Primul semestru din 2026 a confirmat cel mai puțin dorit scenariu pentru economia românească, afirmă Confederația Patronală Concordia într-o analiză în care evidențiază că PIB-ul a scăzut cu 0,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, adâncind slăbiciunea deja vizibilă din a doua jumătate a lui 2025.
Potrivit mediului investițional, peste factorii interni cunoscuți, politica fiscal-bugetară restrictivă și incertitudinea politică, s-a suprapus un șoc extern greu de anticipat, respectiv războiul din Orientul Mijlociu, care a crescut prețul la combustibili, gaze și fertilizatori agricoli, lovind direct puterea de cumpărare și încrederea în economie.
Consumul populației, motorul tradițional al creșterii economice românești, a devenit o frână importantă, cu o contribuție negativă de 0,8 puncte procentuale. Vânzările retail au coborât, în termeni anuali, cu până la -7,3% în iunie, iar indicatorii de încredere ai consumatorilor și firmelor se află la minime multianuale. Industria s-a decuplat complet de la revenirea din Zona Euro, afectată de prețurile ridicate la energie și de modificările fiscale frecvente.
„2025 a fost anul în care motorul consumului s-a oprit. Prima jumătate a lui 2026 arată că aceste scăderi sunt deja un tipar: o economie care nu mai poate crește doar din cheltuiala populației, în timp ce investițiile private rămân timide. Fără predictibilitate fiscală și fără o reducere reală a costurilor cu energia, nu avem de unde relansa creșterea”, a declarat Paul Aparaschivei, Director Executiv, Confederația Patronală Concordia.
Inflație cu două cifre, apoi o frânare bruscă
Rata inflației a depășit pragul de 10% în prima parte a anului, atingând un maxim de 10,9%, alimentată în bună măsură de scumpirea carburanților pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Din iulie, tabloul s-a schimbat rapid: inflația a coborât la 8,2%, de la 10,4% în luna precedentă, iar BNR estimează o apropiere de 6% până la finalul anului. Scăderea este încurajatoare, dar fragilă: eliminarea programată a plafonării la gazele naturale și a plafonului la adaosul comercial pentru alimente vor pune din nou presiune pe prețuri în perioada următoare. Concordia susține însă eliminarea acestor plafonări, care au distorsionat piața și au mascat, temporar, problema reală. Soluția pe termen lung nu este controlul administrativ al prețurilor, ci creșterea producției interne de energie la costuri competitive, singura cale prin care prețurile pot scădea sustenabil, fără intervenție artificială.
Pe frontul fiscal, disciplina bugetară a dat rezultate: deficitul bugetar a coborât la 2,34% din PIB la finalul lunii iulie, un ritm care indică o probabilitate mare de încadrare în ținta anuală de 6,2% din PIB, cu condiția să nu apară derapaje de cheltuieli odată cu instalarea unui nou guvern.
Piețe sub presiune, piața muncii se răcește
Leul s-a depreciat cu aproximativ 3% față de euro, pe fondul căderii guvernului Bolojan și al turbulențelor generate de războiul din Iran, într-un context similar celui din Polonia (zlotul,
-4%), dar diferit de cel din Ungaria, unde forintul s-a apreciat puternic după victoria electorală a lui Peter Magyar. Randamentele titlurilor de stat au urcat cu 100-150 puncte de bază între martie și mai. În contrast, bursele din România și Ungaria au avut un semestru excelent, BET și BUX înregistrând randamente de 33%, respectiv 26%.
Piața muncii a resimțit din plin încetinirea economică: rata șomajului a urcat la 6,4% în aprilie, maximul ultimilor ani, iar creșterea salariilor nete s-a temperat drastic, la doar 3,5% în iunie, față de ritmurile de 10-20% din anii anteriori. Sectorul privat a fost afectat aproape la fel de mult ca cel bugetar, dinamica salariilor private înjumătățindu-se față de anul trecut.
Competitivitatea României, sub presiune
Dincolo de cifrele semestriale, 2026 pune presiune tot mai mare pe competitivitatea structurală a economiei românești. Costul orar al forței de muncă rămâne unul dintre cele mai scăzute din UE, dar acest avantaj se erodează: în ultimii 10 ani, creșterea reală a salariilor a depășit cu 33 de puncte procentuale dinamica productivității reale. În paralel, eliminarea plafonărilor la energie a scumpit drastic factorii de producție pentru firme. Prețul energiei electrice pentru consumatorii industriali mari este printre cele mai ridicate din UE, iar cel al gazelor naturale, până acum unul dintre cele mai mici din Europa, dar se apropie rapid de nivelurile din Germania și Austria.
Toate acestea se suprapun peste cele două deficite gemene ale României: deficitul de cont curent, cel mai ridicat din Uniunea Europeană (aproape 8% din PIB), și un deficit bugetar care, deși în scădere, rămâne printre cele mai mari din regiune. Conform Băncii Mondiale, la finalul lui 2026 România va rămâne, din perspectiva acestor doi indicatori, mai aproape de economii emergente precum Egipt, Columbia sau Brazilia, decât de partenerii săi din Uniunea Europeană.
„Fereastra pentru corectarea ordonată a acestor dezechilibre structurale se îngustează pe măsură ce trece timpul. Nu vorbim despre o corecție care se face prin rectificări bugetare succesive, ci despre reforme care să crească valoarea adăugată a economiei românești și reziliența acesteia la șocuri. Costul energiei nu se rezolvă prin plafonare, ci prin producție internă la costuri competitive, iar deficitul de cont curent nu se corectează decât printr-o economie care exportă mai multe produse finite cu valoare adăugată mare”, a declarat Iulian Lolea, economist șef, Confederația Patronală Concordia.
România intră în a doua parte a anului 2026 cu o inflație în scădere și un deficit bugetar sub control, dar cu o economie oprită și cu o competitivitate tot mai fragilă. Credibilitatea angajamentelor asumate față de partenerii internaționali se va vedea în cifrele din a doua jumătate a anului, iar acestea vor conta mai mult decât în oricare alt an.
Confederația Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești și este un partener de dialog social, reprezentativ la nivel național. Cu o contribuție de 30% din PIB și aproape jumătate de milion de angajați în peste 4.200 de companii mari și mici, cu capital românesc și străin, Confederația Patronală Concordia este singura organizație din România membră BusinessEurope, Organizația Internațională a Angajatorilor (IOE) și Business at OECD (BIAC).
Ca partener social reprezentativ, ne concentrăm pe teme de o importanță majoră pentru dezvoltarea și prosperitatea României, printre care se numără piața muncii și dialogul social, educația, digitalizarea, protecția consumatorilor, viitorul transportului, fondurile europene, economia circulară.
