și un rol operațional consolidat. De exemplu, EASO ar putea să gestioneze mecanismul de repartizare în cadrul unui sistem Dublin reformat, să monitorizeze respectarea de către statele membre a normelor UE privind azilul, să identifice măsuri de remediere a deficiențelor și să ia măsuri operaționale în situații de urgență.
– Consolidarea sistemului Eurodac: pentru a sprijini aplicarea unui sistem Dublin reformat, Comisia ar putea propune adaptarea sistemului Eurodac și extinderea scopului acestuia, acțiuni care ar facilita lupta împotriva migrației neregulamentare, păstrarea și schimbul de amprente digitale, precum și returnările.
Totodată, posibilitatea unei gestionări centralizate europene a solicitărilor de azil ar putea să fie un subiect de discuție pe termen lung, iar din acest motiv Comisia nu l-a inclus în aceste propuneri, conform unei declarații furnizate de primvicepreședintele Comisiei, Frans Timmermans.
Comisia va elabora o serie de măsuri vizând căile legale de migrație în Europa și politicile de integrare:
– Un sistem structurat de relocare: pornind de la inițiativele existente, Comisia va prezenta o propunere care să ofere un cadru pentru politica UE privind relocarea. Aceasta va institui un mecanism orizontal cu norme europene comune privind admisia și repartizarea persoanelor relocate, statutul care trebuie acordat acestora, acordarea de sprijin financiar și măsurile de descurajare a deplasărilor secundare.
– O reformă a Directivei privind cartea albastră a UE: consolidarea rolului său ca sistem valabil peste tot în UE, prin dezvoltarea unei abordări armonizate care să prevadă condiții de admisie mai flexibile, proceduri de admisie mai eficiente și drepturi sporite pentru resortisanții țărilor terțe cu înaltă calificare.
– Măsuri menite să atragă și să sprijine antreprenorii inovatori, care pot stimula creșterea economică și crea locuri de muncă.
– O evaluare REFIT a normelor privind migrația legală, în vederea raționalizării și simplificării normelor care reglementează dreptul diferitelor categorii de resortisanți ai țărilor terțe de a locui, de a munci sau de a studia în UE.
– Continuarea cooperării strânse cu țările terțe, ca parte a dialogurilor politice și a cooperării operaționale care se desfășoară deja în cadrul abordării globale în materie de migrație și mobilitate (AGMM), pentru o gestionare mai eficientă a fluxurilor migratorii.
Totodată, pentru a se asigura de funcționarea în întregime a sistemului Schengen prin intermediul unui management eficient și inteligent al granițelor externe coroborat cu garantarea securității cetățenilor, Comisia a adoptat o comunicare cu privire la Sisteme de Informații Inteligente pentru Securitate și Frontiere. Acestea ar urma să se adreseze rolului sistemelor de informații în consolidarea managementului granițelor externe, securității interne și luptei împotriva terorismului și crimei organizate. Comisia a propus, de asemenea, stabilirea unui sistem de intrări-ieșiri pentru a spori ritmul, a facilita și a revitaliza procedurile de verificare la granițe pentru cetățenii non-UE care călătoresc spre Uniune.
De asemenea, Comisia Europeană va lansa o propunere pentru un Plan de Acțiune pentru Integrare a celor ce sosesc în Europa.
În cele din urmă, pentru a adapta și consolida capacitățile UE ca un furnizor de securitate, Comisia și Înaltul Reprezentant au adoptat un cadru comun pentru consolidarea răspunsului Uniunii Europene la amenințările hibride în paralel cu intensificarea cooperării cu NATO în contracararea acestor amenințări care cuprind acțiuni ostile destinate destabilizării unei regiuni sau a unui stat.
.






Comentariile sunt închise.