Eurogrupul, formatul care reunește miniștrii de finanțe din zona euro, a adoptat luni, la Bruxelles, o declarație privind competitivitatea economiei europene, având în vedere schimbările profunde din mediul geopolitic, fragmentarea fluxurilor comerciale globale, progresul tehnologic rapid, criza climatică și cea energetică.

“Aceste provocări sunt accentuate de efectele războiului neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei, care au slăbit creșterea economică, au crescut inflația, au înăsprit condițiile financiare și au accentuat blocajele de aprovizionare. În același timp, UE se confruntă cu provocări de durată, cum ar fi stagnarea productivității, performanța insuficientă în inovație și provocările demografice. În acest context, Eurogrupul subliniază importanța unor investiții ambițioase și reforme structurale bine calibrate pentru a crește capacitatea de producție și competitivitatea economică”, se arată în declarația adoptată în format incluziv, cuprinzându-i astfel și pe ceilalți miniștri de finanțe din țările UE care nu au aderat la moneda comună.

Declarația are ca punct de plecare noul acord privind competitivitatea europeană convenit de Consiliul European la 17-18 aprilie 2024, alături de concluziile raportului la nivel înalt al lui Enrico Letta intitulat „Mult mai mult decât o piață” și ale raportului lui Mario Draghi privind „Viitorul competitivității europene”.

Discuțiile miniștrilor de finanțe europeni au acoperit aspecte-cheie, inclusiv tendințele prețurilor la energie, fragmentarea comerțului, deficitul de inovare și productivitate al Uniunii Europene și rolul politicii industriale, precum și deficitul de fonduri pentru finanțarea investițiilor strategice ale UE.

În urma acestor discuții, miniștrii au convenit asupra unui set de priorități și acțiuni politice pentru a face față acestor provocări emergente și persistente, printre care inovarea și productivitatea, reducerea costurilor la energie, securitatea economică, revitalizarea pieței unice, coordonarea strategiilor de investiții.

Provocările inovării și productivității – fundament pentru creșterea economică

Productivitatea este esențială pentru prosperitate, dar UE a rămas în urmă față de parteneri economici importanți, cum ar fi Statele Unite și China. Eurogrupul consideră necesar să se creeze condiții favorabile pentru investițiile și inovațiile companiilor europene. Ecosistemul de inovare din UE este încă subdezvoltat, ceea ce a împiedicat creșterea în sectoare de mare valoare adăugată, precum tehnologia informației și industriile digitale. Eurogrupul a convenit că este necesară stimularea investițiilor în cercetare și dezvoltare (C&D), prin crearea unui cadru care să faciliteze cheltuielile private și să îmbunătățească coordonarea finanțării publice la nivel european. Atracția capitalului de risc, în special pentru start-up-uri, prin piețe de capital integrate este esențială pentru dezvoltarea companiilor inovatoare europene și susținerea creșterii economice.

De asemenea, îmbunătățirea capitalului uman este vitală, având în vedere declinul recent în performanțele educaționale ale studenților față de competitorii globali. Sistemele de educație și formare trebuie să răspundă mai bine nevoilor de recalificare și perfecționare, să fie mai flexibile și să atragă talente. Creșterea participării pe piața muncii și atragerea talentului din străinătate sunt esențiale pentru a face față îmbătrânirii populației.

Reducerea costurilor energetice și creșterea rezilienței energetice a UE

Șocul prețurilor la energie a arătat cât de dependentă este economia UE de energie accesibilă. Trecerea la surse de energie regenerabilă, precum energia eoliană și solară, este în curs, dar natura intermitentă a acestor surse necesită răspunsuri variate, inclusiv investiții în flexibilitatea cererii, stocare și infrastructură energetică. Interconectările insuficiente și capacitatea rețelelor, accentuate de strategiile naționale fragmentate, împiedică stabilizarea fluctuațiilor locale și conduc la investiții ineficiente și prețuri volatile pentru consumatori.

Eurogrupul a subliniat importanța unei strategii comune la nivelul UE, care să completeze strategiile naționale pentru o tranziție energetică eficientă și să crească securitatea energetică. O piață energetică europeană integrată și flexibilă va reduce necesitatea de stocare și subvențiile publice, susținând în același timp creșterea economică și reducând costurile pentru gospodării și afaceri.

Securitatea economică a UE într-un mediu comercial global fragmentat

Fragmentarea mediului global arată atât importanța, cât și fragilitatea comerțului internațional deschis. UE a beneficiat considerabil de comerțul liber și ar trebui să continue să sprijine un sistem de comerț multilateral bazat pe reguli, având la bază Organizația Mondială a Comerțului (OMC). Totuși, regulile sistemului multilateral au fost tot mai subminate de practici distorsionate din partea unor parteneri comerciali. De aceea, este esențială o abordare strategică pentru a menține competitivitatea UE în piețele globale, susținând totodată practici comerciale echitabile. Consolidarea parteneriatelor internaționale, diversificarea și asigurarea unor lanțuri de aprovizionare reziliente sunt cruciale pentru a proteja securitatea economică și a preveni riscurile unor șocuri externe.

Revitalizarea Pieței Unice pentru a susține prosperitatea europeană

Eurogrupul a reafirmat rolul Pieței Unice ca pilon al prosperității și coeziunii europene și a subliniat necesitatea extinderii și modernizării acesteia. Facilitarea furnizării transfrontaliere a serviciilor, în special a celor necesare pentru tranziția verde, poate deschide oportunități importante pentru afaceri și dezvoltarea de economii de scară. Îmbunătățirea condițiilor de reglementare și reducerea poverii administrative sunt esențiale pentru a permite companiilor, în special celor mici, să inoveze și să crească.

