Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Cu revenirea lui Donald Trump în umbra lor, liderii UE au adoptat Declarația de la Budapesta a unui nou pact european pentru competitivitate pentru a asigura suveranitatea, securitatea, reziliența și influența globală a UE

Published

4 weeks ago

on

© European Union 2024

Reformele economice în UE au devenit “încă şi mai urgente” după alegerea lui Donald Trump preşedinte al SUA, a avertizat vineri Mario Draghi, fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE) și fost premier italian, venit la Budapesta pentru a le prezenta liderilor europeni propunerile sale la un summit european informal ce are pe agendă problema competitivităţii economiei europene. Summitul s-a încheiat cu adoptarea unei declarații politice privind un nou pact pentru competitivitate care evocă ca linii de acțiune descătușarea întregului potențial al pieței unice, finalizarea uniunii piețelor de capital, revigorarea și decarbonizarea industrială, simplificarea cadrului european de reglementare, întărirea capacității de apărare prin consolidarea industriei, atingerea țintei de 3% din PIB pentru investiții în inovare, cercetare și dezvoltare, atingerea suveranității energetice și a neutralității climatice, edificarea unei economii circulare, întărirea capacităților tehnologice, valorificarea talentelor europene și investițiile în competențe, realizarea unei politici ambițioase comerciale și sprijinirea unui sector agricol competitiv și sustenabil.

Înaintea reuniunii informale a Consiliului European, fostul prim-ministru italian a declarat că “sentimentul de urgență a fost mai mare decât acum o săptămână”, înainte ca Donald Trump să câștige alegerile prezidențiale din SUA. “Unele dintre sugestii … erau urgente chiar și înainte, deoarece economia europeană stagna; ele sunt și mai urgente astăzi”, a spus Draghi pentru Politico Europe.

Liderii UE s-au reunit într-un summit informal la Budapesta pentru a discuta despre raportul lui Draghi publicat în septembrie, care recomandă acoperirea urgentă a unui deficit de investiții de 800 de miliarde de euro pe an, dar și raportul întocmit de un alt fost prim-ministru italian Enrico Letta privind valorificarea pieței unice. Summitul s-a încheiat cu o conferință de presă a președintelui Consiliului European, Charles Michel, aflat la ultimul său summit în această capacitate, a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și a gazdei reuniunii, premierul maghiar Viktor Orban, a cărui țară asigură președinția semestrială a Consiliului UE.

“Situația este foarte îngrijorătoare. În ultimii 20 de ani, ponderea UE în PIB-ul mondial s-a înjumătățit. Trebuie să acționăm acum. Suntem în al unsprezecelea ceas“, a spus președintele Consiliului European Charles Michel, referindu-se la rapoartele Draghi și Letta, pe care le-a descris drept un “semnal de alarmă pe care trebuie să fim pregătiți să îl primim”.  “Supraviețuirea competitivă a Uniunii este în joc“, a plusat Michel, referindu-se la strategii concrete pentru a inversa traiectoria actuală și pentru a permite întreprinderilor europene să prospere.

“Fără nicio îndoială că preşedinţia lui Trump va marca o mare diferenţă în relaţiile dintre SUA şi Europa”, anticipează Draghi, după ce preşedintele ales al SUA a promis în campania electorală că va diminua deficitul comercial înregistrat de SUA în relaţiile cu UE prin creşterea taxelor vamale asupra produselor europene.

Fără schimbări radicale, UE va trăi “o agonie lentă”, avertizase deja Mario Draghi în septembrie. În raportul său de circa 400 de pagini prezentat atunci, el sublinia că Europa trebuie să îşi relanseze creşterea prin investiţii masive în inovaţia digitală, în tranziţia ecologică şi industria de apărare.

Competitivitatea se află în centrul celui de-al doilea mandat al preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a promis că se va inspira din concluziile raportului Draghi. Însă, în condiţiile intereselor divergente şi dezacordurilor ideologice între statele UE, reuşita iniţiativei de reforme şi investiţii nu este deloc garantată.

