Corespondență CaleaEuropeana.ro de la Bruxelles – Robert Lupițu
Relațiile Uniunii Europene cu Federația Rusă își recapătă actualitatea pe agenda celor (încă) 28 de șefi de stat și de guvern care se reunesc joi și vineri pentru Consiliul European de toamnă. Alături de raporturile cu Moscova, problematica migrației va fi pe același nivel al importanței la summitul care revine la Bruxelles, după o escală în 27 la Bratislava. Totodată, acordurile comerciale cu partenerii transatlantici – SUA și Canada – vor da forma dimensiunii politicii comerciale pe care liderii țărilor membre le vor aborda.
Reuniunea liderilor europeni, prima la care participă și premierul britanic, Theresa May, se desfășoară sub presiunea agendei internaționale determinate de noul ritm al escaladării tensiunilor dintre Occident și Federația Rusă având drept subiect al discordiei deteriorarea conflictului din Siria și bombardamentele susținute de forțele militare rusești în Alep.
Siria, numitorul comun dintre afluxul de refugiați și relațiile Europei cu Rusia
Este poate pentru întâia dată când, în mod limpede, chestiunea refugiaților și relațiile cu Rusia – își regăsesc interconexiunea. Milioanelor de refugiați sirieni care au fugit din calea conflictului în ultimii cinci ani li se vor adăuga noi valuri în cazul în care un armistițiu care să implice tranziție politică și acces umanitar nu va fi pus în mișcare. În acest sens, permanentizarea prezenței militare rusești pe teritoriul Siriei și acțiunile politico-militare din ultima săptămână pot genera noi fluxuri înspre Europa.
4.9 milioane (aprox. 25%) din cele 21 milioane de refugiați din întreaga lume provin din Siria, potrivit statisticilor Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați. În jur de 2 milioane se află localizați în Turcia, iar 1 milion de refugiați sirieni au cerut azil în Uniunea Europeană. Conform Eurostat, în 2015, doar 166.000 de refugiați sirieni au primit azil în statele UE, destinația principală fiind Germania.
Mai mult, o dezbatere în Consiliul European privind relațiile cu Moscova a fost solicitată de la Roma, prin vocea premierului Matteo Renzi, Italia fiind stat de primă linie în traseul refugiaților care fug din calea conflictelor din Orientul Mijlociu, în special din Siria.
Practic, orice nouă întețire a confruntărilor, alimentată de bombardamentele regimului sirian și ale Rusiei și dublate și de lupta împotriva Stat Islamic în Irak, ar putea repune și mai mulți refugiați pe ruta Turcia – Marea Egee/ Marea Mediterană – Uniunea Europeană.
Supusă unui asediu migratoriu și străpunsă de un flux crescând de refugiați în ultimul an și jumătate, Uniunea Europeană s-a echipat suplimentar cu câteva instrumente utile și care sunt așteptate să își probeze eficiența, mai ales în contextul nereglementării și continuității războiului din Siria: acordul de readmisie cu Turcia (care ar putea fi supus unor noi teste de reziliență), Directiva privind Registrul cu Numele Pasagerilor sau Paza de Coastă și de Frontieră a Uniunii, pe care liderii europeni reuniți la Bruxelles se pregătesc să îi anunțe operaționalizarea completă până la finalul acestui an.
Totodată, șefii de stat și de guvern ar urma să solicite o adoptare rapidă a Codului frontierelor Schengen prin aplicarea sistematică a unui sistem de control pentru toți călătorii care traversează frontierele externe ale Uniunii Europene, o decizie care ar reface funcționalitatea Schengen și ar spori măsurile de securitate în contracararea jihadiștilor recrutați și formați de grupările teroriste în teatrele de luptă din Siria și din întreg Orientul Mijlociu.
În contextul relațiilor cu Rusia, liderii din Consiliul European vor discuta ”evoluțiile dramatice din Siria”, a anunțat Donald Tusk, președintele Consiliului European, în scrisoarea oficială transmisă șefilor de stat și de guvern.
România, reprezentată de Klaus Iohannis la Consiliul European
Acesta a fost dublat și de președintele României. Prefațând participarea sa la Bruxelles, Klaus Iohannis a precizat că ”relaţia cu Federaţia Rusă va fi discutată şi din perspectiva situaţiei din Siria”.
România va pleda, în dimensiunea relațiilor cu Federația Rusă, pentru menţinerea unităţii Uniunii pe baza principiilor comune agreate, a anunțat președintele, care a făcut referiri precise la respectarea acordurilor de la Minsk în cazul situației din Ucraina și la o abordare de tipul unei ”angajări selective” în raport cu Rusia.
