Fostul premier italian și ex-președinte al Băncii Centrale Europene Mario Draghi a prezentat, marți, în plenul Parlamentului european, planul de îmbunătățire a competitivității Europei printr-o cooperare mai strânsă în domenii esențiale și investiții masive în obiective comune. “Europa trebuie să aleagă între retragere, paralizie sau integrare”, a avertizat el, conform unui comunicat al Parlamentului European.
Draghi, autorul unui raport privind competitivitatea europeană solicitat de președintele Comisiei Europene, a declarat că UE trebuie să se concentreze asupra a trei aspecte esențiale: reducerea decalajului în materie de inovare față de SUA și China; elaborarea unui plan comun pentru a corela obiectivul de decarbonizare cu creșterea competitivității; și consolidarea securității Europei și reducerea dependenței acesteia de puterile economice străine.
Menținerea modului de viață european se va baza pe îmbunătățirea competitivității, iar îmbunătățirea competitivității necesită o cooperare și o integrare mai strânsă între națiunile europene, a declarat Draghi.
O agendă adecvată în materie de competitivitate ar necesita o finanțare anuală cuprinsă între 750 și 800 de miliarde EUR pentru proiecte ale căror obiective au fost deja convenite de UE. O parte din acești bani ar putea proveni din surse private, dar o parte ar trebui, de asemenea, să fie asigurată prin investiții publice, inclusiv prin noi datorii comune emise special pentru a finanța proiecte comune esențiale, a mai declarat Draghi.
În cadrul unei dezbateri care a urmat discursului lui Draghi, mulți deputați europeni au fost de acord cu analiza acestuia conform căreia economia UE trebuie să își schimbe urgent cursul. Ei au susținut că UE ar trebui să se concentreze pe concurență și inovare în industriile cheie, împreună cu mai multe investiții publice și private în transformările sociale, ecologice și digitale. Unii deputați europeni au solicitat o mai mare suveranitate și piețe mai libere și au subliniat că lupta împotriva schimbărilor climatice sabotează economia UE.
Alții au observat că creșterea este compatibilă cu tehnologiile inovatoare curate și cu investițiile sociale, pentru a ajuta cetățenii să își adapteze competențele.
Europa trebuie să investească de două ori mai mult decât a investit în reconstrucția de după cel de-al Doilea Război Mondial, a declarat, pe 9 septembrie, Mario Draghi, la publicarea unui raport mult așteptat privind competitivitatea europeană cu scopul de a opri declinul economic al continentului în fața unei concurențe globale acerbe, în care SUA și China își dispută supremația.
În secțiunea de deschidere a raportului, Draghi a declarat că blocul are nevoie de investiții suplimentare de 750-800 de miliarde de euro (829-884 de miliarde de dolari) pe an, până la 5% din PIB – mult mai mari chiar decât cele 1-2% din Planul Marshall pentru reconstrucția Europei după cel de-al Doilea Război Mondial.
Raportul susține că în centrul problemelor economice ale Europei se află costul energiei pentru industrie, care în prezent este obligată să plătească cu 158% mai mult pentru electricitate decât în SUA și cu 345% mai mult pentru gazele naturale.
Raportul Draghi este considerat și un punct de plecare al dezbaterii cum va fi influențată “economia socială de piață” a Europei de noile priorități ale competitivității europene.
Raportul său consideră că provocarea cu care se confruntă factorii de decizie politică este una “existențială” și avertizează că tergiversarea acțiunii va duce la decizii dificile. Acesta propune modificări profunde în numeroase domenii, cum ar fi o stimulare “fără precedent” a investițiilor publice, inclusiv prin emiterea de noi datorii comune ale UE, o reformă a politicii de coeziune a UE, o revizuire a politicii în domeniul concurenței și o nouă politică industrială care să aibă în centrul său o strategie de reducere a prețurilor ridicate la energie în Europa.
Documentul este centrat pe patru piloni ai prosperității: competitivitate durabilă, securitate economică, autonomie strategică deschisă, concurență loială. Raportul furnizează recomandări pe două zone de politici, cele sectoriale (energie, materii prime critice, digitalizare și tehnologii avansate, rețele de bandă largă și mare viteză, inteligență artificială, semiconductori, industrii bazate pe energie, tehnologii curate, industria automobilă, apărare, spațiu, domeniul farmaceutic, transport) și cele orizontale (accelerarea inovării, reducerea decalajelor de competențe, susținerea investițiilor, revigorarea concurenței și întărirea guvernanței).