Însă, după șocul provocat de victoria lui Trump, recomandările lui Draghi ar putea contribui la un nou impuls, chiar dacă două dintre cele mai mari economii ale UE, Franța și Germania, sunt implicate în probleme interne, cu Berlinul aflat într-un colaps al coaliției de guvernare a cancelarului Olaf Scholz și cu președintele francez Emmanuel Macron aflat sub presiunea extremei drepte.

Cel mai recent, Macron și Scholz, liderii principalelor puteri politico-economice ale Uniunii Europene, au adoptat poziții în antiteză cu privire la modelul de îmbunătățire a competitivității europene, aflat în suferință în timp ce UE asistă la un protecționism din partea SUA și la o ascensiune din partea Chinei. Macron a atenționat că UE ar putea muri dacă nu își revizuiește modelul economic, în vreme ce Scholz a recunoscut că Raportul cuprinde “numeroase îmbunătăţiri şi inovaţii de care (Europa) are nevoie”, lăsând impresia că nu are vreun sentiment al urgenţei implementării ideilor propuse.

Aceste diferențe de optică au lăsat impresia că raportul Draghi privind competitivitatea Europei regăsește motorul franco-german gripat în gândirea geopolitică “franco-franceză” pe care o reclamă Berlinul la adresa Parisului și “priorități diferite” pe care Franța le observă în privința Germaniei.

Imediat după ce Donald Trump a revendicat victoria la alegerile din Statele Unite, Franţa şi Germania şi-au coordonat de urgenţă răspunsul, cu preşedintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz având o convorbire telefonică după scrutinul la capătul căruia republicanul va reveni la Casa Albă pentru un al doilea mandat. Macron și Scholz, care l-au felicitat separat pe Trump, au convenit să lucreze pentru “o Europă mai unită, mai puternică și mai suverană în acest nou context, cooperând cu Statele Unite ale Americii și apărându-ne interesele și valorile”.

Fostul prim-ministru italian și ex-președinte al BCE Mario Draghi a publicat pe 9 septembrie un mult așteptat raport privind competitivitatea europeană cu scopul de a opri declinul economic al continentului în fața unei concurențe globale acerbe, în care SUA și China își dispută supremația. El a declarat că “Europa este cea mai deschisă economie din lume, astfel încât, atunci când partenerii noștri nu joacă în conformitate cu regulile, suntem mai vulnerabili decât alții”. În secțiunea de deschidere a raportului, Draghi a declarat că blocul are nevoie de investiții suplimentare de 750-800 de miliarde de euro pe an, până la 5% din PIB – mult mai mari chiar decât cele 1-2% din Planul Marshall pentru reconstrucția Europei după cel de-al Doilea Război Mondial, o sumă impresionantă în condiţiile în care bugetul plurianual al UE pentru întreaga perioadă de şapte ani 2021-2027 este de 1.074,3 miliarde de euro. Raportul susține că în centrul problemelor economice ale Europei se află costul energiei pentru industrie, care în prezent este obligată să plătească cu 158% mai mult pentru electricitate decât în SUA și cu 345% mai mult pentru gazele naturale. Raportul constată deficiențele UE în materie de inovare, resurse și materii prime, reindustrializare și forță militară. Vorbind în fața Parlamentului European pe marginea acestui raport, Draghi a rezumat raportul său punctând că “Europa are de ales între retragere, paralizie sau integrare”.

Însă, constată AFP, dincolo de declaraţia de principiu de la summitul desfăşurat la Budapesta, statele UE riscă să se împotmolească în dezbateri interminabile. Pe lângă problema finanţării, interesele lor sunt divergente şi în ce priveşte piaţa capitalurilor, o veche problemă nerezolvată a summiturilor europene, crearea unei uniuni a telecomunicaţiilor, energiei sau industriilor de apărare. 

