Președintele Ciprului, Nikos Christodoulides, a prezentat în fața eurodeputaților abordarea țării sale pentru o „Uniune autonomă. Deschisă către lume”, în contextul unei serii de provocări globale, în contextul în care mica țară asigură președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

Potrivit unui comunicat al Parlamentului European, președinta acestei instituții Roberta Metsola a subliniat că acesta este un moment crucial pentru Europa și pentru lume, menționând că știm cu toții că următoarele șase luni nu vor fi ușoare.

Ea a evidențiat că Europa va rămâne concentrată pe asigurarea competitivității sale și pe facilitarea vieții familiilor și întreprinderilor, investind în același timp în noile realități, în special în domeniile securității și apărării, și asigurându-se că vocea Europei rămâne puternică la nivel mondial.

Metsola a reiterat că PE va fi întotdeauna de partea Ciprului în ceea ce privește crearea unui stat european suveran unic: o federație bicomunitară și bizonală, în conformitate cu rezoluțiile ONU și bazată pe valorile europene comune și pe legislația UE.

Președintele Christodoulides a declarat că președinția Ciprului începe într-un moment decisiv pentru UE, marcat de instabilitate geopolitică, concurență geoeconomică, război pe continent și presiuni din partea dublei tranziții digitale și de mediu, precum și din partea migrației.

El a subliniat că ordinea internațională nu mai poate fi considerată ca fiind de la sine înțeleasă și că Europa trebuie să răspundă cu unitate, integrare mai profundă și acțiuni decisive, alegând cooperarea, solidaritatea și progresul.

Reiterând obiectivul central al Președinției pentru o Uniune autonomă și deschisă, el a subliniat că autonomia este următoarea etapă în integrarea europeană, care necesită forță internă, competitivitate, securitate și ancorarea fermă în valorile UE. Cetățenii, a subliniat el, se așteaptă ca Europa să-și protejeze frontierele, să apere democrația și să-și protejeze modul de viață, rămânând în același timp un partener global deschis și de încredere.

În ceea ce privește securitatea și apărarea, Christodoulides a afirmat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a scos la iveală necesitatea urgentă de a consolida arhitectura de securitate și pregătirea de apărare a Europei.

El a reafirmat sprijinul neclintit al UE pentru Ucraina și a subliniat că frontierele nu pot fi modificate prin forță, fie că este vorba de Ucraina, Groenlanda sau orice altă țară.

În ceea ce privește competitivitatea, el a pledat pentru o agendă pragmatică axată pe investiții, inovare, simplificare și sprijin pentru IMM-uri, alături de finalizarea pieței unice și aprofundarea piețelor de capital.

El a subliniat, de asemenea, că o Uniune autonomă trebuie să rămână deschisă către lume, descriind extinderea ca fiind cel mai puternic instrument geopolitic al UE și solicitând progrese credibile cu Ucraina, Moldova, Balcanii de Vest și Turcia.

Președintele Ciprului a subliniat importanța relațiilor cu vecinătatea sudică și regiunea Golfului, a unei agende comerciale ambițioase a UE și a unor parteneriate solide cu Statele Unite și Regatul Unit.

În ceea ce privește valorile și coeziunea socială, el a afirmat că UE trebuie să rămână o Uniune care nu lasă pe nimeni în urmă, în care democrația, statul de drept și drepturile fundamentale sunt protejate în practică.

El a evidențiat priorități precum locuințele la prețuri accesibile, combaterea sărăciei în rândul copiilor, protecția tinerilor, consolidarea Uniunii sănătății și accesul la medicamente esențiale.

Consiliul a adoptat astăzi o modificare a regulamentului care reglementează activitățile întreprinderii comune pentru calculul european de înaltă performanță (întreprinderea comună EuroHPC), prin care i se extind obiectivele pentru a facilita crearea de gigafabrici de inteligență artificială (IA) în Europa și pentru a include un pilon dedicat tehnologiilor cuantice.

Potrivit unui comunicat al Consiliului, regulamentul modificat permite dezvoltarea și funcționarea gigafabricilor de IA în Europa, o infrastructură de calcul IA de talie mondială care va consolida industria și competitivitatea Europei, promovând în același timp cooperarea prin parteneriate public-privat la care vor participa statele membre și părțile interesate din industrie.

Acesta stabilește totodată norme privind finanțarea și achizițiile publice și protejează interesele start-upurilor și ale întreprinderilor în curs de extindere. Modificarea oferă flexibilitate partenerilor, ceea ce le permite să optimizeze rezultatele și, în același timp, promovează poziția de lider a Europei în domeniul IA și al tehnologiilor cuantice.

„Astăzi am făcut un pas îndrăzneț și hotărât în direcția înființării de gigafabrici de IA în Europa. IA este una dintre cele mai importante tehnologii ale vremurilor noastre, definind viitorul nostru digital, și este esențial să investim în capacitatea de infrastructură necesară pentru IA pentru a stimula reziliența, competitivitatea și suveranitatea Europei. Acest pas demonstrează angajamentul nostru de a garanta poziția de lider a Europei în acest domeniu transformator”, a subliniat Nicodemos Damianou, ministrul adjunct cipriot al cercetării, inovării și politicii digitale.

Și România și-a exprimat intenția de a găzdui Black Sea AI Gigafactory, o fabrică AI de ultimă generație care va deservi inclusiv Republica Moldova și întreaga regiune a Mării Negre.

