Connect with us

U.E.

Comisia Europeană publică lista cu domeniile cheie de investiții și reforme pe care statele membre ar trebui să le includă în planurile naționale de redresare

Published

on

©️ European Union / EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană publică lista cu domeniile emblematice de investiții și reforme pe care statele membre ar trebui să le includă în planurile naționale de redresare, ca parte a orientărilor strategice pentru punerea în aplicare a Mecanismului de Redresare și Reziliență.

Comisia Europeană a stabilit orientări strategice pentru punerea în aplicare a Mecanismului de Redresare și Reziliență în Strategia sa anuală de creștere durabilă (ASGS) din 2021.  Mecanismul este instrumentul cheie de redresare din centrul Next Generation EU, care va ajuta UE să iasă mai puternică și mai rezistentă din criza actuală. Facilitatea va oferi 672,5 miliarde EUR sub formă de împrumuturi și subvenții ca parte a sprijinului financiar anticipat pentru primii ani cruciali ai redresării post-pandemie. 

Pentru a beneficia de Mecanismului de Redresare și Reziliență, statele membre ar trebui să prezinte proiectele lor de planuri de recuperare și reziliență, care să prezinte agendele naționale de investiții și reforme, în conformitate cu patru criterii reluate de ASGS în 2020 și anume, sustenabilitatea mediului, productivitate, corectitudine și stabilitate macroeconomică.  Planurile de recuperare și reziliență ale statelor membre ar trebui să abordeze provocările de politică economică stabilite în recomandările specifice fiecărei țări din ultimii ani și în special în ciclurile 2019 și 2020 Planurile ar trebui, de asemenea, să le permită statelor membre să își sporească potențialul de creștere economică, de creare de locuri de muncă și reziliența economică și socială și să realizeze tranzițiile ecologice și digitale.

De asemenea, Comisia prezintă astăzi îndrumări suplimentare statelor membre cu privire la modul în care își pot prezenta cel mai bine planurile de recuperare și reziliență, împreună cu un șablon standard pentru planurile lor.

Proiecte emblematice

  1. Pornire – devansarea tehnologiilor curate rezistente în timp și accelerarea dezvoltării și utilizării surselor regenerabile de energie.
  2. Renovare – Îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor publice și private.
  3. Reîncărcare și realimentare – Promovarea tehnologiilor curate rezistente în timp pentru a accelera utilizarea transportului durabil, accesibil și inteligent, a stațiilor de încărcare și alimentare și a extinderii transportului public.
  4. Conectare – Lansarea rapidă a serviciilor rapide de bandă largă către toate regiunile și gospodăriile, inclusiv rețelele de fibră optică și 5G.
  5. Modernizare – Digitalizarea administrației publice și a serviciilor, inclusiv a sistemelor judiciare și de sănătate.
  6. Extindere – Creșterea capacităților de stocare în cloud a datelor industriale europene și dezvoltarea celor mai puternice procesoare de ultimă generație și durabile.
  7. Reconversie profesională și formare – Adaptarea sistemelor de educație pentru a susține abilitățile digitale și formarea profesională și educațională pentru toate vârstele.

Punerea în aplicare a Mecanismului va fi coordonată de Grupul operativ de recuperare și reziliență al Comisiei, în strânsă cooperare cu Direcția Generală Afaceri Economice și Financiare. Un comitet director condus de președintele Ursula von der Leyen va oferi  orientare politică către grupul operativ pentru a se asigura că Mecanismul este pus în aplicare într-un mod coerent și eficient.

CONSILIUL UE

Ministrul apărării Nicolae Ciucă, la reuniunea cu omologii din UE: România sprijină consolidarea palierului operațional al Politicii de Securitate şi Apărare Comună

Published

on

© European Union 2021

Ministrul Nicolae Ciucă a exprimat joi, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului Afaceri Externe în formatul miniştrilor Apărării, sprijinul pentru eforturile de consolidare a palierului operaţional al Politicii de Securitate şi Apărare Comună, într-o manieră “ambiţioasă”, dar “pragmatică” în acelaşi timp, şi a apreciat importanţa Busolei Strategice în trasarea unor direcţionări care să vină în sprijinul implementării nivelului de ambiţie al UE, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Conform sursei citate, ministrul Apărării a punctat importanţa coerenţei eforturilor atât pentru reducerea decalajelor dintre angajamentele asumate la nivel politic şi capabilităţile disponibile, cât şi în contextul angajamentelor din cadrul altor formate şi organizaţii internaţionale, având în vedere principiul setului unic de forţe.