“Confruntați cu noi realități geopolitice și cu provocări economice și demografice, noi, liderii Uniunii Europene, suntem hotărâți să ne asigurăm prosperitatea economică comună, să ne stimulăm competitivitatea, făcând din UE primul continent din lume neutru din punct de vedere climatic și asigurând suveranitatea, securitatea, reziliența și influența globală a UE. Pe baza lucrărilor începute la Versailles și continuate la Granada, Bruxelles și în cadrul Agendei strategice, vom face Uniunea mai competitivă, mai productivă, mai inovatoare și mai durabilă, bazându-ne pe coeziunea economică, socială și teritorială și asigurând convergența și condiții de concurență echitabile atât în cadrul Uniunii, cât și la nivel mondial“, se arată în declarația care a încheiat summitul informal de la Budapesta, după ce la începutul acestei săptămâni miniștrii de finanțe din UE au adoptat o declarație comună pentru competitivitate economică, axată pe piața unică, inovare, coordonarea investițiilor și reziliență energetică.

Declarația de la Budapesta menționează o serie de principii și domenii de acțiune esențiale în ansamblul demersurilor de consolidare a competitivității europene, cu accent pe asigurarea coeziunii economice, sociale și teritoriale, a convergenței, precum și a condițiilor de concurență echitabilă în interiorul UE și la nivel global, respectiv angajamentul de a acționa în unitate și solidaritate în beneficiul tuturor cetățenilor UE, al mediului de afaceri și al statelor membre.

În conformitate cu aceste principii, textul Declarației evidențiază importanța unei acțiuni coerente și comprehensive atât la nivelul statelor membre, cât și al Uniunii în ansamblu, pentru consolidarea competitivității, cu sprijinul tuturor instrumentelor și politicilor UE. În context, Declarația evidențiază rolul pieței unice ca stimulent pentru inovare, investiții, convergență, creștere economică, conectivitate și reziliență economică.

De asemenea, Declarația face referire la necesitatea avansării decisive către o Uniune a economiilor și investițiilor, în special prin urgentarea realizării Uniunii Piețelor de Capital. În textul Declarației, se menționează, totodată, necesitatea unei reînnoiri industriale a UE, prin stimularea tehnologiilor viitorului, cu luarea în considerare, în același timp, a industriilor tradiționale aflate în tranziție. În egală măsură, Declarația evidențiază importanța pregătirii pentru apărare, inclusiv prin consolidarea capabilităților în acest sector, a cercetării și inovării, suveranității energetice strategice și obiectivului neutralității climatice, a promovării economiei circulare, transformării digitale, a unei politici comerciale ambițioase, puternice și deschise, precum și a unui sector agricol competitiv, rezilient și sustenabil, care să asigure un cadru stabil și predictibil pentru fermieri. În susținerea acestor obiective, Declarația face referire la necesitatea unui proces amplu de simplificare, care să conducă la reducerea sarcinii administrative și la eficientizarea acțiunii de legiferare la nivel UE.

Related Topics:

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Din Kiev, António Costa anunță că UE pregătește cel de-al 15-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei: Vom face tot posibilul pentru a vedea Ucraina în UE ca o națiune europeană liberă

Published

1 day ago

on

December 2, 2024

By

© Volodimir Zelenski / X

Uniunea Europeană va crește presiunea asupra economiei rusești și „va slăbi și mai mult capacitatea Rusiei de a purta războaie”, a subliniat noul președinte al Consiliului European, António Costa, în cadrul unei conferințe comune de presă cu președintele Ucrainei, la Kiev. Acesta a anunțat că UE pregătește cel de-al 15-lea pachet de sancţiuni „împotriva regimului Putin”.

În prima zi a mandatului său, António Costa, împreună cu șefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas și comisarul european pentru extindere, Marta Kos, au sosit la Kiev pentru o vizită simbolică de sprijin pentru Ucraina. 

„Prezența noastră aici astăzi demonstrează sprijinul neclintit al Uniunii Europene față de poporul ucrainean și lupta sa curajoasă pentru o pace justă și durabilă. Pacea trebuie să prevaleze și invazia Rusiei trebuie înfrântă”, a precizat Costa, potrivit unui comunicat de presă. 

El a subliniat că suveranitatea Ucrainei, integritatea teritoriului său și propriile frontiere trebuie respectate, avertizând că „recompensarea agresorului ar fi o amenințare la adresa întregii comunități internaționale”.

