Connect with us

U.E.

Criza imigranților: Reuniune informală între Merkel şi Hollande la Strasbourg

Published

on

rp_merkel-hollande-300x205.jpgCancelarul german, Angel Merkel, şi preşedintele francez, Francois Hollande, s-au întâlnit, duminică seară, la Strasbourg pentru a discuta despre măsurile necesare gestionării crizei migraţiei şi despre proiectul de acord dintre Marea Britanie şi UE, informează publicaţia Le Figaro, conform Gandul.info.

Cei doi lideri s-au întâlnit duminică seară în oraşul francez Strasbourg, aflat la graniţa cu Germania, pentru a discuta agenda summitului de pe 18-19 februarie, programat la sediul Consiliului European în vederea analizării solicitărilor lansate de Marea Britanie Uniunii Europene, a căror respingere ar putea duce la ieşirea statului britanic din blocul european.

Hollande şi Merkel au discuta o oră şi jumătate, după care au participat la o cină alături de preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, la a cărui iniţiativă a fost organizat evenimentul.

În cadrul reuniunii, cei doi lideri au adus în discuţie situaţia din Siria, cea din oraşul Alep în special, unde se desfăşoară o ofensivă a trupelor regimului Assad, şi au exprimat “o preocupare comună”, au precizat surse apropiate preşedintelui francez. Ei au căzut “de acord în totalitate” asupra modalităţilor de a micşora fluxul de refugiaţi şi de a face “o prioritate” din găsirea unei soluţii în acest caz.

.

.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană adoptă măsuri pentru a face programele Erasmus+ și Corpul european de solidaritate mai incluzive: Toată lumea trebuie să poată beneficia de aceleași oportunități

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a adoptat vineri un cadru pentru a spori gradul de incluziune și diversitate al programelor Erasmus+ și Corpul european de solidaritate pentru perioada 2021-2027.

Măsurile dau astfel curs angajamentului președintei Ursula von der Leyen de a consolida substanțial ambele programe nu doar prin faptul că permit unui număr mult mai mare de persoane să învețe sau să facă voluntariat într-o altă țară, ci, în special, prin faptul că se adresează unui număr tot mai mare de persoane cu mai puține oportunități.

Prin aceste măsuri incluzive, Comisia dă un impuls puternic îmbunătățirii echității și incluziunii în Spațiul european al educației și se ridică la înălțimea promisiunii din primul principiu al Pilonului european al drepturilor sociale, care prevede că orice persoană are dreptul la educație, formare și învățare pe tot parcursul vieții de calitate și incluzivă.

”Modul nostru de viață european este unul care oferă șanse egale tuturor tinerilor europeni. Incluziunea și diversitatea fac parte integrantă din această viziune. Este esențial să facem un efort suplimentar pentru a ne asigura că programele UE nu lasă pe nimeni în urmă. Cei din generația Erasmus au devenit cei mai buni ambasadori ai Europei, ei pot împărtăși ceea ce au experimentat, iar acest lucru începe cu un acces corect și egal la toate programele”, a transmis vicepreședintele Comisiei Europene Margaritis Schinas, responsabil pentru promovarea modului nostru de viață european, într-un comunicat al instituției.

”Programele UE trebuie să avantajeze pe toată lumea, indiferent de mediul de proveniență, de contextul socio-economic și de starea lor fizică, mentală sau de sănătate. Prin urmare, este esențial ca noile programe Erasmus+ și Corpul european de solidaritate să fie mai incluzive, bazate pe diversitate.  Vom oferi mai multe fonduri pentru a-i însoți pe cei care au nevoie de mai mult ajutor și vom ajunge la cei care nu știu despre program sau ezită. Toată lumea trebuie să poată beneficia de aceleași oportunități și să poate, de asemenea, să dea înapoi societății. Aceasta este valoarea solidarității pe care se bazează proiectul european”, a transmis, la rândul său, comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel.