Vecinătatea sudică a Uniunii, un nou vector în opoziția cu Moscova?
Punctele de inflexiune al evoluției relațiilor UE-Rusia post-2014 au fost vecinătatea estică și situația de securitate din Ucraina, subiecte ce vor fi menținute în prima linie a abordărilor, dar care acum primesc concurență de pe coordonate geografice ușor diferite: vecinătatea sudică, prin prisma situației din Siria.
”În Siria vorbim despre război și pace, despre migrație și refugiați, iar noi nu suntem la masa negocierilor. Americanii și rușii fac asta. Este inacceptabil pentru că vorbesc despre soarta noastră, a europenilor”, arăta recent Elmar Brok, președintele Comisiei pentru Afaceri Externe din PE, într-un interviu acordat CaleaEuropeana.ro, sugerând că efectele eșecurilor în negocieri sunt cu mult mai puternice pentru Europa, decât pentru SUA sau Rusia.
Pe de altă parte, Înaltul Reprezentant UE a tratat subiectul printr-o optică relativ diferită. ”Uniunea Europeană nu este un actor pe teren. Eu, una, sunt mândră de acest lucru” a indicat Federica Mogherini în ajunul Consiliului Afaceri Externe care s-a desfășurat luni la Luxemburg, cu trei zile înainte ca liderii europeni să se întâlnească la Bruxelles.
Consistent vocale în acest sens au fost diplomațiile franceză și britanică care au lăsat deoparte antipatia personală dintre miniștrii de Externe Jean Marc Ayrault și Boris Johnson și au criticat Rusia în termeni similari, sugerând inclusiv varianta unor noi sancțiuni pentru Siria și Federația Rusă. Ambele puteri europene au lansat ipoteza unor crime de război după bombardamentele rusești din Alep, recurgând la intenția sesizării Curții Penale Internaționale, mai ales după blocajul aplicat de Moscova unei rezoluții franceze privind conflictul din Siria în Consiliul de Securitate al ONU.
Reuniunea miniștrilor de Externe, o prefață a concluziilor Consiliului European?
În mod explicit, șefii diplomațiilor naționale din UE, reuniți luni la Luxemburg, au deplâns veto-ul exprimat de Rusia cu privire la o rezoluție a Consiliului de Securitate vis-à-vis de Siria și au articulat un punct de vedere oficial.
”Consiliul UE solicită Rusiei, inclusiv în calitatea sa de co-președinte al Grupului Internațional pentru Susținerea Siriei, să demonstreze, prin acțiuni și demersuri politice eforturi, pentru oprirea bombardamentelor efectuate de regimul sirian, pentru încetarea ostilităților”, se arată în decizia miniștrilor de Externe din UE.
Consiliul a cerut Moscovei să asigure imediat acces pentru asistență și ajutor umanitare și să creeze condițiile pentru ”o tranziție politică credibilă”, iar în concluziile miniștrilor se regăsește ideea impunerii unor noi măsuri restrictive împotriva indivizilor și organizațiilor care susțin regimul sirian, acuzat de represiunea sângeroasă din Siria.
Politica comercială – acordul cu Canada, pus în așteptare de România
la sesiunea de toamnă a Consiliului European, liderii europeni urmează să evalueze și politica comercială – cu accent pe acordul UE-Canada și Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP).
La capitolul comerț internațional, Consiliul European ar urma să salute aplicarea provizorie a Acordului Comercial UE-Canada (CETA), potrivit unor surse citate de CaleaEuropeana.ro, însă România, țară care nu are un regim liber de vize cu Canada, și-a manifestat rezervele cu privire la încheierea acestui tratat, prevăzut pentru a fi semnat pe 27 octombrie la summitul UE-Canada.
”Sper că vom putea ajunge la un acord cu partea canadiană în chestiunea liberalizării vizelor pentru români și, dacă se ajunge la o înțelegere rezonabilă, noi vom putea să ne retragem rezervele legate de acest Acord”, a transmis președintele României cu privire la această chestiune. (mai multe detalii despre acest subiect aici).
În ceea ce privește TTIP, liderii europeni ar urma să își reafirme ambiția și angajamentul pentru a depăși impasul negocierilor pentru a încheia Parteneriatul Transatlantic cu SUA.
La reuniunea Consiliului European de la Bruxelles este de așteptat ca liderii UE să aprobe și noi metode de lucru a reuniunilor, așa cum sugera președintele Consiliului European, Donald Tusk, în scrisoarea transmisă șefilor de stat și de guvern la începutul acestei săptămâni.
.