“Oficialul român a subliniat importanţa parteneriatului cu NATO, exprimând sprijinul pentru consolidarea cooperării în zonele geografice de interes comun, precum şi pentru eficientizarea coordonării în vederea creşterii rezilienţei partenerilor din Vecinătatea Estică”, mai arată MApN.

Reuniunea a reprezentat prima întâlnire ministerială tematică organizată în contextul procesului de concretizare a Busolei Strategice, instrument ce urmăreşte facilitarea implementării nivelului de ambiţie al UE, definit în 2016 prin stabilirea unor orientări politice şi obiective precise în domeniul securităţii şi apărării. Agenda reuniunii a avut ca temă principală pilonul dedicat gestionării crizelor din cadrul Busolei Strategice. Evenimentul a oferit şi ocazia unui schimb de opinii privind evoluţiile cele mai recente din Sahel, Mozambic şi Ucraina, precizează MApN.

În cadrul schimbului de opinii, miniştrii Apărării au analizat o serie de propuneri ale Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri externe şi politică de securitate şi au prezentat mai multe idei privind consolidarea profilului operaţional al UE. Propunerile concrete au cuprins modalităţi de creştere a eficacităţii în răspunsul la crize, îmbunătăţirea nivelului de disponibilitate a forţelor, creşterea capacităţii de reacţie şi a flexibilităţii operaţionale.

Citiți și “Salt cuantic” pentru apărarea UE: SUA, Canada și Norvegia, invitate oficial în proiectul mobilității militare pentru a facilita deplasările de trupe în Europa

Miniştrii Apărării au fost de acord cu concluziile Consiliului privind securitatea şi apărarea şi au adoptat Deciziile privind aprobarea participării Canadei, Norvegiei şi SUA la proiectul PESCO dedicat mobilităţii militare.

Activitatea a inclus şi un prânz de lucru, cu participarea secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg. În acest context, au fost abordate modalităţi de îmbunătăţire a cooperării şi coordonării eforturilor operaţionale în zonele de interes comun UE şi NATO.

De asemenea, ministrul Ciucă a participat joi și la reuniunea Comitetului Director al Agenției Europene de Apărare (EDA), organizată în marja reuniunii Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene, în formatul miniștrilor apărării, de la Bruxelles, informează sursa citată.

Agenda discuțiilor s-a axat pe modul de implementare a recomandărilor formulate în Raportul Procesului anual de analiză coordonată a apărării 2020 și pe utilizarea oportunităților de colaborare aferente domeniilor prioritare pentru dezvoltarea de capabilități militare la nivel european.

Ministrul român al apărării a exprimat susținerea pentru consolidarea rolului EDA ca organism central în cadrul eforturilor mai largi ale UE din domeniul apărării, subliniind „importanța armonizării proceselor de planificare a apărării la nivel european și a nevoii de coerență a acțiunilor dedicate dezvoltării capabilităților de apărare cu procesele și inițiativele similare ale NATO”.

De asemenea, ministrul Nicolae Ciucă a participat şi la reuniunea Comitetului Director al Centrului Satelitar al UE (SATCEN), organizată în premieră la acest nivel.

Miniștrii apărării au discutat și adoptat un set de concluzii privind nivelul de ambiție pentru dezvoltarea capacității SATCEN. Oficialul român a evidențiat necesitatea implementării obiectivelor strategice ale SATCEN într-o manieră coerentă, inclusiv prin asigurarea sinergiilor cu celelalte acțiuni și instrumente ale Uniunii Europene în domeniul geospațial.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, consideră că viitorul Europei depinde de inovare: Bugetul record pentru programul Orizont Europa, dovada că ne pasă de Uniunea pe care o vom lăsa moștenire

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European a anunțat joi că ”10 mii de cercetători excepționali din Europa și din lume au primit granturi de la Comisia Europeană pentru a-și pune în practică ideile inovatoare, care transformă lumea, prin Consiliul European de Cercetare (ERC)”.