Măsurile pentru programele Erasmus+ și Corpul european de solidaritate includ:

  • Sprijin financiar dedicat: cele două programe vor oferi un sprijin financiar sporit persoanelor cu oportunități reduse pentru a acoperi orice cheltuieli sau nevoi suplimentare. Acest lucru va contribui la eliminarea barierelor ce le împiedică să participe de pe picior de egalitate la activitățile programelor. De asemenea, Comisia invită agențiile naționale și actorii care pun în aplicare programele la nivel național și local să utilizeze alte fonduri naționale sau europene existente pentru a completa sprijinul financiar oferit;
  • Sprijin personalizat pentru participanți pe parcursul tuturor etapelor proiectului lor: participanții vor avea posibilitatea de a beneficia de o serie de oportunități (sprijin lingvistic, vizite pregătitoare sau mentorat consolidat, de exemplu) înainte, în timpul și după proiectul la care participă, pentru a se asigura că vor profita la maximum de experiența lor;
  • Sprijin pentru organizațiile participante: programele vor oferi ajutor suplimentar pentru organizațiile implicate în proiecte incluzive. Acesta va varia de la finanțare suplimentară pentru a contribui la consolidarea capacităților, la activități de formare și de creare a rețelelor de personal în domeniul incluziunii și al diversității;
  • Ofertă de învățare mai flexibilă: programele oferă acum o gamă mai largă de oportunități de proiecte și de mobilitate ce îmbracă diferite formate și se întind pe durate de timp variate (virtuale sau fizice, individuale sau în grup) pentru a permite tuturor participanților să găsească ceea ce se potrivește cel mai bine nevoilor lor;

  • Prioritate în procesul de selecție: programele includ mecanisme pentru a acorda prioritate proiectelor de calitate care implică participanți cu mai puține oportunități și care abordează temele incluziunii și diversității;
  • Comunicare și raportare mai clare: În comunicarea privind programele, Comisia, agențiile naționale și toți actorii implicați la nivel național și local vor pune la dispoziție documente și materiale accesibile și multilingve. Comisia își va dezvolta în continuare activitățile de monitorizare și raportare pentru a urmări mai bine progresele înregistrate în ceea ce privește eforturile de incluziune.

Comisia Europeană va monitoriza îndeaproape punerea în aplicare a acestor măsuri de incluziune la nivel național prin intermediul agențiilor naționale Erasmus+ și al Corpului european de solidaritate.

Pentru a aborda mai bine provocările specifice legate de accesul la programe în contextele lor naționale, agențiile naționale vor elabora propriile planuri de acțiune pentru incluziune, pe baza acestui cadru general de măsuri de incluziune.

O rețea de responsabili pentru incluziune și diversitate din cadrul agențiilor naționale a fost deja creată pentru a facilita această activitate și schimbul de bune practici.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Angela Merkel, elogiată la cel de-al 107-lea și (probabil) ultimul său Consiliu European dintr-un total de 214. Veteranul lider al UE se îndreaptă către panteonul integrării europene

Published

on

© European Union 2021

Consiliul European de toamnă de la Bruxelles, o reuniune altfel ordinară și prevăzută în calendarul politic instituțional, a fost scena unui moment demn de a fi înscris în cronica istoriei integrării europene. Liderii statelor membre au organizat o ceremonie de adio pentru cancelarul german Angela Merkel, aflată la cel de-al 107-lea și (probabil) ultimul său Consiliu European înainte de a se retrage de la conducerea celei mai mari puteri europene, după 16 ani, și de a se îndrepta către panteonul integrării europene.

Ai participat la 107 din cele 214 reuniuni ale Consiliului European de la înființarea acestuia. Îți mulțumim pentru experiența, înțelepciunea și capacitatea ta de a te concentra asupra lucrurilor esențiale. Dankeschön, dragă Angela“, a scris Charles Michel, liderul Consiliului European, tot pe Twitter.

Michel a publicat un scurt montaj video cu ilustrații de la cele mai importante summituri europene la care Merkel a luat parte, de la primul astfel de Consiliu, în decembrie 2005, când a fost întâmpinată, între alții de Tony Blair sau Jacques Chirac, și până în prezent.

“Reuniunea a început cu un cuvânt din partea președintelui Consiliului European în cinstea premierului suedez Stefan Löfven și a cancelarului german Angela Merkel. După ceremonia de adio președintele Consiliului European a trecut la primul subiect de pe ordinea de zi, migrația” a anunțat, pe Twitter, purtătorul de cuvânt al lui Charles Michel

O serie de fotografii publicate pe pagina Consiliului European arată că Merkel a primit mic cadou comemorativ și că a fost aplaudată la scenă deschisă.