„Trebuie să fie clar că utilizarea amenințărilor nucleare este inacceptabilă. Acest lucru nu poate fi niciodată pus la îndoială. Atacurile nesăbuite și deliberate ale Rusiei împotriva infrastructurii civile și a sistemelor energetice ucrainene sunt inumane. De fapt, astfel de acțiuni vizează oameni, copii, familii, privându-i de electricitate, căldură, apă”, a adăugat președintele Consiliului European. 

António Costa i-a transmis lui Volodimir Zelenski că UE va continua să ofere asistență umanitară, economică, diplomatică, militară și energetică Ucrainei. 

„În ceea ce privește energia, am finanțat repararea a 1/3 din capacitatea existentă de generare a energiei electrice și vor urma și altele. Luna aceasta, UE va furniza Ucrainei încă 4,2 miliarde de euro pentru a sprijini bugetul ucrainean. În plus, începând de luna viitoare, intenționăm să furnizăm, timp de un an întreg, în fiecare lună, asistență în valoare de 1,5 miliarde de euro. Acești bani provin din activele înghețate ale Rusiei și pot fi folosiți și în scopuri militare. Vom crește presiunea asupra economiei ruse și vom slăbi și mai mult capacitatea Rusiei de a purta războaie. Pregătim un al 15-lea pachet de sancțiuni împotriva regimului lui Putin.”, a punctat Costa. 

În finalul discursului său, președintele Consiliului European a precizat că UE și Ucraina vor depune eforturi pentru a deschide cel puțin două grupuri de negocieri de aderare în primul semestru al anului viitor.

„Integrarea treptată începe deja în diferite domenii de politică, cum ar fi roaming-ul, iar o serie de produse ar putea fi comercializate în cursul anului viitor ca și cum Ucraina ar fi deja pe piața unică. Suntem alături de dvs. atât timp cât este necesar și oricât ar fi nevoie. Suntem de partea dreptului dumneavoastră la autoapărare, suveranitate și integritate teritorială. Și vom face tot posibilul pentru a vă vedea în Uniunea Europeană ca o națiune europeană liberă cât mai curând posibil. Aștept cu nerăbdare să ne vedem la Bruxelles, la următorul Consiliu European, peste două săptămâni”, a conchis António Costa. 

La rândul său, președintele Volodimir Zelenski a declarat că a discutat cu președintele Cosiliului European despre viziunea Ucrainei asupra afacerilor europene și globale, cât și despre provocările actuale. 

„Acest început simbolic al activității noii conduceri reflectă prioritățile-cheie pentru noi toți în Europa. Pacea este fundamentul și vom continua să facem tot posibilul pentru a pune capăt cât mai curând posibil acestui război, pe care Rusia l-a declanșat nu numai împotriva Ucrainei, ci și împotriva unei Europe unite, și pentru a consolida Europa – atât instituțiile UE, cât și politicile care sprijină fiecare națiune europeană. Sunt recunoscător pentru sprijinul primit de Ucraina încă din prima zi a invaziei la scară largă a Rusiei”, a scris Zelenski, pe platforma X.

 

Fostul premier social-democrat portughez Antonio Costa a preluat duminică, 1 decembrie, funcţia de preşedinte al Consiliului European, care îi va testa abilităţile de negociator în interiorul şi în afara UE, într-un moment marcat de războaiele din Ucraina şi Orientul Mijlociu şi de sosirea lui Donald Trump la preşedinţia SUA. 

Predarea ştafetei, între liberalul belgian Charles Michel, cel care a deţinut până acum funcţia de preşedinte al Consiliului European, şi succesorul său portughez a avut loc vineri. Mandatul lui Costa este de doi ani și jumătate și va depinde de liderii europeni dacă va fi reînnoit la jumătatea anului 2027.