Proiectul prevede instalarea a peste 100.000 de acceleratoare AI în două locații distincte: Cernavodă (Faza I) și Doicești (Faza II), ambele selectate pentru avantajele strategice în materie de energie, infrastructură digitală și acces la conectivitate internațională de înaltă capacitate. Astfel, vorbim de un proiect ce va fi alimentat de un mix energetic de până la până la maxim 1.500 MW, sigur, accesibil și sustenabil, care poziționează România ca un centru strategic pentru calculul de înaltă performanță, respectând mediul, cu energie nucleară fără emisii de carbon.

În urma aprobării de către Consiliu, actul legislativ a fost adoptat. Regulamentul va fi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 19 ianuarie și va intra în vigoare în ziua următoare.

EuroHPC urmărește să dezvolte, să instaleze și să mențină infrastructura de supercalcul, de calcul cuantic și de date în UE, sprijinind în același timp dezvoltarea sistemelor, a tehnologiilor și a competențelor de calcul de înaltă performanță (HPC) pentru știința și industria Europei.

Regulamentul EuroHPC a fost modificat în 2024 pentru a include dezvoltarea și funcționarea fabricilor de IA – ecosisteme dinamice care promovează inovarea și colaborarea în domeniul inteligenței artificiale.

A doua modificare propusă de Comisie, introdusă la 15 iulie 2025, pleacă de la această bază și sprijină înființarea de gigafabrici de IA, ceea ce impulsionează poziția de lider a Europei în materie de inovare în domeniul IA.

Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, le-a spus în privat liderilor grupurilor politice din Parlamentul European că starea actuală a lumii internaționale face ca acesta să poată fi un „moment bun” pentru a începe să bei, relatează Politico Europe, citând două persoane participante la întâlnire, în timp ce purtătorul de cuvânt al Înaltului Reprezentant al UE nu a comentat pe marginea acestui subiect.

Potrivit celor două persoane, Kallas le-a spus liderilor grupurilor politice din legislativul european că, deși nu este o mare consumatoare de alcool, acum ar putea fi momentul să înceapă, având în vedere evenimentele de pe plan global.

Ea a făcut aceste comentarii aproximativ în același timp în care miniștrii de externe din Groenlanda și Danemarca se întâlneau cu vicepreședintele SUA, JD Vance, și cu secretarul de stat Marco Rubio, pe fondul amenințărilor lui Donald Trump de a prelua insula arctică.

Șefa diplomației UE — care coordonează politica externă a blocului în numele celor 27 de guverne și al Comisiei Europene — a făcut gluma în cadrul unei reuniuni a Conferinței Președinților, întâlnirea liderilor grupurilor politice din Parlament.

Comentariile sale au venit după ce eurodeputați de rang înalt și-au urat reciproc „la mulți ani”. Aceiași eurodeputați au adăugat însă că, din cauza evenimentelor globale, anul nu este chiar atât de fericit, potrivit celor prezenți.

În contextul temerilor din Europa că Trump ar putea anexa Groenlanda, al protestelor ample împotriva regimului islamist din Iran, precum și al conflictelor în curs din Ucraina și Gaza și al operațiunii SUA în Venezuela, geopolitica a devenit o problemă majoră pentru Uniunea Europeană.

În aceeași zi, Conferința Președinților, care reunește liderii grupurilor politice din Parlamentul European, a adoptat o declarație de susținere a multilateralismului și a ordinii internaționale bazate pe reguli, precum și de sprijin pentru Groenlanda și Danemarca.

Parlamentul European își exprimă sprijinul ferm pentru multilateralism și pentru ordinea internațională bazată pe reguli. Orice tentativă de a submina suveranitatea și integritatea teritorială ale Danemarcei și Groenlandei încalcă dreptul internațional și Carta Organizației Națiunilor Unite.

Securitatea Arcticii este o prioritate strategică pentru Uniunea Europeană, iar angajamentul nostru de a o proteja este ferm. Strategia UE pentru Arctica depășește simplele preocupări de securitate, iar angajamentul nostru de a intensifica dezvoltarea durabilă și cooperarea cu cetățenii regiunii este neclintit.

Regatul Danemarcei, inclusiv Groenlanda, este membru NATO și beneficiază pe deplin de garanțiile de securitate colectivă ale Alianței. Parlamentul European va continua să consolideze capacitățile de apărare europene și să se asigure că statele membre ale UE își respectă angajamentele față de NATO, inclusiv prin investiții susținute în apărare și printr-o prezență puternică în regiunea arctică.

Securitatea Arcticii este asigurată în cadrul NATO, iar Danemarca menține acorduri cu parteneri-cheie, inclusiv Statele Unite, pentru protejarea regiunii.

Deciziile privind Danemarca și Groenlanda aparțin exclusiv Danemarcei și Groenlandei, în conformitate cu aranjamentele constituționale relevante și cu acordurile dintre Danemarca și Groenlanda. Se reamintește faptul că, în 1916, Statele Unite — printr-un acord cu Danemarca — au declarat că Danemarca are suveranitate deplină asupra Groenlandei. Prin acest acord, Statele Unite au recunoscut astfel că întreaga Groenlandă constituia în mod legitim teritoriu danez. Tentativele externe de a modifica status quo-ul sunt inacceptabile.

Parlamentul European condamnă fără echivoc declarațiile făcute de administrația Trump privind Groenlanda, care constituie o provocare flagrantă la adresa dreptului internațional, a principiilor Cartei ONU și a suveranității și integrității teritoriale ale unui aliat NATO. Astfel de declarații sunt inacceptabile și nu își au locul în relațiile dintre parteneri democratici.

Parlamentul European solicită Comisiei Europene și Consiliului European să definească un sprijin concret și tangibil pentru Groenlanda și Danemarca, în conformitate cu principiile și legislația UE, dreptul internațional și Carta NATO.