© European Union 2021

© European Union 2021

Reverențe din partea liderilor europeni

De altfel, joi seară, liderii statelor membre au participat la o fotografie de familie, o practică uzuală până la izbucnirea pandemiei, și care acum a fost organizată în semn de reverență pentru cancelarul german care adesea a fost considerată și liderul de facto al Uniunii Europene.

© European Union 2021

La plecarea Angelei Merkel din funcția de cancelar german, premierul luxemburghez Xavier Bettel a declarat că aceasta “va lăsa un mare gol” după atâția ani.

“Cei mai mulți oameni nu știu acest lucru, dar doamna Merkel a fost o mașină de compromis”, a spus el, adăugând că ea a salvat adesea situația atunci când compromisul părea imposibil.

“Angela venea și spunea ‘OK, propun…’ și de cele mai multe ori tot găsea ceva care să ne lege”, a precizat el, conform Politico Europe.

De asemenea, și președintele lituanian Gitanas Nausėda a declarat că are un “respect imens” pentru Angela Merkel, deoarece “a fost probabil acest factor de stabilizare de care este nevoie în mod crucial, mai ales în circumstanțe foarte complicate”.

“În momentele critice, a fost acea doamnă care a intervenit și ne-a ajutat să găsim o soluție”, a continuat Nausėda, adăugând: “Așadar, apreciez foarte mult activitatea Angelei și îi doresc tot ce este mai bun în viitor.”

“E vorba de cineva care timp de 16 ani a marcat într-adevăr Europa şi ne-a ajutat pe noi toţi, Cei 27, să luăm decizii bune cu multă umanitate în momente dificile”, a declarat și premierul belgian Alexander de Croo, potrivit Agerpres.

Plecarea Angelei Merkel “va lăsa un gol imens, căci este cineva care a fost atât de mult timp în funcţie şi care a avut o influenţă atât de mare asupra dezvoltării Uniunii Europene”, a adăugat omologul său austriac Alexander Schallenberg. “Ea este o artizană a păcii în cadrul UE şi este, fără îndoială, o mare europeană”, a mai spus el.

© European Union 2021

Aflată la finalul celui de-al patrulea și ultim mandat de cancelar al Germaniei, Angela Merkel a participat joi și vineri, probabil, la cel din urmă summit european dintr-o lungă și prodigioasă carieră politică în slujba intereselor Germaniei și ale Uniunii Europene.

După alegerile generale din Germania, la care Merkel nu a mai candidat, și cu negocierile privind o coaliție “semafor” între SPD, Verzi și liberali care înclină către formarea unui guvern până la Consiliul European din decembrie, summitul de la Bruxelles din aceste zile pare fi ultimul pentru cel mai longeviv lider din Consiliul European, ștafetă pe care le-o va preda premierului maghiar Viktor Orban și premierului olandez Mark Rutte, ambii în funcție din anul 2010.

Supranumită “cancelarul etern” al Germaniei și “doamna de fier” a Europei, Angela Merkel a intrat în cel de-al 16-lea an de când este în fruntea guvernului federal de la Berlin, ea devenind la 22 noiembrie 2005 cel mai tânăr cancelar german și prima femeie în această poziție. În peste un deceniu și jumătate de la preluarea puterii, călcând pe urmele mentorului său Helmut Kohl, Merkel a ajuns cel mai proeminent om politic din Europa și de multe ori a fost privită drept lider al lumii libere. Mai mult, în funcție de durata negocierilor post-electorale pentru constituirea unui nou guvern federal, Merkel are șansa de a-l detrona pe Kohl din poziția neoficială de cel mai longeviv cancelar postbelic al Germaniei.

Lăsând în urmă o moștenire aparte – transformarea eșecului Tratatului Constituțional din 2005 în oportunitatea Tratatului de la Lisabona, gestionarea crizelor economico-financiare și a migrației, salvarea Greciei de la colaps financiar, și brevetarea politică, alături de președintele Franței, a fondului de redresare post-COVID-19, Angela Merkel se va alătura lui Jean-Claude Juncker și altor lideri marcanți în panteonul integrării europene.