António Costa, ales de liderii UE la sfârșitul lunii iunie, a declarat că va fi „pe deplin angajat în promovarea unității între toate cele 27 de state membre” și că se va concentra „pe punerea pe drumul cel bun a Agendei strategice”, care va oferi orientări Uniunii Europene pentru următorii cinci ani, în trei direcții majore de acțiune: o Europă liberă și democratică, o Europă puternică și sigură, o Europă prosperă și competitivă.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Antonio Costa preia președinția Consiliului European. În prima zi a mandatului său, noul lider a vizitat Kievul alături de șefa diplomației europene Kaja Kallas

Published

2 days ago

on

December 1, 2024

By

© António Costa / X

Fostul premier social-democrat portughez Antonio Costa preia duminică, 1 decembrie, funcţia de preşedinte al Consiliului European, care îi va testa abilităţile de negociator în interiorul şi în afara UE, într-un moment marcat de războaiele din Ucraina şi Orientul Mijlociu şi de sosirea lui Donald Trump la preşedinţia SUA. 

Predarea ştafetei, între liberalul belgian Charles Michel, cel care a deţinut până acum funcţia de preşedinte al Consiliului European, şi succesorul său portughez a avut loc vineri. Mandatul lui Costa este de doi ani și jumătate și va depinde de liderii europeni dacă va fi reînnoit la jumătatea anului 2027. 

Această provocare nu este complet nouă pentru el, întrucât Costa are în spate o lungă carieră politică în care şi-a demonstrat abilităţile de intermediar şi de constructor de acorduri şi în care a ştiut să creeze o relaţie bună cu liderii europeni din întregul spectru politic, scrie Agerpres.

Citiți și: După aprobarea în Parlamentul European, Comisia von der Leyen 2 își preia oficial atribuțiile astăzi

António Costa, ales de liderii UE la sfârșitul lunii iunie, a declarat că va fi „pe deplin angajat în promovarea unității între toate cele 27 de state membre” și că se va concentra „pe punerea pe drumul cel bun a Agendei strategice”, care va oferi orientări Uniunii Europene pentru următorii cinci ani, în trei direcții majore de acțiune: o Europă liberă și democratică, o Europă puternică și sigură, o Europă prosperă și competitivă.

Intrat pentru prima dată în politică în 1982, Costa, în vârstă de 63 de ani a fost deputat, parlamentar, ministru, primar al Lisabonei și, cel mai recent, prim-ministru al Portugaliei timp de opt ani (2015-2024).

În prima zi a mandatului, Antonio Costa, șefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas și comisarul european pentru extindere, Marta Kos, au sosit la Kiev pentru o vizită simbolică de sprijin pentru Ucraina. 

În timpul vizitei lor cu un caracter marcant simbolic, cei doi lideri europeni intenţionează să se întâlnească cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a-i da asigurări în ceea ce priveşte sprijinul Uniunii Europene în contextul războiului total al Rusiei împotriva Ucrainei, care a început în februarie 2022, informează Agerpres.

„Din prima zi a războiului, UE a fost alături de Ucraina. Din prima zi a mandatului nostru, ne reafirmăm sprijinul neclintit pentru poporul ucrainean. Sunt mândru să mă aflu la Kiev cu Kaja Kallas și Marta Kos”, a scris noul preşedinte al Consiliului European, pe platforma X.

„Am venit să transmitem un mesaj clar: suntem alături de Ucraina şi continuăm să-i oferim tot sprijinul”, a declarat Antonio Costa  jurnaliştilor care îl însoţesc. 

Costa a adăugat că acest sprijin include ajutor umanitar, financiar, militar şi diplomatic. 

Noul preşedinte al Consiliului European a mai declarat că, în afară de războiul în curs, un alt subiect va fi „viitorul european comun” şi intenţia Ucrainei de a adera la UE.
 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

António Costa, noul președinte al Consiliului European, preia mandatul de la Charles Michel: „Doar împreună putem face auzită vocea Europei pe scena internațională”

Published

4 days ago

on

November 29, 2024

By

© European Union, 2024

António Costa, succesorul lui Charles Michel în funcția de președinte al Consiliului European, și-a preluat mandatul vineri și își va începe oficial atribuțiile la 1 decembrie, în ziua în care și a doua Comisie a Ursulei von der Leyen preia frâiele. Mandatul lui Costa este de doi ani și jumătate și va depinde de liderii europeni dacă va fi reînnoit la jumătatea anului 2027.