Acesta a participat la un eveniment la care a luat parte și  președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Parlamentului European, David Sassoli, comisarul European pentru Inovare și Cercetare, Mariya Gabriel, președintele ERC, Jean-Pierre Bourguignon, ministrul pentru Știință, Tehnologie și Învățământ Superior din Portugalia, Manuel Heitor și alți lideri europeni care prin inițiativele și acțiunile lor sprijină cercetarea și inovarea la nivel european.

”Viitorului Europei, fie că vorbim de cel economic, social sau de sănătate depinde de inovare. Mă bucur că în UE am reușit să alocam Programului de Cercetare și Inovare, Horizon Europe, și datorită eforturilor Comisiei ITRE pe care o conduc, cel mai mare buget din lume, un record pentru Uniunea Europeană, 100 de miliarde euro”, a subliniat Cristian Bușoi într-un mesaj publicat pe Facebook.

”Avem astfel dovada că ne pasă de viitorul Uniunii Europene, pe care o vom lăsa moștenire generațiilor viitoare. Și generația care urmează și generația noastră au nevoie de un impuls puternic pentru a câștiga lupta cu provocările vremurilor pe care le traversăm”, a completat eurodeputatul român.

Eurodeptații au adoptat în luna aprilie programul-cadru pentru cercetare Orizont Europa, al cărui buget total se ridică la 95,5 miliarde de euro, din care 5,4 miliarde de euro provin din planul de relansare Next Generation EU, și care va ajuta sistemele de sănătate ale UE să se pregătească pentru viitoarele pandemii și industria sa să decarbonizeze și să inoveze.

Textul acordului cu Consiliu privind programul Orizont Europa, cel mai mare buget de până acum pentru cercetare și digitalizare, a fost adoptat cu 677 de voturi pentru, 5 împotrivă și 17 abțineri și programul specific de punere în aplicare a acestuia cu 661 de voturi pentru, 5 împotrivă și 33 abțineri.

Orizont Europa include cel mai mare buget de până acum pentru cercetare și digitalizare. El va susține și IMM-urile inovatoare, infrastructura europeană de cercetare și include o sumă suplimentară de 1 miliard de euro, asigurată de Parlament, pentru cercetarea sprijinită prin Consiliul European pentru Cercetare.

Programul Orizont Europa va avea un buget total de 95,5 miliarde de euro, cu 5,4 miliarde de euro din planul de redresare al Uniunii (Next Generation EU), și include o majorare suplimentară de 4 miliarde EUR din cadrul financiar multianual al UE (CFM).

Programul Orizont Europa are trei piloni:

  •  Pilonul privind Excelența științifică va susține proiectele de cercetare de frontieră dezvoltate și conduse chiar de cercetători prin intermediul Consiliului European pentru Cercetare (CEC). Prin acest pilon vor fi finanțate bursele și schimburile de experiență pentru cercetători prin acțiunile Marie Skłodowska-Curie și se vor face investiții în infrastructura de cercetare.
  •  Pilonul privind Provocările globale și competitivitatea industrială europeană va sprijini în mod direct cercetarea legată de schimbările de la nivelul societății, precum și de capacitățile tehnologice și industriale. Cu ajutorul acestui pilon se vor stabili aspectele pe care se vor concentra misiunile de cercetare de la nivelul întregii Uniuni Europene. Pilonul include și activități desfășurate de Centrul Comun de Cercetare (JRC). Obiectivul centrului este a de susține factorii decizionali de la nivelul Uniunii și de la nivel național și de a le pune la dispoziție date științifice independente și asistență tehnică.
  •  Pilonul privind Europa inovatoare vine să transforme Europa într-un lider în domeniul inovării creatoare de piețe. Un alt obiectiv al acestui pilon este de a consolida și mai mult Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) și de a stimula, astfel, integrarea companiilor din acest sector, a cercetării, a învățământului superior și a antreprenoriatului.

La 15 martie, Comisia Europeană a prezentat planul strategic prin care stabilește orientările pentru direcționarea investițiilor în primii patru ani ai programului.

  • Promovarea unei autonomii strategice deschise prin orientarea dezvoltării tehnologiilor, sectoarelor și lanțurilor valorice digitale, generice și emergente esențiale;
  • Refacerea ecosistemelor și a biodiversității Europei și gestionarea durabilă a resurselor naturale;
  • Transformarea Europei în prima economie digitală circulară, neutră din punct de vedere climatic și sustenabilă;
  • Crearea unei societăți europene mai reziliente, mai favorabile incluziunii și mai democratice.