Și pentru că istoria reprezintă adesea și rampă favorabilă pentru liderii marcanți, Angela Merkel se va retrage din marea arenă politică europeană la un an distanță de când a preluat și a asigurat, în numele Germaniei, ultima sa președinție semestrială la Consiliul Uniunii Europene, un mandat derulat în timpul celei mai grave crize de la înființarea UE – pandemia de coronavirus – și în cadrul căruia cancelarul german a avut o singură misiune: “să intre în istorie ca un serviciu de succes pentru existența Uniunii Europene, și nu ca o procesiune funerară”.

Mi-am luat o piatră de pe inimă”, avea să declare Angela Merkel la 11 decembrie 2020, la finalul ultimului Consiliu European al anului, pentru ca în ultimul său mesaj de Anul Nou în calitate de cancelar să afirme că 2020 a fost “cel mai greu an al mandatului meu“, însă “niciodată nu am salutat noul an cu atât de multă speranță”.

Definită inclusiv drept “sprintul” unei “curse de ștafetă”, președinția germană a Consiliului UE a lăsat Uniunii o moștenire incontestabilă.

Arta compromisului și două summituri cruciale: Un pachet bugetar și de relansare economică de proporții istorice și un mecanism privind statul de drept

© European Union, 2020

Obținerea unui acord la nivelul șefilor de stat sau de guvern la capătul unui summit maraton, cel mai lung din istorie, a reprezentat semnalul că “Germany’s in town”, Consiliul European din 17-21 iulie fiind deopotrivă prima reuniune fizică a liderilor europeni de la debutul pandemiei și întâiul summit din timpul președinției germane a Consiliului UE. Cei 27 de lideri europeni au aprobat atunci, după patru zile și patru nopți de negocieri, un pachet istoric de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU) finanțat prin granturi și împrumuturi contractate de Comisia Europeană la un rating foarte bun și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. Deci, eficacitate 100% într-o decizie complicată și fără precedent: asumarea unei datorii comune, fie ea și limitată, de Uniunea Europeană în numele statelor membre.

Însă, acest acord a necesitat și o artă a compromisului pe care președinția germană a Consiliului UE s-a văzut nevoită să o asigure după ce Polonia și Ungaria și-au exprimat dreptul de veto la jumătatea lunii noiembrie, generând scenarii fără precedent care ar fi presupus inclusiv lansarea cooperării consolidate, procedură care ar fi permis celorlalte 25 de state membre să adopte bugetul și fondul de redresare fără participarea Budapestei și Varșoviei. Un scenariu dezintegrator pe care Angela Merkel nu și l-ar fi permis, mai ales că unul dintre argumentele sale politice privind viabilitatea proiectului european susține că “pentru ca UE să supraviețuiască, economia sa trebuie să trebuie să supraviețuiască”. 

Astfel, concluziile negociate de liderii europeni la summitul din decembrie 2020, în baza compromisului identificat de Germania, subliniază că aplicarea mecanismului de condiționalitate va fi “obiectivă, echitabilă și imparțială” și va asigura un “proces non-discriminatoriu și bazat pe tratament egal între statele membre”. Potrivit declarației negociate de președinția germană, nu va fi luată nicio hotărâre de blocare a fondurilor înainte ca CJUE (Curtea de Justiţie a UE) să se pronunţe în cazul în care o ţară decide să conteste reglementare în cauză.

Salvarea priorității zero a Comisiei Europene: Pactul Verde European

© European Union 2020 – Source : EP

Rolul decisiv jucat de Germania și de Angela Merkel a fost evident și în problema tranziției verzi și a proiectului emblematic al Pactului Verde European, Berlinul salvând prioritatea zero a Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen, primul german în această funcție după cinci decenii.

Astfel, cei 27 de șefi de state sau de guverne din Uniunea Europeană au ajuns în dimineața zilei de 11 decembrie, după aproape zece ore de negocieri și un an întreg de tratative complicate, la un acord privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în anul 2030, unanimitatea fiind întrunită și într-un moment simbolic, la un an de la lansarea de către Comisia Europeană a Pactului Verde Europeanconsiderat drept “momentul omului pe Lună” pentru Europa și care are drept scop atingerea neutralității climatice până în anul 2050.

La această suită de rezultate importante mai pot fi adăugate acordul post-Brexit livrat împreună cu Comisia Europeană și echipa de negociere condusă de Michel Barnier și un acord de principiu privind investițiile între UE și China. Cel din urmă acord este momentan blocat în procesul de ratificare, însă a fost definit de Angela Merkel ca o bază bună de pornire în relațiile cu Beijingul, cuprinse între marjele de gândire strategică ale cooperării acolo unde este posibil și ale rivalității sistemice în contextul competiției dintre modelul autocratic al Chinei și cel democratic promovat de SUA și de Uniunea Europeană.