António Costa, ales de liderii UE la sfârșitul lunii iunie, a declarat că va fi „pe deplin angajat în promovarea unității între toate cele 27 de state membre” și că se va concentra „pe punerea pe drumul cel bun a Agendei strategice”, care va oferi orientări Uniunii Europene pentru următorii cinci ani, în trei direcții majore de acțiune: o Europă liberă și democratică, o Europă puternică și sigură, o Europă prosperă și competitivă.

Intrat pentru prima dată în politică în 1982, Costa, în vârstă de 63 de ani a fost deputat, parlamentar, ministru, primar al Lisabonei și, cel mai recent, prim-ministru al Portugaliei timp de opt ani (2015-2024). 

„În această lume globalizată, singura modalitate de a ne asigura suveranitatea, este să construim o Europă comună. Pentru că numai împreună putem susține securitatea, stabilitatea și pacea pe continentul nostru. Numai împreună putem realiza prosperitatea comună, creșterea economică și tranziția climatică. Doar împreună putem face auzită vocea Europei pe scena internațională. Prin urmare, unitatea este elementul vital al Uniunii Europene. Dar nu trebuie să ignorăm diferențele noastre de opinie și nici să le tratăm ca pe o problemă. Avem 27 de istorii și culturi diferite și privim lumea din locații geografice diferite. Această diversitate este perfect normală. Ea ne îmbogățește și, de fapt, o putem valorifica. Este punctul forte al Europei. În calitate de președinte al Consiliului European, îmi voi asuma în fiecare zi misiunea de a construi această unitate și de a prețui diversitatea noastră naturală”, a declarat Antonio Costa la ceremonia de predare-primire a președinției Consiliului European.

 

Antonio Costa îl va înlocui pe belgianul Charles Michel în funcție din 2019, fiind pentru prima dată în istoria acestei funcții, creată în 2009, când social-democrații europeni vor prelua această poziție. Predecesorii lui Michel (Renew Europe) au provenit din rândurile PPE, și anume fostul premier belgian Herman Van Rompuy și fostul și actualul prim-ministru polonez Donald Tusk. Costa devine astfel primul politician portughez care vine la conducerea unei instituții UE după un deceniu de la încheierea mandatelor de președinte al Comisiei Europene ale lui Jose Manuel Barroso.

În perioada în care a fost prim-ministru, Costa a devenit faimos pentru negocierea unor acorduri improbabile cu rivalii politici. El a declarat că abilitatea sa de a încheia acorduri constă în „a vorbi cu oamenii, a-i asculta, a înțelege punctele de divergență și a găsi modalități de a lucra împreună” – abilități pe care le-a dobândit interacționând cu cetățenii atunci când era în administrația locală din Lisabona, scrie Politico.eu.

Relațiile pe care Costa încearcă să le construiască cu liderii UE ar putea fi esențiale pentru a ajunge la poziții comune privind ajutorul Uniunii pentru Ucraina, potențialele războaie comerciale cu Washingtonul sau Beijingul și următorul buget multianual. Un prim test va avea loc la 19 decembrie, când Costa va prezida reuniunea sa inaugurală a liderilor europeni.

Noul președinte al Consiliului European pare încrezător în capacitatea sa de a se ridica la înălțimea situației.

„Rolul meu este de a facilita coordonarea între cele 27 de state membre, indiferent dacă sunt mari sau mici, nordice sau sudice, bogate sau mai puțin bogate, conduse de o familie politică sau alta. Suntem cu toții aici pentru a lucra împreună în beneficiul Uniunii și al cetățenilor săi, deoarece împreună suntem mai puternici”, a declarat el.

Amintim că Parlamentul European a aprobat miercuri, în plenul de la Strasbourg, noua Comisie Europeană pentru mandatul 2024-2029, condusă de Ursula von der Leyen și în care, pentru prima dată de la aderarea la UE, România va avea un comisar european în poziții de conducere la nivelul Comisiei Europene. Comisia von der Leyen 2  a fost validată cu 370 de voturi, 282 împotrivă, 36 abțineri, urmând a-și începe mandatul la 1 decembrie.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
INTERNAȚIONAL36 seconds ago

UE monitorizează îndeaproape ultimele evoluții din Siria și condamnă atacurile aeriene ale Rusiei asupra zonelor dens populate
NATO33 minutes ago

