Connect with us

ROMÂNIA

Consilierul prezidențial Cosmin Marinescu: Reformele structurale nu mai pot fi amânate. România are de recuperat derapaje istorice

Published

on

@ Administrația Prezidențială

Consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu a făcut o analiză a crizei economice din 2008 – 2009 şi a crizei generate de noul coronavirus, arătând că, odată cu atenuarea crizei sanitare, perspectivele economice vor reveni în “teritoriu pozitiv”, dar vor exista o serie de provocări, între care se numără necesitatea reformelor structurale şi a consolidării fiscale.

“Momentul 2009 şi momentul 2020 sunt, pur şi simplu, din filme diferite, deci trebuie vizionate şi tratate diferit. Criza din 2008 – 2009 a fost una primordial financiară, deci economică prin natura sa, adică manifestarea de manual a ciclului economic bazat pe expansiunea puternic prociclică a politicilor monetare. În schimb, criza economică a anului 2020 este rezultatul anticipat şi asumat al pandemiei de COVID-19, fiind consecinţa măsurilor de lockdown, nu reflectarea unor dereglări per-se în mecanismele economice. (…) Dacă la criza din 2009 s-a reacţionat prin măsuri restrictive, date fiind şi cauzele financiare ale acesteia, criza-corona reclamă măsuri de stimulare a economiei, context în care sistemul financiar devine, de această dată, parte a soluţiilor”, a scris Marinescu, pe blogul său.

Conform lui Marinescu, ambele crize, atât cea financiară, cât şi criza-corona, au “găsit România la fel de nepregătită din perspectiva sustenabilităţii parcursului economic şi a spaţiului fiscal de intervenţie”.

“Deducem că este ceva greşit cu modelul de dezvoltare al României din ultimii ani, ceva care nu poate fi schimbat decât printr-un apel la responsabilitate, viziune pe termen lung şi reforme pentru sustenabilitate. (…) Ca ironie a istoriei economice, măsurile de austeritate adoptate în România în anul 2010 şi-au cerut revanşa politică, obţinută sub forma măsurilor populiste din perioada 2017 – 2019, unele iniţiate în 2015 – prin relaxarea fiscală de amploare”, a afirmat acesta, citat de Agerpres.

Consilierul prezidențial a punctat că, odată cu atenuarea crizei sanitare, perspectivele economice vor reveni şi ele “în teritoriu pozitiv”, iar vârful dezechilibrelor bugetare din 2020 va fi resorbit în mod progresiv, în condiţii de revenire a creşterii economice, cel mai probabil începând cu trimestrul II al anului 2021.

Marinescu a adăugat că rămân, însă, o serie de provocări.

În opinia sa, chiar dacă România nu a înregistrat o revenire în V, în 2021 există premise bune pentru o creştere economică de peste 4%, conform estimărilor actuale.

“În 2022 vom putea reveni la nivelul economic de dinaintea crizei-corona”, a estimat el.

Cosmin Marinescu a completat că, în contextul diferenţelor la nivel de cauze şi manifestări economice între criza-corona şi cea financiară de acum un deceniu, se poate estima refacerea relativ mai rapidă a situaţiei finanţelor publice, iar “eforturile de consolidare fiscală vor trebui să fie mai puţin apăsătoare, ca ajustări bugetare şi costuri sociale”.

“În planul deciziei de politică economică şi în legătură cu nevoia de consolidare fiscală, o abordare de tip ‘wait and see’ poate căpăta sens, cel puţin în privinţa incertitudinilor sanitare care influenţează puternic sentimentul economic. Însă reformele structurale şi consolidarea fiscală nu mai pot fi amânate, deoarece România are de recuperat derapaje istorice, premergătoare crizei COVID-19, şi care nu pot fi rostogolite la nesfârşit, în condiţiile în care estimările actuale deja indică atingerea în 2021 a procentului de 50% din PIB datorie publică. Calea de mijloc pentru România ar fi reprezentată de o ajustare a deficitului bugetar pe un trend de tipul 7-5-3, conform obiectivelor deja anunţate, eventual cu un plus de ambiţie în funcţie de revenirea creşterii economice”, a transmis consilierul prezidenţial.

El a subliniat că este imperativă îmbunătăţirea eficienţei în colectarea veniturilor bugetare, printr-o administrare fiscală digitalizată, care să atragă disciplină şi transparenţă în sistemul fiscal. De asemenea, Marinescu a atras atenţia că este indispensabilă optimizarea cheltuielilor bugetare.