Câteva eșecuri pentru Angela Merkel: migrația, relațiile cu China, Conferința privind viitorul Europei și eternul balet cu Rusia

În egală măsură, relațiile UE cu China reprezintă și un eșec pentru Germania, deoarece Angela Merkel își dorea un acord mai cuprinzător, nu un acord de principiu asupra unei astfel de înțelegeri. De asemenea, una dintre reuniunile vedetă ale președinției germane a Consiliului UE era programat a fi primul summit UE-27 – China, la Leipzig, însă întrunirea nu a mai avut loc din cauza pandemiei.

De asemenea, președinția germană nu a izbutit să faciliteze un acord al statelor membre privind un nou pact referitor la migrație, din cauza calendarului birocratic, Comisia Europeană venind cu noua propunere în acest sens abia în luna septembrie 2020.

Nu în ultimul rând, un eșec răsunător, și acesta tributar în mare măsură pandemiei de COVID-19, a fost generat de imposibilitatea lansării Conferinței privind viitorul Europei, un demers care potrivit deciziilor europene asumate ar fi trebuit să înceapă în timpul președinției germane, în 2020, și să se încheie, în 2022, în timpul președinției franceze a Consiliului UE. Conferința privind viitorul Europei a debutat, în cele din urmă, la 9 mai 2021, de Ziua Europei, sub egida președinției portugheze a Consiliului UE.

Un alt subiect complicat care va atârna nefavorabil moștenirii lui Merkel este reprezentat de relațiile cu Rusia, în general, și de gazoductul Nord Stream 2, în particular. Deși Germania a fost un susținător al impunerii de sancțiuni împotriva Rusiei după anexarea Crimeei, a co-gestionat formatul Normandia și acordurile de la Minsk privind situația din Ucraina și a definit Moscova drept o provocare și o amenințare, Angela Merkel va lăsa în urma sa un nou gazoduct ruso-german, care va lega Rusia de Europa via Germania și va spori dependența europeană de gazul rusesc, resursă naturală utilizată ca armă geopolitică de către Moscova.

Despărțirea Angelei Merkel de marea scenă politică europeană și internațională a început în luna iunie, ea participând pentru ultima dată la summit-urile G7 și NATO, structuri și organizații unde, de asemenea, a căpătat o poziție longevivă. De asemenea, pe 30-31 octombrie ar urma să participe la ultimul său summit G20.

Totodată, în ultimele luni mai mulți lideri occidentali au găzduite vizite ale longevivului lideri transatlantic. Pe 15 iulie, la Casa Albă, președintele SUA Joe Biden a elogiat “natura istorică” a mandatelor Angelei Merkel: “Ai fost un apărător de neclintit al Europei unite și al alianței transatlantice. Îmi va fi dor să te văd la summiturile noastre”. Cel mai recent, ea a fost laureată cu Premiul “Carol al V-lea” de regele Spaniei pentru că reprezintă “spiritul celei mai bune Europe unite”.

Pentru Angela Merkel, toate aceste momente echivalează cu pași ceremonioși și siguri către panteonul integrării europene și cel al istoriei relației transatlantice. Auf Wiedersehen, Frau Bundeskanzlerin!

© European Union 2019

Continue Reading

U.E.

Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, s-a întâlnit la Bruxelles cu Marine Le Pen, liderul extremei drepte franceze și oponentă a lui Emmanuel Macron

Published

on

© Marine Le Pen / Twitter

Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, s-a întâlnit vineri dimineață, la Bruxelles, cu Marine Le Pen, liderul extremei drepte franceze și oponentă președintelui francez, Emmanuel Macron, relatează Politico.eu, citând TVN24

Întâlnirea celor doi oficiali a avut loc la sediul reprezentanței poloneze din Bruxelles, în jurul orei 9:30, înaintea începerii summitului Consiliului European care a debutat joi.

„Sunt onorată să fiu primită astăzi de șeful guvernului polonez, Mateusz Morawiecki. Am discutat despre șantajul inacceptabil al Comisiei Europene asupra Poloniei și vreau să-i ofer sprijinul meu”, a scris  Marine Le Pen, pe Twitter. 