Cooperarea internațională stă la baza tuturor celor patru orientări, deoarece este esențială pentru abordarea multor provocări globale.

Planul strategic identifică, de asemenea, parteneriatele europene cofinanțate și programate în comun, precum și misiunile UE care urmează să fie sprijinite prin intermediul programului Orizont Europa. Parteneriatele vor acoperi domenii critice precum energia, transporturile, biodiversitatea, sănătatea, alimentația și circularitatea și vor completa cele zece parteneriate europene instituționalizate propuse de Comisie în februarie.

Misiunile UE vor aborda provocările globale care ne afectează viața de zi cu zi prin stabilirea unor obiective ambițioase și inspiraționale, dar realizabile, cum ar fi lupta împotriva cancerului, adaptarea la schimbările climatice, protejarea oceanelor, ecologizarea orașelor și asigurarea sănătății solului și a alimentelor. Utilizând un portofoliu amplu de instrumente în diverse discipline și domenii de politică, misiunile UE vor aborda aspecte complexe prin proiecte de cercetare, măsuri de politică sau chiar inițiative legislative.

Orientările planului abordează, de asemenea, o serie de aspecte orizontale, cum ar fi problemele legate de gen. Integrarea dimensiunii de gen va constitui o cerință implicită în conținutul cercetării și inovării în întregul program, cu excepția cazului în care se specifică faptul că sexul sau genul ar putea să nu fie relevant pentru subiectul în cauză.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu cere mai multă transparență din partea Guvernului privind folosirea fondurilor europene în domeniul sănătății

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Investițiile în domeniul sănătății, precum și creșterea calității serviciilor medicale, trebuie să devină reale priorități pentru România, a afirmat joi europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D), solicitând Guvernului mai multă transparență în legătură cu modul în care sunt folosite fondurile europene pentru acest domeniu.

Potrivit eurodeputatului român, sunt câteva întrebări privind acest sector, care au nevoie de răspunsuri urgente.

“Ce se mai întâmplă cu Spitalele Regionale de la Craiova, Iași și Cluj-Napoca, care au studiile de fezabilitate realizate de ani buni, amplasamentele aprobate, dar și finanțările necesare? Când se vor lansa licitațiile și când va începe construcția efectivă a acestor spitale astfel încât cetățenii din aceste regiuni să beneficieze cât mai rapid de servicii de sănătate de calitate? Cum a folosit România măsurile excepționale adoptate de Parlamentul European încă din luna martie anul trecut, care ofereau o flexibilitate crescută în folosirea fondurilor europene din exercițiul financiar 2014-2020, acestea putând fi direcționate prioritar către domeniul sănătății? Care este stadiul negocierilor Programului Operațional Sănătate pentru perioada 2021-2027 și ce proiecte sunt incluse în acest program? Se confirmă includerea în Planul Național de Redresare și Reziliență a trei spitale noi: la Brașov, Focșani și Sibiu? Dacă da, ce măsuri sunt luate pentru ca realizarea acestora să se încadreze în termenul-limită al PNRR (decembrie 2026)?”, a scris ea pe Facebook.

“Cred că cetățenii merită aceste răspunsuri, pentru că reprezintă șanse cu care – foarte realist – România poate că nu se va mai întâlni”, a conchis Crețu.

Programul de guvernare al actualei coaliții prevede, pentru domeniul sănătății, crearea unui fond de inovație în sănătate; investitii de cel puțin 1,8 miliarde euro din fonduri europene prin Planul național de redresare și reziliență pentru îmbunătățirea accesului la servicii medicale al pacienților critici cu scopul de a asigura acces la tratament în regim de urgență și de a reduce mortalitatea pacienților aflați în stare critică pe perioade/crize pandemice, și investiții în sănătate de cel putin 2,8 miliarde euro din fonduri europene prin Programul Operațional Sănătate prin investiții pentru construirea spitalelor regionale și infrastructuri spitalicești noi cu impact teritorial major, creșterea calității serviciilor de asistență medicală primară, comunitară și a serviciilor oferite în regim ambulatoriu, servicii de reabilitare, paliaţie şi îngrijiri pe termen lung, adaptate fenomenului demografic de îmbătrânire a populației şi profilului epidemiologic al morbidităţii, digitalizarea sistemului medical și măsuri care susțin cercetarea, informatizarea în sănătate și utilizarea de metode moderne de investigare, intervenție, tratament.