România are nevoie de un pachet clar de reforme structurale, cu precădere în sănătate, educaţie şi administraţie, de soluţii legislative în domeniul achiziţiilor publice şi al fondurilor europene, dar şi de viziune strategică privind arhitectura sistemului financiar, ca factor esenţial în susţinerea marilor proiecte de investiţii“, a indicat consilierul prezidenţial.

El a pledat pentru folosirea fondurilor europene, punctând că succesul reformelor şi relansarea economică vor fi influenţate semnificativ de coerenţa deciziilor şi corelarea setului de politici fiscal-bugetare şi monetare, pentru susţinerea în continuare a încrederii investitorilor şi a mediului de afaceri.

“Este esenţială manifestarea unui parteneriat real între stat şi mediul de afaceri, construit pe principiile onestităţii, transparenţei şi dialogului”, a evidenţiat Marinescu.

Conform acestuia, măsurile de politică economică trebuie setate cu prudenţă pentru ca unele dintre soluţiile la criza-corona să nu potenţeze cauzele unei noi crize economice.

“În plan global, economia va continua să internalizeze schimbări structurale şi ajustări macroeconomice, transformări digitale şi ample progrese tehnologice, iar criza-corona devine astfel o lecţie de adaptare şi flexibilitate a economiei, în regim disruptiv”, a menţionat consilierul prezidenţial.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Dezvoltare durabilă: Guvernul a aprobat proiectul de lege privind ratificarea acordului de împrumut de 600 milioane de euro dintre România și BIRD

Published

on

© Guvernul României

Guvernul a aprobat, miercuri, 10 august, proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de împrumut în valoare de 600 milioane de euro şi a Acordului privind asistenţa financiară nerambursabilă în valoare de 24 milioane de euro dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, care reprezintă prima finanţare programatică pentru politici de dezvoltare pentru creştere verde şi incluzivă, a anunțat purtătorul de cuvânt Dan Cărbunaru, la finalul ședinței de guvern.

Ambele aferente primei finanțări programatice pentru politici de dezvoltare pentru creștere verde și incluzivă cele două acorduri au fost semnate la Bucureşti la 19 iulie anul curent, în baza aprobării lor anterioare la nivelul Guvernului și președintelui României, finanțările urmând să asigură implementarea unor acțiuni asociate reformelor urmărite în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar și pentru gestionarea crizei umanitare generată de agresiunea militară rusă din Ucraina.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, finanțările sunt grupate pe doi piloni și anume, consolidarea incluziunii și administrării fiscale, incluzând acțiuni care implică răspunzi la criza umanitară în domenii precum sănătate, educație, asistență socială, locuire, ocupare, reforma pensiilor, eficientizarea cheltuielilor și reforma fiscală.

Totodată, vor asigura finanțarea susținerii decarbonizării și rezilienței climatice, incluzând o serie de acțiuni legate de domenii precum energie regenerabilă, creșterea eficienței energetice a clădirilor și păduri.

De asemenea, printr-un memorandum s-a luat decizia de introducere a schemei de ajutor de minimis care sprijină dezvoltarea durabilă a întreprinderilor care activează în industria producătoare și a recuperării materialelor, pentru a crește astfel competitivitatea produselor realizate în România.

Continue Reading

ROMÂNIA

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă le-a cerut, miercuri, miniștrilor din guvernul său să continue colaborarea și coordonarea cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene. 

„Este foarte important ca în continuare, prin colaborarea și coordonarea cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, să asigurăm un grad cât mai mare de absorbție. Deja sunt aprobate o serie întreagă de programe și avem obligația să ne coordonăm cu toți responsabilii în domeniu, astfel încât să putem să folosim cât mai eficient acești bani, pe de-o parte”, a afirmat șeful Guvernului. 

Citiți și MIPE va lansa până la sfârșitul anului 2023 toate apelurile majore de proiecte aferente perioadei de programare 2021-2027: Avem o șansă istorică pe care nu putem să o ratăm

De asemenea, Nicolae Ciucă a făcut referire și la monitorizarea investițiilor din bugetul de stat pentru ca guvernanții să se asigure că echilibrul economic și financiar este menținut. 

„Pe de altă parte, este important să continuăm să asigurăm atenția cuvenită investițiilor din bugetul propriu. Să nu uităm că ne-am asumat asigurarea unui buget consistent, a celui mai consistent buget de investiții din bugetul de stat și fiecare minister are obligația și responsabilitatea să monitorizeze și să se asigure că investițiile se derulează, fiind singura soluție în actualul context prin care putem să asigurăm echilibrul economic și financiar și, desigur, protejarea locurilor de muncă, fiind cât se poate de evident, din cifrele pe care le avem până în acest moment, că măsurile pe care le-am luat s-au dovedit a fi eficiente, în sensul în care putem să constatăm că am avut atât o creștere economică, cât și creștere la bugetul de stat, rectificarea fiind una pozitivă”, a mai afirmat premierul României.

Continue Reading

ROMÂNIA

Premierul Nicolae Ciucă: Nu există date care să justifice niciun fel de îngrijorare cu privire la centrala nucleară de la Zaporojie

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă susține că până în acest moment nu există date care să justifice niciun fel de îngrijorare cu privire la centrala nucleară de la Zaporojie. 

„În ultimele zile, pe fondul evenimentelor din Ucraina, din zona centralei nucleare de la Zaporojie, au existat o serie întreagă de date și informații referitoare la pericolul pe care îl poate reprezenta un eveniment la această centrală. Până în acest moment, vreau să asigur și să dau, de asemenea, garanții cetățenilor că nu avem date care să justifice niciun fel de îngrijorare. Monitorizăm permanent toate datele legate de mediu și suntem în permanentă legătură cu autoritățile europene de specialitate, precum și cu partenerii noștri din Ucraina. De asemenea, pot să spun că instituțiile statului au luat măsuri și sunt pregătite permanent să informeze în timp util și avem luate toate măsurile pentru protejarea populației”, a precizat prim-ministrul înaintea ședinței de Guvern de azi. 

De asemenea, ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, „condamnă ferm acțiunile militare ale forțelor ruse din apropierea centralei nucleare de la Zaporojie”.

Consiliul de Securitate al ONU va discuta despre bombardamentele vizând centrala nucleară ucraineană din regiunea Zaporojie în estul ţării, informează miercuri DPA și Agerpres

Rusia a solicitat marţi o întâlnire a celui mai puternic organism al ONU pentru joi după-amiază la New York.

Consiliul de 15 membri va fi informat de Rafael Grossi, director general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), cu privire la situaţia de la centrala electrică Zaporojie.

Centrala nucleară din oraşul Energodar în regiunea Zaporojie a fost bombardată în mod repetat în weekend şi a suferit unele pagube, dar infrastructura critică este considerată a fi intactă.

Liderii europeni s-au arătat îngrijorați de ultimele evenimente ce au avut loc în apropierea centralei nucleare. 

Cu prilejul unei discuții telefonice cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, președintele Consiliului European, Charles Michel, a descris situația ca fiind ”alarmantă”.

La rândul său, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a punctat că ”orice atac asupra unei centrale nucleare este un act sinucigaș”, astfel că a solicitat ca inspectorii internaționali să aibă acces la centrala nucleară de la Zaporojie pentru a efectua verificări imparțiale, mesaj dublat și de directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA).

Citiți și: Președintele Consiliului European, îngrijorat cu privire la starea centralei nucleare Zaporizhzhia, cea mai mare din Europa

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Miniștrii de externe ai G7 și UE solicită Rusiei să restituie imediat autorităților ucrainene controlul deplin aspura centralei nucleare de la Zaporojie

U.E.1 hour ago

Premierul Poloniei cere o ”reformă profundă care să readucă egalitatea printre principiile fundamentale” ale UE

ROMÂNIA1 hour ago

Dezvoltare durabilă: Guvernul a aprobat proiectul de lege privind ratificarea acordului de împrumut de 600 milioane de euro dintre România și BIRD

ROMÂNIA2 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

U.E.4 hours ago

Atena închide ”un capitol dificil” și ”nu va mai fi o excepție în zona euro”. După 12 ani, Grecia va ieși de sub supravegherea extinsă a Comisiei Europene

ROMÂNIA4 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: Nu există date care să justifice niciun fel de îngrijorare cu privire la centrala nucleară de la Zaporojie

ROMÂNIA5 hours ago

Marcel Boloș: În ultimele trei luni am lansat măsuri de 1,5 miliarde de euro pentru sprijinirea mediului de afaceri

ROMÂNIA5 hours ago

Președintele Adunării Naționale a Coreei de Sud a discutat cu Marcel Ciolacu despre exportul de reactoare nucleare şi despre cooperare în domeniul sănătății

FONDURI EUROPENE6 hours ago

MIPE va lansa până la sfârșitul anului 2023 toate apelurile majore de proiecte aferente perioadei de programare 2021-2027: Avem o șansă istorică pe care nu putem să o ratăm

SUA7 hours ago

SUA vor oferi 89 milioane de dolari Ucrainei pentru eforturile de îndepărtare a rămășițelor explozive rusești

ROMÂNIA2 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL6 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

Team2Share

Trending