Connect with us

COMISIA EUROPEANA

COVID-19: România va primi aproape 14 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al UE. Comisia Europeană a aprobat un pachet de sprijin financiar de 530 de milioane de euro pentru 17 țări UE

Published

on

© European Commission - Twitter

Comisia Europeană a prezentat joi un pachet de aproape 530 de milioane de euro sub formă de sprijin financiar suplimentar în cadrul Fondului de solidaritate al UE pentru un număr de 17 state membre, între care și România, și trei state în curs de aderare, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acesta va contribui la eforturile de combatere a coronavirusului depuse de 17 state membre și trei state în curs de aderare (Austria, Belgia, Croația, Cehia, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Portugalia, România, Spania, Albania, Muntenegru și Serbia) în scopul protejării sănătății publice.

Conform unui tabel cu cuantumul oferit fiecărei țări în parte, România va primi aproximativ 14 milioane de euro (mai exact, 13.926.870 milioane de euro).

Finanțarea respectivă va sprijini o parte din cheltuielile publice cu echipamentele medicale și individuale de protecție, cu sprijinul de urgență acordat populației și cu măsurile de prevenire, monitorizare și control al răspândirii bolii.

“Fondul de solidaritate al UE este o demonstrație concretă a solidarității europene în acțiune. De la crearea sa, fondul a oferit asistență și ajutor eficace pentru milioane de oameni în perioade dificile. Anul trecut, domeniul de aplicare al fondului a fost extins pentru a acoperi urgențele de sănătate publică de importanță majoră. Acum propunem mobilizarea asistenței financiare atât de necesare în contextul pandemiei de COVID-19. FSUE își îndeplinește din nou misiunea principală”, a declarat comisarul pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

Pachetul de ajutor propus astăzi include, de asemenea, plățile în avans în valoare de 132,7 milioane de euro primite deja de Germania, Irlanda, Grecia, Spania, Croația, Ungaria și Portugalia. Mobilizarea plăților finale din FSUE către aceste 17 state membre se face în urma unei evaluări aprofundate a cererilor depuse, asigurând coerența abordării și egalitatea de tratament. 

Contribuția financiară propusă de Comisie trebuie să fie aprobată de Parlamentul European și de Consiliu. Ajutorul financiar va fi apoi plătit țărilor solicitante.

FSUE a fost creat după inundațiile grave din Europa Centrală din vara anului 2002, în principal pentru a sprijini țările eligibile în operațiunile de urgență și de redresare în urma dezastrelor naturale. Între 2002 și 2020, FSUE a mobilizat în total peste 6,5 miliarde de euro pentru intervenții în 96 de dezastre, în 23 de state membre și într-un stat în curs de aderare. FSUE este un instrument special de solidaritate și este mobilizat pe baza cererilor depuse, în urma evaluării eligibilității lor. În următoarea perioadă de programare 2021-2027, fondul va face parte din Rezerva pentru solidaritate și ajutoare de urgență nou înființată. Din aprilie 2020, în cadrul eforturilor UE de combatere a pandemiei de COVID-19, domeniul de aplicare al FSUE a fost extins pentru a include urgențele de sănătate publică de importanță majoră.

În 2020, FSUE a pus la dispoziția Croației 683,7 milioane EUR ca urmare a efectelor devastatoare ale cutremurului din Zagreb și din împrejurimi și 7 milioane de euro Poloniei pentru a sprijini eforturile sale de reconstrucție în urma inundațiilor din voievodatul Podkarpackie. În 2021, Comisia a autorizat deja plăți în avans către Franța și Grecia în urma unor dezastre regionale care au afectat teritoriile țărilor respective.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană sprijină formarea unei „redacții europene de știri” care va reuni 16 agenții de presă

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană organizează luni cea de-a doua ediție a Forumului companiilor de știri europene pentru a discuta despre transformarea industriei mass-media, anunțând, de asemenea, că va sprijini dezvoltarea unei “redacții europene de știri” care să reunească 16 agenții de presă, se arată în comunicatul oficial. 

„Prin colaborarea transfrontalieră, mass-media este mai puternică. Am văzut rezultatele incredibile ale investigațiilor transfrontaliere, cum ar fi recentele documente Pandora. Comisia Europeană își sporește sprijinul pentru acest tip de colaborare, prin intermediul redacției europene de știri și al unor noi parteneriate jurnalistice până la sfârșitul anului”, a transmis vicepreședinte Comisiei Europene pentru valori și transparență, Věra Jourová. 

