Grupul de experți pentru combaterea traficului de ființe umane (GRETA) al Consiliului Europei a solicitat României să se asigure că infracțiunile de trafic de persoane se soldează cu sancțiuni eficiente și descurajante și că victimele traficului de persoane au acces la despăgubiri, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.
Într-un raport publicat astăzi, 3 iunie, în care evaluează accesul la justiție și la căi de atac eficiente pentru victimele traficului de persoane, GRETA constată că România a continuat să dezvolte cadrul legislativ și politic relevant pentru acțiunea împotriva traficului de persoane. Codul penal a fost modificat în 2020 pentru a crește pedeapsa minimă pentru traficul de copii, iar autoritățile au adoptat o nouă strategie națională împotriva traficului de persoane pentru perioada 2018-2022.
Deși salută faptul că Ministerul Justiției a solicitat Procurorului General să acorde prioritate acțiunilor de combatere a traficului de persoane, GRETA constată că un număr semnificativ de pedepse sunt suspendate, iar utilizarea negocierilor de recunoaștere a vinovăției sau a unor acorduri similare permite infractorilor să își reducă pedeapsa. GRETA consideră că procedurile de negociere a pledoariei ar trebui să fie utilizate doar în mod excepțional în cazurile de trafic de persoane și că ar trebui să se asigure că infracțiunile conduc la sancțiuni proporționale și cu efect de descurajare.
Un alt aspect deosebit de îngrijorător este faptul că despăgubirile acordate victimelor de către instanțele de judecată sunt rareori plătite, deoarece bunurile infractorilor nu au fost identificate sau înghețate într-o etapă timpurie. În perioada acoperită de raport (2016-2019), doar o singură victimă a traficului de persoane a primit despăgubiri din partea statului. În acest sens, GRETA solicită autorităților române să depună eforturi suplimentare pentru a garanta accesul victimelor la despăgubiri, în special prin utilizarea deplină a legislației privind înghețarea bunurilor, prin simplificarea procedurilor de solicitare a despăgubirilor de stat și prin crearea unui fond care să utilizeze bunurile confiscate de la infractori.
GRETA este, de asemenea, îngrijorat de practica de a face publice numele și adresele victimelor traficului de persoane pe site-urile judiciare și îndeamnă autoritățile române să protejeze în mod eficient victimele și martorii traficului de persoane și să prevină intimidarea acestora în timpul investigațiilor și procedurilor judiciare.
În timp ce salută existența unor anchetatori de poliție și procurori în domeniul traficului de persoane, raportul constată că numărul acestora ar trebui să fie mărit. De asemenea, raportul subliniază necesitatea de a garanta dreptul victimelor la consiliere juridică, asigurându-se că un avocat este desemnat de îndată ce există motive rezonabile de a crede că o persoană este o victimă a traficului de persoane.
În raport, GRETA evaluează, de asemenea, progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a unora dintre principalele sale recomandări anterioare și concluzionează că persistă deficiențe în ceea ce privește identificarea victimelor traficului de persoane, în special în scopul exploatării prin muncă și în rândul migranților și al solicitanților de azil, precum și capacitatea limitată a adăposturilor pentru victime.
România rămâne preponderent o țară de origine a victimelor traficului de persoane. Germania, Italia, Spania și Regatul Unit au fost principalele țări de destinație. Numărul victimelor identificate de autoritățile române a scăzut de-a lungul anilor. În total, au fost identificate 2 613 victime în perioada acoperită de raport (2016-2019). Trei din patru au fost femei, iar jumătate dintre acestea au fost copii, exploatarea sexuală rămânând cel mai frecvent scop al traficului.
Grupul de experți privind lupta împotriva traficului de persoane (GRETA) este un organism compus din experți independenți care monitorizează modul în care țările pun în aplicare Convenția Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de persoane. Până în prezent, 46 din cele 47 de state membre ale Consiliului Europei sunt obligate să respecte convenția, precum și Belarus și Israel.