De asemene, este prevăzută și accesarea de fonduri europene pentru sănătate din programele centralizate gestionate de Comisia Europeană EU4Health, Digital Europe și Horizon Europe.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

POLITICĂ21 mins ago

Cristian Diaconescu, videoconferință cu secretarul general al PPE: Popularii Europeni susțin demersurile PMP, al treilea partid ca scor politic la nivel național în urma alegerilor locale

CONSILIUL UE39 mins ago

Ministrul apărării Nicolae Ciucă, la reuniunea cu omologii din UE: România sprijină consolidarea palierului operațional al Politicii de Securitate şi Apărare Comună

Cristian Bușoi17 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, consideră că viitorul Europei depinde de inovare: Bugetul record pentru programul Orizont Europa, dovada că ne pasă de Uniunea pe care o vom lăsa moștenire

NATO17 hours ago

Bogdan Aurescu, despre prezența militară a Rusiei în regiune: România nu se simte amenințată. Marea Neagră e parţial şi un “lac” NATO

Corina Crețu17 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu cere mai multă transparență din partea Guvernului privind folosirea fondurilor europene în domeniul sănătății

NATO17 hours ago

Șeful diplomației SUA, prima vizită în Europa de Est: Președintele Ucrainei îi cere lui Antony Blinken sprijinul SUA pentru a obține planul de acțiune de aderare la NATO

ROMÂNIA18 hours ago

Ludovic Orban: Parteneriatul Strategic dintre România și SUA, unul dintre pilonii de bază ai politicii externe

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR18 hours ago

CoR, mesaj către comisarul european pentru egalitate: Comunitățile locale sunt în prima linie privind promovarea egalității de șanse

EVENIMENTE18 hours ago

“Sibiul pune umărul pentru Europa”. Consiliul Județean Sibiu organizează pe 9 mai, de Ziua Europei, Summit-ul Muzical al Vaccinării, unde cetățenii se pot imuniza împotriva COVID-19

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

CE lansează o nouă Strategie privind mijloacele terapeutice pentru tratarea COVID-19: 142 de milioane de euro pentru dezvoltarea medicamentelor eficiente

CHINA1 week ago

Josep Borrell semnalează UE să se pregătească pentru ”o perioadă lungă și dificilă” în relațiile cu Rusia, observându-se o ”tendință îngrijorătoare” de a se comporta ”ca și când am fi un adversar”

ROMÂNIA1 week ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccinuri Johnson&Johnson și Moderna a ajuns în România

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită ca testarea în scopul obținerii adeverinței electronice verzi să fie gratuită: Este nevoie și de testare pentru funcționarea normală a activităților

MAREA BRITANIE1 week ago

Parlamentul European a aprobat acordul comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit, cel mai ambițios tratat încheiat vreodată de Uniune cu o țară terță

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare din PE: Viitorul și prosperitatea Europei depind de cercetare și inovare, cu ajutorul cărora vom deveni mai rezilienți în fața crizelor viitoare

U.E.2 weeks ago

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, întâlnire la Paris cu omologul francez, Emmanuel Macron: Trebuie să făurim noi înșine viitorul UE dacă nu dorim să devenim jucăria politicii globale

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a discutat cu omologul ucrainean despre ”necesitatea identificării de soluții durabile” pentru drepturile minorității române din Ucraina

FONDURI EUROPENE2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: PNRR este în negociere, nu a fost refuzat de Comisia Europeană. Este vorba de a remodela ce avem noi în planul de redresare şi rezilienţă

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Summitul privind clima. Joe Biden le cere liderilor lumii să se unească în lupta împotriva schimbărilor climatice: America s-a întors. Trebuie să trecem la acţiune noi toţi, în pas accelerat

ROMÂNIA2 weeks ago

Ioana Mihăilă a anunțat care sunt prioritățile mandatului său de ministru al Sănătății: Atragerea de fonduri europene, creşterea accesului la servicii medicale de bază şi reforma managementului

Advertisement
Advertisement

Trending