În contextul unei tendințe globale către politicile industriale, în special cele naționale, Eurogrupul a subliniat că aceste practici riscă să submineze Piața Unică și că ar trebui limitate pentru a evita distorsiuni în competiție. Politicile industriale pot contribui la creșterea rezilienței și autonomiei strategice a UE, dar trebuie să fie limitate în scop și orientate către viitor.

Coordonarea strategiilor de investiții pentru finanțarea priorităților UE

Eurogrupul recunoaște necesitățile semnificative de finanțare legate de tranziția verde și digitală, de noile priorități de apărare și de cercetare și dezvoltare. Deși finanțarea publică joacă un rol important, majoritatea investițiilor necesare ar trebui să provină din surse private. Apropierea Uniunii Piețelor de Capital este esențială pentru integrarea financiară și facilitarea mobilizării fondurilor private la nivelul UE. Este necesar, de asemenea, un angajament comun pentru finalizarea Uniunii Bancare.

Fondurile publice ar trebui utilizate ca un catalizator pentru a atrage capital privat în zone cu efecte pozitive de propagare. Eurogrupul a subliniat rolul pe care Banca Europeană de Investiții îl poate juca în susținerea investițiilor strategice, dar și importanța reglementărilor eficiente care să faciliteze accesul la finanțare.

Concluzii și angajamente viitoare

Eurogrupul s-a angajat să coordoneze reformele structurale și investițiile pentru a spori competitivitatea și reziliența economiei europene, menținând în același timp coeziunea economică, socială și teritorială. Capacitatea de a investi, de a inova, de a ne adapta și de a sprijini un sector privat competitiv va contribui nu doar la standardele de viață europene, ci și la reziliența economiei UE. Eurogrupul va continua să colaboreze cu instituțiile europene pentru implementarea acestor priorități politice și va monitoriza periodic competitivitatea economiei europene, având în vedere transformările globale în desfășurare.

Context. Rapoartele Draghi și Letta, punctele de plecare în cursa globală pentru supraviețuire geopolitică

Fostul prim-ministru italian și ex-președinte al BCE Mario Draghi a publicat pe 9 septembrie un mult așteptat raport privind competitivitatea europeană cu scopul de a opri declinul economic al continentului în fața unei concurențe globale acerbe, în care SUA și China își dispută supremația. El a declarat că “Europa este cea mai deschisă economie din lume, astfel încât, atunci când partenerii noștri nu joacă în conformitate cu regulile, suntem mai vulnerabili decât alții”.

În secțiunea de deschidere a raportului, Draghi a declarat că blocul are nevoie de investiții suplimentare de 750-800 de miliarde de euro pe an, până la 5% din PIB – mult mai mari chiar decât cele 1-2% din Planul Marshall pentru reconstrucția Europei după cel de-al Doilea Război Mondial. Raportul susține că în centrul problemelor economice ale Europei se află costul energiei pentru industrie, care în prezent este obligată să plătească cu 158% mai mult pentru electricitate decât în SUA și cu 345% mai mult pentru gazele naturale.

Raportul constată deficiențele UE în materie de inovare, resurse și materii prime, reindustrializare și forță militară. Vorbind în fața Parlamentului European pe marginea acestui raport, Draghi a rezumat raportul său punctând că “Europa are de ales între retragere, paralizie sau integrare”.

Documentul este centrat pe patru piloni ai prosperității: competitivitate durabilă, securitate economică, autonomie strategică deschisă, concurență loială. Raportul furnizează recomandări pe două zone de politici, cele sectoriale (energie, materii prime critice, digitalizare și tehnologii avansate, rețele de bandă largă și mare viteză, inteligență artificială, semiconductori, industrii bazate pe energie, tehnologii curate, industria automobilă, apărare, spațiu, domeniul farmaceutic, transport) și cele orizontale (accelerarea inovării, reducerea decalajelor de competențe, susținerea investițiilor, revigorarea concurenței și întărirea guvernanței).

Raportul întocmit de Mario Draghi privind competitivitatea europeană a fost al doilea în mai puțin de jumătate de an redactat de un fost premier italian pentru instituțiile UE, după ce Enrico Letta a prezentat în luna aprilie un raport consacrat viitorului pieței unice.

Documentul de 147 de pagini s-a aflat pe masa celor 27 de lideri europeni pentru a-i inspira în pregătirea viitoarei agende strategice a UE 2024-2029, adoptată în iunie 2024. Raportul Letta propune, între altele, reguli pentru unificarea și integrarea industriilor telecomunicațiilor, a energiei și a piețelor financiare, un nou cod european pentru întreprinderi, cu o foaie de parcurs pentru realizarea de progrese în fiecare sector până în 2029, și cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării. Ca urmare a acelui raport, țările UE au solicitat Comisiei Europene o nouă strategie cuprinzătoare pentru piața unică până în iunie 2025, subliniind că piața unică este încă fragmentată, iar marii actori își impun propriile reguli.

Între timp, Ursula von der Leyen a inclus în planul său pentru un nou mandat la șefia Comisiei Europene faptul că strategia de securitate economică a Uniunii Europene va deveni un pilon al politicii externe europene mai ample ca parte a abordării Comisiei de a aborda riscurile generate de investițiile din străinătate, îndeosebi strategia de reducere a riscurilor cu China.