NATO: Norvegia trimite în Polonia avioane F-35 și sisteme antiaeriene NASAMS pentru protejarea centrului logistic strategic de la Rzeszów
SECURITATE44 minutes ago

Polonia își va reduce cheltuielile pentru apărare din cauza deficitului, dar tot va avea cel mai mare buget al apărării raportat la PIB în rândul țărilor NATO
INTERNAȚIONAL58 minutes ago

Luminița Odobescu participă marți și miercuri la reuniunea miniștrilor de externe NATO. Evoluțiile din Ucraina și atacurile hibride ale Rusiei, printre principalele teme
U.E.1 hour ago

”Protestele masive din ultimele zile” din Georgia arată că popoul dorește în continuare ”un viitor în UE”, subliniază Berlinul, criticând Guvernul de la Tbilisi că se îndepărtează de acest obiectiv
MAREA BRITANIE2 hours ago

Premierul britanic ”respinge cu vehemență” ideea de a alege între SUA conduse de Trump și consolidarea relațiilor cu Europa, amintind de ”sacrificiul comun” din timpul celor două războaie mondiale
INTERNAȚIONAL2 hours ago

SUA furnizează Ucrainei un nou pachet de armament în valoare de 725 mil. de dolari
ROMÂNIA4 hours ago

“Rusia va eșua din nou”: Reacția Bucureștiului după ce un cont de X atribuit ideologul lui Putin a afirmat că “România va face parte din Rusia”
COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Comisia Europeană: Vicepreședinta Roxana Mînzatu a evocat “realizarea unei Europe Sociale mai puternice” la prima reuniune cu miniștrii muncii și protecției sociale din UE
POLITICĂ14 hours ago

Ambasadorul României în SUA: Nu există nicio susținere oficială din partea americană pentru Călin Georgescu. Niciun oficial SUA nu s-ar asocia cu viziunea politică pe care o reprezintă acesta

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Comisia Europeană: Vicepreședinta Roxana Mînzatu a evocat “realizarea unei Europe Sociale mai puternice” la prima reuniune cu miniștrii muncii și protecției sociale din UE
POLITICĂ2 days ago

Marcel Ciolacu, după alegerile parlamentare: Am înţeles răspunderea pe care o avem faţă de România. Să dezvoltăm țara cu bani europeni și să protejăm valorile naționale
ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis: Ne aflăm în fața unei decizii existențiale, între democrație și izolaționism. Votăm pentru a rămâne o ţară a libertăţii sau a ne prăbuşi într-o izolare toxică şi într-un trecut întunecat
REPUBLICA MOLDOVA4 days ago

Maia Sandu, apel emoționant la un vot pro-european în România: Soarta R. Moldova este strâns legată de soarta României. Biruința României este și a noastră, orice greutate o trăim împreună
ROMÂNIA5 days ago

Investiție de peste 1 mld. de euro în modernizarea a trei mari termocentrale din Capitală. Burduja: Vom avea un cost cu gigacaloria la jumătate după finalizarea proiectelor
ROMÂNIA6 days ago

Premierul Marcel Ciolacu anunță creșterea salariului minim brut pe țară la 4050 lei lunar de la 1 ianuarie 2025
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

PE va lucra cu noua Comisie Europeană pentru a construi o UE mai competitivă, subliniază Siegfried Mureșan: Un buget aliniat cu prioritățile UE reprezintă unul dintre instrumente pentru a avea rezultate
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Dan Nica: Delegația română din grupul S&D va vota noul Colegiu al Comisarilor, dar cu un vot condiționat de îndeplinirea unor criterii clare și importante pentru România și UE
PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Prima inițiativă majoră a viitoarei Comisii Europene va fi o busolă pentru competitivitate, axată pe trei piloni ai raportului Draghi, anunță Ursula von der Leyen: Vom pune inovarea în centrul economiei noastre
Comisari europeni, Mînzatu, ursula von der leyen
COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen îi încredințează Roxanei Mînzatu un rol cheie în inițiativa fanion “busola competitivității” a Comisiei, axat pe competențele oamenilor ca “fundament al economiei UE”

Trending