„Organizăm spațiul informațional al european și creștem accesul cetățenilor la informații de calitate. Această primă redacție europeană de știri va permite jurnaliștilor să relateze în comun despre afacerile UE și să promoveze un spirit de colaborare. Anul viitor, vom prezenta o lege privind libertatea presei pentru a stimula pluralismul mediatic și pentru a îmbunătăți rezistența sectorului în ansamblu”, a subliniat comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton.

Citiți și: Comisia Europeană promite sprijin și protecție pentru jurnaliști: Nu există democrație fără libertate și pluralism în mass-media. Un atac asupra mass-media este un atac asupra democrației

Prima ediție a Forumului european al presei a avut loc în martie 2021. Acesta a contribuit la pregătirea primei recomandări din istoria Comisiei privind siguranța jurnaliștilor. Această a doua ediție reunește părțile interesate din sectorul mass-media pentru a discuta despre sursele de venit, modelele de afaceri, implicarea comunității, diversitatea, convergența media, cât și despre noile parteneriate.

Forumul face parte dintr-un efort mai amplu privind sprijinirea redresării și transformării sectoarelor media. Acesta include creșterea finanțării UE pentru proiecte media, cum ar fi European Newsroom.  Mai mult, inițiativa va crea un centru pentru corespondenții de știri care vor lucra împreună pe teme europene. Proiectul va începe să funcționeze în luna ianuarie. 

Amintim că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat în timpul discursului său anual din plenul Parlamentului European că a făcut o recomandare vizând îmbunătățirea protecției jurnaliștilor. 


La 16 septembrie, Comisia Europeană a emis prima recomandare din istorie privind protecția, siguranța și responsabilizarea jurnaliștilor. Recomandarea include un set de acțiuni concrete, cum ar fi centre comune de coordonare, servicii de sprijin pentru victime și mecanisme de alertă timpurie. De asemenea, are în vedere o abordare consolidată și mai eficientă în ceea ce privește urmărirea penală a faptelor penale, cooperarea cu autoritățile de aplicare a legii, mecanismele de reacție rapidă, precum și protecția economică și socială. Propune acțiuni pentru o mai bună protecție a jurnaliștilor în timpul protestelor și demonstrațiilor, abordează amenințările online și cibernetice și atrage o atenție deosebită asupra amenințărilor la adresa femeilor jurnaliste. Aceasta vizează asigurarea unor condiții de lucru mai sigure pentru toți profesioniștii din domeniul mass-media, fără teamă și intimidare, atât online, cât și offline.

Comisia lucrează la o inițiativă de combatere a proceselor abuzive intentate împotriva jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului pentru a-i împiedica să informeze publicul și să raporteze cu privire la chestiuni de interes public (SLAPP). Comisia va prezenta în 2022 o lege europeană privind libertatea presei, pentru a proteja independența și pluralismul mijloacelor de informare în masă.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Spiritul de acțiune colectivă este singurul răspuns cu adevărat solid pentru a combate această pandemie și pentru a combate viitoarele pandemii, a susținut președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în această dimineață, în fața Adunării Mondiale a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Adunarea Mondială a OMS, care se reunește între 29 noiembrie și 1 decembrie pentru cea de-a doua sesiune extraordinară din istorie, va dezbate pe marginea necesității unui instrument internațional pentru pregătirea în caz de pandemii. 

Aceasta a salutat decizia Adunării de a începe negocierile în vederea elaborării unui instrument internațional pentru consolidarea prevenirii, pregătirii și reacției în caz de pandemie. De asemenea, von der Leyen a precizat că susține îmbunătățiri specifice ale Regulamentului Sanitar Internațional din 2005, o „consolidare generală a OMS – atât de importantă -” și înființarea unui nou fond financiar intermediar pentru securitatea sanitară globală și pregătirea pentru pandemii. „Din partea noastră, Comisia Europeană așteaptă cu nerăbdare negocierile multilaterale incluzive care vor începe anul viitor”, a declarat șefa Executivului European. 

Citiți și Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

În urma apariției variantei Omicron, președintele von der Leyen a lăudat conducerea președintelui Africii de Sud, Cyril Ramaphosa, subliniind că munca analitică și transparența Africii de Sud au permis un răspuns global rapid pentru a salva vieți. Ea a lăudat Africa de Sud ca exemplu de cooperare internațională în momente în care există amenințări transfrontaliere la adresa sănătății.

Pornind de la Summitul mondial al Sănătății din luna mai și de la Summitul G20 de luna trecută, președinta von der Leyen a reafirmat angajamentul UE de a susține echitatea, buna guvernanță, cooperarea multilaterală și solidaritatea ca fiind singurele căi de ieșire din actuala criză din domeniul sănătății.

Șefa Comisiei Europene a reiterat disponibilitatea Uniunii Europene și a statelor sale membre de a continua să depună eforturi pentru a contribui la atingerea obiectivului global de vaccinare de 70 % în 2022 și de a sprijini consolidarea capacităților pentru secvențiere, testare, tratamente și vaccinare. În acest sens, von der Leyen a confirmat că UE își propune să împartă cel puțin 700 de milioane de doze de vaccin până la jumătatea anului 2022 cu țările cu venituri mici și mijlocii. Acest lucru se adaugă la finanțarea de 3 miliarde de euro pe care UE a oferit-o pentru a contribui la crearea acceleratorului ACT pentru vaccinarea globală prin intermediul COVAX și la eforturile în curs de desfășurare pentru a dezvolta producția de vaccinuri în Africa și în America de Sud.

Împreună cu partenerii noștri, vom face tot ce este necesar pentru a depăși această pandemie și pentru a fi mai bine pregătiți pentru viitor.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează un instrument digital prin care statele UE își pot monitoriza reziliența socială, economică, ecologică, digitală și geopolitică

Published

on

© Digital EU/ Twitter

Comisia Europeană a lansat luni un nou instrument digital pentru a ajuta statele membre să își monitorizeze nivelul de reziliență, un site web interactiv pentru a naviga prin tablourile de bord privind reziliența, un set de indicatori și informații privind reziliența în statele membre și în țările din afara UE.

Potrivit executivului de la Bruxelles, acest lucru va ajuta în continuare țările UE să își identifice punctele forte și vulnerabilitățile atunci când vine vorba de navigarea tranziției ecologice și digitale, de confruntarea cu provocări și de a face față unor potențiale șocuri.

Citat în comunicat, vicepreședintele Maroš Šefčovič, responsabil pentru relații interinstituționale și prospectivă, a declarat că “tablourile de bord privind reziliența reprezintă punctul de întâlnire între previziunea strategică și politicile publice” și a invitat “factorii de decizie politică să profite la maximum de ele”.

“Ele oferă informații valoroase, prospective și holistice despre capacități și vulnerabilități, ajutându-ne să ne modelăm deciziile într-un mod care va consolida reziliența în UE și în statele noastre membre. De asemenea, este important faptul că tablourile de bord vor contribui la măsurarea bunăstării noastre economice și sociale, depășind abordarea convențională a PIB-ului”, a adăugat Šefčovič.

Cu un set amplu de indicatori, tablourile de bord oferă factorilor de decizie politică informațiile de care au nevoie pentru a contribui la construirea unor economii și societăți mai puternice și mai reziliente.

Tablourile de bord oferă o imagine holistică care acoperă patru dimensiuni: socială și economică, ecologică, digitală și geopolitică.

Prin concentrarea pe mai multe dimensiuni și pe legăturile dintre ele, tablourile de bord extind instrumentele existente care tind să fie sectoriale sau să se concentreze pe un singur domeniu de politică.

De la rata de ocupare a forței de muncă la accesul la internet în bandă largă; de la comerțul cu materii prime la emisiile de gaze cu efect de seră: indicatorii din tablourile de bord privind reziliența ajută țările să înțeleagă nivelul lor de vulnerabilitate și capacitățile de reziliență într-o gamă largă de domenii și să monitorizeze modul în care acestea se dezvoltă în timp.

Aceștia contribuie, de asemenea, la o abordare integrată pentru măsurarea bunăstării oamenilor dincolo de PIB.

Prin identificarea punctelor forte și a vulnerabilităților, tablourile de bord privind reziliența pot ajuta țările și UE în ansamblu să înțeleagă unde să își concentreze eforturile pentru a progresa în direcția obiectivelor de politică în contextul unor potențiale provocări precum întreruperile în aprovizionare, schimbările climatice, crizele sanitare sau amenințările cibernetice.

Tablourile de bord acoperă, de asemenea, mai multe țări din afara UE, astfel încât reziliența UE poate fi evaluată într-un context internațional.

În momentul de față, tablourile de bord arată că UE are capacități medii spre ridicate în multe domenii, în timp ce situația vulnerabilităților poate fi îmbunătățită. În viitor, tablourile de bord vor contribui, de asemenea, la evaluarea măsurii în care politicile UE și naționale fac societățile mai reziliente.

Site-ul web este deschis oricui pentru a accesa datele privind vulnerabilitățile și capacitățile de reziliență, pentru a face zoom pe indicatori și țări și pentru a obține o imagine de ansamblu a diferitelor dimensiuni și domenii ale rezilienței.

În 2020, primul raport de prospectivă strategică al Comisiei a introdus reziliența ca o nouă busolă pentru elaborarea politicilor UE, iar tablourile de bord privind reziliența ca instrument de monitorizare a acestei reziliențe.

Reziliența este definită ca fiind capacitatea nu numai de a rezista și de a face față provocărilor, ci și de a trece prin tranziții, într-un mod durabil, echitabil și democratic.

Raportul de previziune strategică pentru 2021 prevede că tablourile de bord privind reziliența vor contribui la evaluarea ex-post a strategiei de redresare și de reziliență a Europei, inclusiv în raport cu alți actori-cheie la nivel mondial.

Analiza anuală a creșterii durabile din 2022, publicată săptămâna trecută ca parte a pachetului de toamnă, menționează potențiala utilizare a tablourilor de bord privind reziliența în viitoarele rapoarte de țară din cadrul semestrului european.

Tablourile de bord privind reziliența sunt rezultatul colaborării dintre serviciile Comisiei Europene, statele membre și experți din alte instituții și din mediul academic. Acestea au fost elaborate printr-un proces de inteligență colectivă care ține seama de “mega-tendințele” relevante: forțe motrice pe termen lung care vor avea cel mai probabil un impact semnificativ asupra viitorului UE.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA9 mins ago

Comisia Europeană sprijină formarea unei „redacții europene de știri” care va reuni 16 agenții de presă

COMISIA EUROPEANA21 mins ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

COMISIA EUROPEANA36 mins ago

Comisia Europeană lansează un instrument digital prin care statele UE își pot monitoriza reziliența socială, economică, ecologică, digitală și geopolitică

Alin Mituța43 mins ago

Eurodeputatul Alin Mituța va solicita, din nou, în Comisia CONT din PE o mai bună reprezentare a românilor în conducerea Serviciului European de Acțiune Externă

U.E.43 mins ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

ROMÂNIA1 hour ago

Eurostat: În 2020, România s-a aflat pe ultimul loc din UE privind cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare

U.E.2 hours ago

Donald Tusk consideră că decizia Angelei Merkel de a construi gazoductul Nord Stream 2 reprezintă ”cea mi mare greșeală”

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Parlamentul European stabilește repere pentru o administrație mai incluzivă în ceea ce privește chestiunile legate de handicap, orientare sexuală și antirasism

U.E.2 hours ago

Statele membre încurajează schimbul de bune practici în UE privind abordările pentru o învățare mixtă cu scopul asigurării unui învățământ de înaltă calitate și favorabil incluziunii

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Ursula von der Leyen atrage atenția că a început ”o cursă contracronometru” împotriva variantei Omicron și face apel la cetățeni să-și ia măsuri de precauție

COMISIA EUROPEANA21 mins ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.43 mins ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 hours ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA23 hours ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Alin Mituța4 days ago

Eurodeputatul Alin Mituța: România va deveni un stat sigur pentru fete și femei atunci când vom taxa fiecare violență fizică, sexuală sau emoțională

POLITICĂ4 days ago

Guvernul Nicolae Ciucă a fost învestit de Parlament cu o majoritate covârșitoare. Membrii cabinetului PNL-PSD-UDMR vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă îndeamnă companiile farmaceutice care produc vaccinul anti-COVID-19 să deruleze campanii de informare în statele UE pentru a combate dezinformarea

Team2Share

Trending