„Avem multe lucruri în comun cu Mateusz Morawiecki, inclusiv apărarea suveranității națiunilor europene. Acesta este motivul pentru care am lansat, împreună cu alte 14 partide din Europa, un text comun pentru a apăra suveranitatea națiunilor”, a adăugat ea.

Prim-ministrul Morawiecki  nu a comentat până în prezent acest subiect.

Fostul premier polonez și fost președinte al Consiliului European, Donald Tusk, a criticat întâlnirea dintre cei doi oficiali. 

„În timp ce interlocutorii mei, și anume președinta Comisiei Europene, liderii Austriei, Croației, Irlandei, Greciei, Germaniei, Sloveniei și Slovaciei, încearcă să rezolve dilema cum să mențină Polonia în UE, să apere statul de drept și să deblocheze fondurile europene, premierul Morawiecki se întâlnește cu eurosceptica pro-Putin Marine Le Pen”, a scris Donald Tusk, pe Twitter.

Înaintea începerii reuniunii de joi a Consiliului European, Mateusz Morawiecki, care s-a prezentat marți în plenul Parlamentului European pentru a oferi explicații, s-a întâlnit cu preşedintele francez Emmanuel Macron şi cu cancelarul german Angela Merkel, în timp ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat că liderii europeni vor discuta cu privire la Polonia.

Mai mult, Parlamentul European a condamnat încercarea Poloniei de a submina supremația dreptului UE și solicită Consiliului și Comisiei să protejeze de urgență cetățenii polonezi și europeni și nu acorde fonduri din partea UE pentru guvernele care subminează în mod flagrant, intenționat și sistematic valorile Uniunii Europene.

Într-o rezoluție adoptată joi cu 502 voturi pentru, 153 împotrivă și 16 abțineri, eurodeputații au subliniat faptul că “Tribunalul Constituțional” al Poloniei nu este valid și independent din punct de vedere juridic și nici calificat să interpreteze Constituția țării, ci doar un “un instrument de legalizare a activităților ilegale ale autorităților”. 

Tot în acest sens, secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clement Beaune a transmis marți că  Uniunea Europeană trebuie să acționeze împotriva punerii sub semnul întrebării a proiectului european de către Polonia și să utilizeze mijloacele puse la dispoziție de statele membre. 

„Să pui sub semnul întrebării statul de drept înseamnă să pui sub semnul întrebării proiectul european. Vom fi extrem de vigilenţi şi fermi în privinţa acestor subiecte peste tot în Europa”, a dat el asigurări la sosirea la Luxemburg înaintea summitului UE.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA6 mins ago

Comisia Europeană adoptă măsuri pentru a face programele Erasmus+ și Corpul european de solidaritate mai incluzive: Toată lumea trebuie să poată beneficia de aceleași oportunități

CONSILIUL EUROPEAN37 mins ago

Angela Merkel, elogiată la cel de-al 107-lea și (probabil) ultimul său Consiliu European dintr-un total de 214. Veteranul lider al UE se îndreaptă către panteonul integrării europene

U.E.1 hour ago

Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, s-a întâlnit la Bruxelles cu Marine Le Pen, liderul extremei drepte franceze și oponentă a lui Emmanuel Macron

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană invită tinerii să participe la un sondaj dedicat Anului European al Tineretului 2022: Fă-ți și tu vocea auzită

POLITICĂ2 hours ago

Liderul PMP Cristian Diaconescu salută noul plan de apărare al NATO: Noi structuri aliate, de reacție rapidă, pentru securitatea României

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Reprezentanța Comisiei Europene în România și 20 de ambasade la București, declarație comună pentru combaterea violenței împotriva femeilor: Pandemia face această cauză și mai importantă

NATO2 hours ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL UE3 hours ago

Consiliul UE va aproba pe 28 octombrie planul național de redresare și reziliență al României. Bucureștiul va putea accesa o prefinanțare de 3,6 miliarde de euro

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

Nicolae Ștefănuță3 hours ago

Influence Index 2021: Nicu Ștefănuță, cel mai influent eurodeputat român în domeniul politicii de sănătate

NATO2 hours ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ1 day ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu1 day ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi1 day ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi1 day ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi2 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending