Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Consiliul European începe azi: Siria, un nou vector în relațiile UE-Rusia/ Acordul cu Canada, pus în așteptare de România. Ce vor decide Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni reuniți la Bruxelles

Published

on

Corespondență CaleaEuropeana.ro de la Bruxelles – Robert Lupițu

Relațiile Uniunii Europene cu Federația Rusă își recapătă actualitatea pe agenda celor (încă) 28 de șefi de stat și de guvern care se reunesc joi și vineri pentru Consiliul European de toamnă. Alături de raporturile cu Moscova, problematica migrației va fi pe același nivel al importanței la summitul care revine la Bruxelles, după o escală în 27 la Bratislava. Totodată, acordurile comerciale cu partenerii transatlantici – SUA și Canada – vor da forma dimensiunii politicii comerciale pe care liderii țărilor membre le vor aborda.

Reuniunea liderilor europeni, prima la care participă și premierul britanic, Theresa May, se desfășoară sub presiunea agendei internaționale determinate de noul ritm al escaladării tensiunilor dintre Occident și Federația Rusă având drept subiect al discordiei deteriorarea conflictului din Siria și bombardamentele susținute de forțele militare rusești în Alep.

consiliul european februarie 2016

Siria, numitorul comun dintre afluxul de refugiați și relațiile Europei cu Rusia

Este poate pentru întâia dată când, în mod limpede, chestiunea refugiaților și relațiile cu Rusia – își regăsesc interconexiunea. Milioanelor de refugiați sirieni care au fugit din calea conflictului în ultimii cinci ani li se vor adăuga noi valuri în cazul în care un armistițiu care să implice tranziție politică și acces umanitar nu va fi pus în mișcare. În acest sens, permanentizarea prezenței militare rusești pe teritoriul Siriei și acțiunile politico-militare din ultima săptămână pot genera noi fluxuri înspre Europa.

4.9 milioane (aprox. 25%) din cele 21 milioane de refugiați din întreaga lume provin din Siria, potrivit statisticilor Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați. În jur de 2 milioane se află localizați în Turcia, iar 1 milion de refugiați sirieni au cerut azil în Uniunea Europeană. Conform Eurostat, în 2015, doar 166.000 de refugiați sirieni au primit azil în statele UE, destinația principală fiind Germania.

Mai mult, o dezbatere în Consiliul European privind relațiile cu Moscova a fost solicitată de la Roma, prin vocea premierului Matteo Renzi, Italia fiind stat de primă linie în traseul refugiaților care fug din calea conflictelor din Orientul Mijlociu, în special din Siria.

Practic, orice nouă întețire a confruntărilor, alimentată de bombardamentele regimului sirian și ale Rusiei și dublate și de lupta împotriva Stat Islamic în Irak, ar putea repune și mai mulți refugiați pe ruta Turcia – Marea Egee/ Marea Mediterană – Uniunea Europeană.

migranti frontexSupusă unui asediu migratoriu și străpunsă de un flux crescând de refugiați în ultimul an și jumătate, Uniunea Europeană s-a echipat suplimentar cu câteva instrumente utile și care sunt așteptate să își probeze eficiența, mai ales în contextul nereglementării și continuității războiului din Siria: acordul de readmisie cu Turcia (care ar putea fi supus unor noi teste de reziliență), Directiva privind Registrul cu Numele Pasagerilor sau Paza de Coastă și de Frontieră a Uniunii, pe care liderii europeni reuniți la Bruxelles se pregătesc să îi anunțe operaționalizarea completă până la finalul acestui an. 

Totodată, șefii de stat și de guvern ar urma să solicite o adoptare rapidă a Codului frontierelor Schengen prin aplicarea sistematică a unui sistem de control pentru toți călătorii care traversează frontierele externe ale Uniunii Europene, o decizie care ar reface funcționalitatea Schengen și ar spori măsurile de securitate în contracararea jihadiștilor recrutați și formați de grupările teroriste în teatrele de luptă din Siria și din întreg Orientul Mijlociu.

În contextul relațiilor cu Rusia, liderii din Consiliul European vor discuta ”evoluțiile dramatice din Siria”, a anunțat Donald Tusk, președintele Consiliului European, în scrisoarea oficială transmisă șefilor de stat și de guvern.

România, reprezentată de Klaus Iohannis la Consiliul European

Acesta a fost dublat și de președintele României. Prefațând participarea sa la Bruxelles, Klaus Iohannis a precizat că ”relaţia cu Federaţia Rusă va fi discutată şi din perspectiva situaţiei din Siria”

România va pleda, în dimensiunea relațiilor cu Federația Rusă, pentru menţinerea unităţii Uniunii pe baza principiilor comune agreate, a anunțat președintele, care a făcut referiri precise la respectarea acordurilor de la Minsk în cazul situației din Ucraina și la o abordare de tipul unei ”angajări selective” în raport cu Rusia.

Vecinătatea sudică a Uniunii, un nou vector în opoziția cu Moscova?

Punctele de inflexiune al evoluției relațiilor UE-Rusia post-2014 au fost vecinătatea estică și situația de securitate din Ucraina, subiecte ce vor fi menținute în prima linie a abordărilor, dar care acum primesc concurență de pe coordonate geografice ușor diferite: vecinătatea sudică, prin prisma situației din Siria.

În Siria vorbim despre război și pace, despre migrație și refugiați, iar noi nu suntem la masa negocierilor. Americanii și rușii fac asta. Este inacceptabil pentru că vorbesc despre soarta noastră, a europenilor”, arăta recent Elmar Brok, președintele Comisiei pentru Afaceri Externe din PE, într-un interviu acordat CaleaEuropeana.ro, sugerând că efectele eșecurilor în negocieri sunt cu mult mai puternice pentru Europa, decât pentru SUA sau Rusia.

eu-x-russiaPe de altă parte, Înaltul Reprezentant UE a tratat subiectul printr-o optică relativ diferită. ”Uniunea Europeană nu este un actor pe teren. Eu, una, sunt mândră de acest lucru” a indicat Federica Mogherini în ajunul Consiliului Afaceri Externe care s-a desfășurat luni la Luxemburg, cu trei zile înainte ca liderii europeni să se întâlnească la Bruxelles.

Consistent vocale în acest sens au fost diplomațiile franceză și britanică care au lăsat deoparte antipatia personală dintre miniștrii de Externe Jean Marc Ayrault și Boris Johnson și au criticat Rusia în termeni similari, sugerând inclusiv varianta unor noi sancțiuni pentru Siria și Federația Rusă. Ambele puteri europene au lansat ipoteza unor crime de război după bombardamentele rusești din Alep, recurgând la intenția sesizării Curții Penale Internaționale, mai ales după blocajul aplicat de Moscova unei rezoluții franceze privind conflictul din Siria în Consiliul de Securitate al ONU.

Reuniunea miniștrilor de Externe, o prefață a concluziilor Consiliului European?

În mod explicit, șefii diplomațiilor naționale din UE, reuniți luni la Luxemburg, au deplâns veto-ul exprimat de Rusia cu privire la o rezoluție a Consiliului de Securitate vis-à-vis de Siria și au articulat un punct de vedere oficial.

”Consiliul UE solicită Rusiei, inclusiv în calitatea sa de co-președinte al Grupului Internațional pentru Susținerea Siriei, să demonstreze, prin acțiuni și demersuri politice eforturi, pentru oprirea bombardamentelor efectuate de regimul sirian, pentru încetarea ostilităților”, se arată în decizia miniștrilor de Externe din UE.

Consiliul a cerut Moscovei să asigure imediat acces pentru asistență și ajutor umanitare și să creeze condițiile pentru ”o tranziție politică credibilă”, iar în concluziile miniștrilor se regăsește ideea impunerii unor noi măsuri restrictive împotriva indivizilor și organizațiilor care susțin regimul sirian, acuzat de represiunea sângeroasă din Siria.

eu canadaPolitica comercială – acordul cu Canada, pus în așteptare de România

la sesiunea de toamnă a Consiliului European, liderii europeni urmează să evalueze și politica comercială – cu accent pe acordul UE-Canada și Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP).

La capitolul comerț internațional, Consiliul European ar urma să salute aplicarea provizorie a Acordului Comercial UE-Canada (CETA), potrivit unor surse citate de CaleaEuropeana.ro, însă România, țară care nu are un regim liber de vize cu Canada, și-a manifestat rezervele cu privire la încheierea acestui tratat, prevăzut pentru a fi semnat pe 27 octombrie la summitul UE-Canada.

Sper că vom putea ajunge la un acord cu partea canadiană în chestiunea liberalizării vizelor pentru români și, dacă se ajunge la o înțelegere rezonabilă, noi vom putea să ne retragem rezervele legate de acest Acord”, a transmis președintele României cu privire la această chestiune. (mai multe detalii despre acest subiect aici).

În ceea ce privește TTIP, liderii europeni ar urma să își reafirme ambiția și angajamentul pentru a depăși impasul negocierilor pentru a încheia Parteneriatul Transatlantic cu SUA.

La reuniunea Consiliului European de la Bruxelles este de așteptat ca liderii UE să aprobe și noi metode de lucru a reuniunilor, așa cum sugera președintele Consiliului European, Donald Tusk, în scrisoarea transmisă șefilor de stat și de guvern la începutul acestei săptămâni.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Emmanuel Macron își ia rămas bun de la Angela Merkel rememorând data adoptării planului de redresare a UE: Va mărturisi pentru totdeauna angajamentul tău pentru Europa noastră

Published

on

Președintele francez Emmanuel Macron a ales un mod inedit prin care să-și ia rămas bun de la Angela Merkel, aflată la ultimul summit european înainte de a preda ștafeta cancelariei federale unei noi coaliții rezultate din alegerile legislative de luna trecută.

Șeful statului francez, care a colaborat îndeaproape cu cancelarul german în ultimii patru ani asemenea predecesorilor săi, a publicat pe Twitter o fotografie simbol care, în viziunea sa, este o mărturie a angajamentului lui Merkel. Imaginea îi surprinde pe Macron și pe Merkel discutând la summitul maraton din iulie 2020, când liderii statelor membre au adoptat un plan de redresare fără precedent în istoria Uniunii Europene.

Mulțumesc, dragă Angela, pentru că lupți pentru Europa noastră. Un singur tweet nu este suficient pentru a rezuma șaisprezece ani de angajament, așa că vreau să menționez o dată care va mărturisi pentru totdeauna angajamentul și determinarea ta: 21 iulie 2020, data adoptării planului european de redresare“, a scris Macron, pe Twitter.

Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au ajuns pe 21 iulie 2020 la un acord fără precedent într-un context extraordinar. După tratative maraton la primul summit “în persoană” după izbucnirea pandemiei, cei 27 de lideri europeni au aprobat pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. De asemenea, liderii europeni au depășit dificultățile și în ce privește condiționalitățile, iar acordarea fondurilor europene va fi supusă în premieră criteriului respectării statului de drept, în timp ce acordarea granturilor din cadrul NGEU va fi evaluată din perspectiva obiectivelor cuprinse în recomandările specifice de țară. Acordul între șefii de stat sau de guvern a fost obținut la ora 6:30, în data de 21 iulie 2020, după patru zile și patru nopți de negocieri, transformând acest summit într-unul dintre cele mai lungi din istoria Uniunii Europene.

Planul de redresare de 750 de miliarde de euro – compus din 390 de miliarde de euro sub formă de granturi și 360 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi – propus inițial pe 27 mai 2020 de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, sub forma unui plan de 500 de miliarde de euro granturi și 250 de miliarde de împrumuturi a fost opera cancelarului german Angela Merkel și a președintelui francez Emmanuel Macron. La 19 mai 2020, Macron și Merkel au propus un plan de relansare europeană de 500 de miliarde de euro, fiind pentru prima dată în istorie când Franța și Germania au convenit asupra necesității unei datorii comune a UE. Acest plan avea să fie punctul de plecare pentru acordul istoric din 21 iulie 2020, summit care a debutat pe 17 iulie, ziua de naștere a Angelei Merkel și care a reprezentat prima reuniune în persoană a liderilor UE de la debutul pandemiei și primul Consiliu European din timpul președinției germane a Consiliului UE.

Omagiul adus de Macron este și un tribut pentru un parteneriat politic care a mai înscris cel puțin două momente în cronica de istorie a relației franco-germane.

Mai întâi, la 18 noiembrie 2018, comemorarea a 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial a debutat la Paris cu omagii simbolice puternice oferite de președintele Franței, Emmanuel Macron, și cancelarul Germaniei, Angela Merkel.

Macron și Merkel au dezvelit o placă comemorativă cu un mesaj de pace la Memorialul de la Compiegne, în La Rethondes, unde în urmă cu 100 de ani a fost semnat armistiţiul ce a pus capăt Primului Război Mondial, lăsând în urma lor o imagine demnă pentru o cronică ilustrată a omenirii.”De centenarul armistiţiului din 11 noiembrie 1918, Emmanuel Macron, preşedintele Republicii Franceze, şi Angela Merkel, cancelarul Republicii Federale Germane, au reafirmat valoarea reconcilierii franco-germane în serviciul Europei şi păcii”, este mesajul inscripţionat pe această placă comemorativă.

La 22 ianuarie 2019, în primele zile ale președinției României la Consiliul UE, Angela Merkel și Emmanuel Macron semnau, la Aachen, în prezența președinților Consiliului European, Comisiei Europene și președintelui României, un nou tratat de cooperare franco-german, document continuator al Tratatului de la Elysee din 22 ianuarie 1963 care a consfințit reconcilierea postbelică franco-germană.

Prin acest tratat din 2019, Merkel și Macron făgăduiau să construiască o Europă unită, democratică și suverană.

De-a lungul celor aproape 16 ani la putere, Angela Merkel a colaborat cu patru președinți francezi: Jacques Chirac, Nicolas Sarkozy, Francois Hollande și Emmanuel Macron.

Consiliul European de toamnă de la Bruxelles, o reuniune altfel ordinară și prevăzută în calendarul politic instituțional, a fost scena unui moment demn de a fi înscris în cronica istoriei integrării europene. Liderii statelor membre au organizat o ceremonie de adio pentru cancelarul german Angela Merkel, aflată la cel de-al 107-lea și (probabil) ultimul său Consiliu European înainte de a se retrage de la conducerea celei mai mari puteri europene, după 16 ani, și de a se îndrepta către panteonul integrării europene. Mai mult, în cadrul ceremoniei de adio organizate de liderii europeni, care a cuprins o fotografie de familie, un cadou simbolic și aplauze la scenă deschisă, omologii săi europeni i-au rezervat cancelarului german o surpriză aparte: un mesaj video din partea unuia dintre cei mai apropiați parteneri internaționali ai Angelei Merkel, fostul președinte american Barack Obama.

De asemenea, într-un discurs de omagiere, Charles Michel – care prezidează summiturile UE – a descris-o pe Merkel ca fiind “un monument” și a spus că fără ea reuniunile “vor fi ca Roma fără Vatican sau Parisul fără Turnul Eiffel”.

Citiți și Angela Merkel, elogiată la cel de-al 107-lea și (probabil) ultimul său Consiliu European dintr-un total de 214. Veteranul lider al UE se îndreaptă către panteonul integrării europene

Supranumită “cancelarul etern” al Germaniei și “doamna de fier” a Europei, Angela Merkel a intrat în cel de-al 16-lea an de când este în fruntea guvernului federal de la Berlin, ea devenind la 22 noiembrie 2005 cel mai tânăr cancelar german și prima femeie în această poziție. În peste un deceniu și jumătate de la preluarea puterii, călcând pe urmele mentorului său Helmut Kohl, Merkel a ajuns cel mai proeminent om politic din Europa și de multe ori a fost privită drept lider al lumii libere. Mai mult, în funcție de durata negocierilor post-electorale pentru constituirea unui nou guvern federal, Merkel are șansa de a-l detrona pe Kohl din poziția neoficială de cel mai longeviv cancelar postbelic al Germaniei.

Despărțirea Angelei Merkel de marea scenă politică europeană și internațională a început în luna iunie, ea participând pentru ultima dată la summit-urile G7 și NATO, structuri și organizații unde, de asemenea, a căpătat o poziție longevivă. De asemenea, pe 30-31 octombrie ar urma să participe la ultimul său summit G20.

Totodată, în ultimele luni mai mulți lideri occidentali au găzduit vizite ale longevivului lideri transatlantic. Pe 15 iulie, la Casa Albă, președintele SUA Joe Biden a elogiat “natura istorică” a mandatelor Angelei Merkel: “Ai fost un apărător de neclintit al Europei unite și al alianței transatlantice. Îmi va fi dor să te văd la summiturile noastre”. Cel mai recent, ea a fost laureată cu Premiul “Carol al V-lea” de regele Spaniei pentru că reprezintă “spiritul celei mai bune Europe unite”.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Angela Merkel, pentru ultima oară la un summit UE: Părăsesc Uniunea Europeană într-o situație care mă îngrijorează. Trebuie să ieşim din această spirală a confruntării

Published

on

© European Union 2021

Statele Uniunii Europene trebuie să aprofundeze discuţiile despre direcţia în care trebuie să se îndrepte UE şi să rezolve prin dialog dispute cum este cea din prezent cu Polonia privind statul de drept, a apreciat vineri cancelarul german Angela Merkel la finalul summitului european, probabil ultima sa participare la un Consiliu European, după 107 astfel de apariții dintr-un total de 214 reuniuni.

”Acesta a fost probabil ultimul meu Consiliu European. Pentru mine a fost mereu o plăcere”, a mai spus Angela Merkel în declaraţiile date după summit, consemnează agenţiile Reuters, EFE şi AFP. ”Dar părăsesc acum această Uniune Europeană din poziţia de cancelar într-o situaţie care mă îngrijorează”, a mărturisit ea, menţionând, pe lângă statul de drept, probleme precum migraţia sau presiunea economică.

”Există chestiunea independenţei justiţiei, dar şi ce rezultă … în ce direcţie se îndreaptă Uniunea Europeană, ce trebuie să fie o competenţă europeană şi ce trebuie abordat de statele naţionale”, a spus Merkel în faţa presei la Bruxelles, potrivit Agerpres.

”Dacă priviţi istoria Poloniei, este foarte de înţeles că problema definirii identităţii lor naţionale joacă un mare rol”, a atras ea atenţia.

”Suntem o societate liberă şi fiecare îşi poate arăta opinia critică. Din punctul meu de vedere, am încercat să rezolv problemele, iar dacă alţii văd acest lucru diferit, evident că va trebui să trăiască cu el”, a reacţionat Angela Merkel după ce un ziarist i-a cerut să le dea un răspuns celor care o acuză că în cei 16 ani cât a fost cancelar german s-au putut ridica la putere în state ale UE lideri eurosceptici precum Viktor Orban în Ungaria sau Mateusz Morawiecki în Polonia.

Dar Merkel a asigurat că în discuţia pe acest subiect avută de liderii europeni la summit a existat o ”amplă sintonie” că modul corect de a o rezolva este ”respectându-ne unii pe ceilalţi”.

Trebuie să ieşim din această spirală a confruntării”, a conchis la acest capitol cancelarul german care-şi încheie ultimul mandat.

Consiliul European de toamnă de la Bruxelles, o reuniune altfel ordinară și prevăzută în calendarul politic instituțional, a fost scena unui moment demn de a fi înscris în cronica istoriei integrării europene. Liderii statelor membre au organizat o ceremonie de adio pentru cancelarul german Angela Merkel, aflată la cel de-al 107-lea și (probabil) ultimul său Consiliu European înainte de a se retrage de la conducerea celei mai mari puteri europene, după 16 ani, și de a se îndrepta către panteonul integrării europene. Mai mult, în cadrul ceremoniei de adio organizate de liderii europeni, care a cuprins o fotografie de familie, un cadou simbolic și aplauze la scenă deschisă, omologii săi europeni i-au rezervat cancelarului german o surpriză aparte: un mesaj video din partea unuia dintre cei mai apropiați parteneri internaționali ai Angelei Merkel, fostul președinte american Barack Obama.

De asemenea, într-un discurs de omagiere, Charles Michel – care prezidează summiturile UE – a descris-o pe Merkel ca fiind “un monument” și a spus că fără ea reuniunile “vor fi ca Roma fără Vatican sau Parisul fără Turnul Eiffel”.

Citiți și Angela Merkel, elogiată la cel de-al 107-lea și (probabil) ultimul său Consiliu European dintr-un total de 214. Veteranul lider al UE se îndreaptă către panteonul integrării europene

Supranumită “cancelarul etern” al Germaniei și “doamna de fier” a Europei, Angela Merkel a intrat în cel de-al 16-lea an de când este în fruntea guvernului federal de la Berlin, ea devenind la 22 noiembrie 2005 cel mai tânăr cancelar german și prima femeie în această poziție. În peste un deceniu și jumătate de la preluarea puterii, călcând pe urmele mentorului său Helmut Kohl, Merkel a ajuns cel mai proeminent om politic din Europa și de multe ori a fost privită drept lider al lumii libere. Mai mult, în funcție de durata negocierilor post-electorale pentru constituirea unui nou guvern federal, Merkel are șansa de a-l detrona pe Kohl din poziția neoficială de cel mai longeviv cancelar postbelic al Germaniei.

Despărțirea Angelei Merkel de marea scenă politică europeană și internațională a început în luna iunie, ea participând pentru ultima dată la summit-urile G7 și NATO, structuri și organizații unde, de asemenea, a căpătat o poziție longevivă. De asemenea, pe 30-31 octombrie ar urma să participe la ultimul său summit G20.

Totodată, în ultimele luni mai mulți lideri occidentali au găzduit vizite ale longevivului lideri transatlantic. Pe 15 iulie, la Casa Albă, președintele SUA Joe Biden a elogiat “natura istorică” a mandatelor Angelei Merkel: “Ai fost un apărător de neclintit al Europei unite și al alianței transatlantice. Îmi va fi dor să te văd la summiturile noastre”. Cel mai recent, ea a fost laureată cu Premiul “Carol al V-lea” de regele Spaniei pentru că reprezintă “spiritul celei mai bune Europe unite”.

De-a lungul celor aproape 16 ani la putere, Angela Merkel a colaborat cu patru președinți americani (George W. Bush, Barack Obama, Donald Trump și Joe Biden), patru președinți francezi (Jacques Chirac, Nicolas Sarkozy, Francois Hollande și Emmanuel Macron), cinci prim-miniștrii britanici (Tony Blair, Gordon Brown, David Cameron, Theresa May și Boris Johnson) și alți zeci de lideri europeni, transatlantici și internaționali.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis a solicitat, în Consiliul European, aderarea “cât mai curând” a României la spațiul Schengen: Este un obiectiv strategic pentru întreaga UE

Published

on

© European Union 2021

Preşedintele Klaus Iohannis a participat, joi şi vineri, la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, context în care a reiterat solicitarea României de a deveni cât mai curând stat membru al Spaţiului Schengen, argumentând că acest obiectiv este “unul strategic, nu numai pentru România, dar şi pentru întreaga Uniune”.

La finalul summitului încheiat cu concluzii privind COVID-19relațiile externecreșterea prețurilor la energiemigrație și agenda digitală a UE, Administrația Prezidențială a precizat într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro că șeful statului a adresat mulțumiri statelor UE care au acordat sprijin României în lupta împotriva COVID-19 și a solicitat, între altele, includerea energiei nucleare și a gazelor naturale în actul delegat complementar privind regulile de finanţare sustenabilă pentru o economie prietenoasă cu mediul înconjurător.

Administraţia Prezidenţială arată că, în ceea ce priveşte pandemia de COVID-19, concluziile Consiliului European adoptate de liderii UE reflectă progresele semnificative înregistrate ca urmare a campaniilor de vaccinare, menţionând că în unele state membre situaţia rămâne preocupantă. Se evidenţiază, de asemenea, nevoia de intensificare a eforturilor pentru reducerea reticenţei faţă de vaccinare, inclusiv prin combaterea dezinformării, în special pe platformele social-media.

Concluziile Consiliului European subliniază şi importanţa continuării coordonării pentru facilitarea liberei circulaţii în interiorul şi din afara UE. În vederea consolidării rezilienţei Uniunii în faţa crizelor sanitare, Consiliul European a solicitat finalizarea negocierilor pachetului legislativ privind Uniunea Sănătăţii şi asigurarea unei implicări adecvate a statelor membre în guvernanţa Autorităţii europene pentru pregătire şi răspuns în caz de urgenţă sanitară (HERA).

Citiți și Klaus Iohannis: România a primit sprijin de la opt state europene. De ce trebuie să dăm ascultare la unii care vorbesc prostii și vă fac să nu vă vaccinați ca să ajungeți la spital și la terapie intensivă?

“Preşedintele Klaus Iohannis s-a referit la criza pe care o traversează România în ceea ce priveşte incidenţa crescută a cazurilor de COVID-19 şi a adresat mulţumiri statelor membre UE pentru sprijinul acordat României prin intermediul Mecanismului de protecţie civilă al Uniunii Europene”, indică Administraţia Prezidenţială.

Potrivit sursei citate, şeful statului a pledat pentru intensificarea eforturilor privind combaterea reticenţei legate de vaccinare şi a dezinformării, care reprezintă una dintre principalele cauze pentru rata scăzută de vaccinare anti-COVID.

Liderii europeni au discutat pe larg evoluţiile recente survenite pe fondul creşterii preţurilor la energie. Prin concluziile adoptate, Consiliul European invită statele membre să utilizeze urgent şi eficient măsurile propuse de Comisia Europeană pentru a proteja, pe termen scurt, consumatorii cei mai vulnerabili şi pentru a sprijini companiile europene. De asemenea, Comisia Europeană şi Consiliul UE sunt invitate să ia în calcul şi măsuri pe termen mediu şi lung care să asigure energie la preţuri accesibile pentru consumatori şi companii, să crească rezilienţa sistemului energetic şi a pieţei interne a energiei, să asigure securitatea aprovizionării şi să sprijine tranziţia către neutralitate climatică. Consiliul European solicită Comisiei Europene să studieze funcţionarea pieţelor europene ale gazului, electricităţii şi carbonului şi să analizeze dacă anumite practici de tranzacţionare, inclusiv în legătură cu preţurile certificatelor de emisii de CO2, necesită măsuri de reglementare suplimentare. Subiectul va rămâne în atenţia Consiliului European, care va reveni asupra discuţiei la următoarea reuniune, din decembrie.

Citiți și Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

Preşedintele Iohannis a menţionat preocuparea majoră faţă de creşterea preţurilor la energia electrică şi gaze, având în vedere impactul asupra cetăţenilor, întreprinderilor şi, în special, asupra consumatorilor vulnerabili.

Administraţia Prezidenţială menţionează că măsurile propuse de Comisia Europeană pentru gestionarea consecinţelor multiple generate de creşterea preţurilor la energie sunt un prim pas spre identificarea de soluţii.

Şeful statului s-a pronunţat pentru identificarea urgentă de soluţii eficiente pe termen scurt, direcţionate, în primul rând, către protejarea consumatorilor vulnerabili şi evitarea sărăciei energetice. El a pledat şi pentru o abordare responsabilă pe termen mediu şi lung, care să nu afecteze competitivitatea economiilor europene şi să ofere predictibilitate mediului de afaceri.

“Preşedintele României a evidenţiat importanţa utilizării tuturor resurselor energetice sustenabile ale Uniunii, în vederea reducerii dependenţei energetice actuale de furnizori terţi. Preşedintele Klaus Iohannis a insistat asupra faptului că securitatea energetică europeană depinde de utilizarea unui mix echilibrat de tehnologii şi surse energetice, care să includă gazul natural şi energia nucleară, direcţii care trebuie să orienteze politicile europene în privinţa taxonomiei”, arată sursa citată.

În acest context, şeful statului a solicitat Comisiei Europene publicarea, cât mai curând posibil, a Actului delegat complementar privind regulile de finanţare sustenabilă care să includă energia nucleară şi gazul natural.

Citiți și UE dă curs solicitărilor lui Klaus Iohannis de a include energia nucleară și gazele pe lista investițiilor “verzi”: Avem nevoie de o sursă stabilă, nucleară, și de gaze naturale

Discuţiile din Consiliul European au vizat şi obiectivul transformării digitale a Europei şi subiectul privind tendinţa în creştere a activităţilor cibernetice maliţioase, care au scopul de a submina valorile democratice şi securitatea societăţii europene. În acest sens, prin concluziile adoptate se reafirmă angajamentul UE pentru un spaţiu cibernetic deschis, liber, stabil şi sigur, statele lumii fiind încurajate să adere şi să contribuie la consolidarea acestor norme. Liderii europeni au subliniat, în context, importanţa dezvoltării cadrului european de gestionare şi răspuns la criminalitatea cibernetică şi a întăririi cooperării cu statele partenere, inclusiv în forurile internaţionale.

Pe agenda discuţiilor s-a aflat şi problematica conectivităţii digitale, fiind evocată dezvoltarea şi promovarea unui model european, bazat pe valorile UE, încredere, transparenţă şi responsabilitate, precum şi faptul că parteneriatele cu statele care împărtăşesc aceeaşi viziune au un rol central în avansarea intereselor şi valorilor Uniunii în plan global.

Discuţiile privind migraţia au fost centrate pe dimensiunea externă a acestui fenomen, fiind analizate progresele obţinute în linie cu concluziile Consiliului European în acest domeniu din luna iunie. În acest context, Consiliul European solicită Comisiei Europene să avanseze de urgenţă soluţii financiare pentru susţinerea acţiunilor pe toate rutele de migraţie. De asemenea, Consiliul European subliniază că nu va accepta nicio tentativă de instrumentalizare a migraţiei de către state terţe în scopuri politice şi condamnă toate atacurile hibride recente de la frontierele Uniunii, arătând că se va răspunde pe măsură. Se evidenţiază, totodată, că Uniunea rămâne hotărâtă să asigure controlul eficient al frontierelor sale externe. Consiliul European arată şi că trebuie consolidate eforturile de reducere a mişcărilor secundare, precum şi să se asigure un echilibru corect între responsabilitate şi solidaritate între statele membre.

Preşedintele României a reiterat solicitarea ţării noastre de a deveni cât mai curând membru al Spaţiului Schengen, acest obiectiv fiind unul strategic, nu numai pentru România, dar şi pentru întreaga Uniune. Preşedintele Klaus Iohannis a arătat că în cei peste 10 ani de când România ar fi trebuit să devină parte a spaţiului Schengen, ţara a acţionat de facto ca un stat membru Schengen, responsabil şi eficient“, a transmis Administraţia Prezidenţială.

Pe palierul relaţiilor externe, în perspectiva Summitului UE-Asia (ASEM), Consiliul European a exprimat sprijinul pentru Strategia UE pentru cooperare în regiunea Indo-Pacifică, pronunţându-se pentru implementarea rapidă a acesteia. În ceea ce priveşte Summitul Parteneriatului Estic din luna decembrie, textul concluziilor Consiliului European menţionează că relaţiile cu această regiune rămân de importanţă strategică majoră.

Preşedintele Iohannis a arătat că Parteneriatul Estic rămâne una dintre politicile cheie ale UE în vecinătatea sa imediată, fiind de importanţă “majoră” definirea unei viziuni strategice pe termen lung.

“Preşedintele Klaus Iohannis a pledat pentru adoptarea unei declaraţii comune a Summitului UE – Parteneriatul Estic, care va avea loc în luna decembrie la Bruxelles, cu un nivel de ambiţie ridicat, concomitent cu aprofundarea cooperării cu statele partenere avansate, pe baza performanţelor acestora. Preşedintele României a subliniat necesitatea sprijinirii de către Uniunea Europeană, prin măsuri concrete, a celor trei ţări partenere din cadrul Parteneriatului Estic care doresc consolidarea relaţiei cu Uniunea”, a indicat Administraţia Prezidenţială.

Şeful statului a arătat că România susţine o implicare mai activă a UE în sprijinirea eforturilor ţărilor din Parteneriatul Estic pentru a face faţă conflictelor prelungite şi pentru a combate ameninţările hibride în vederea consolidării rezilienţei acestora. El s-a pronunţat pentru dezvoltarea cooperării şi a dialogului pe probleme de securitate cu ţările Parteneriatului Estic.

În cadrul reuniunii, liderii europeni au avut şi o discuţie privind statul de drept în contextul evoluţiilor din Polonia şi o dezbatere strategică cu privire la viitorul politicii comerciale europene, fără a fi însă adoptate concluzii ale Consiliului European privind aceste subiecte. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO2 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ2 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu3 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi3 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi3 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi3 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO3 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending