Franţa şi Germania şi-au coordonat de urgenţă răspunsul la victoria revendicată de Donald Trump în alegerile prezidenţiale din Statele Unite, cu preşedintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz având o convorbire telefonică după scrutinul la capătul căruia republicanul va reveni la Casa Albă pentru un al doilea mandat.
Macron și Scholz, care l-au felicitat separat pe Trump, au convenit să lucreze pentru “o Europă mai unită, mai puternică și mai suverană în acest nou context”.
“Tocmai am vorbit cu cancelarul Olaf Scholz. Vom lucra pentru o Europă mai unită, mai puternică și mai suverană în acest nou context, cooperând cu Statele Unite ale Americii și apărându-ne interesele și valorile“, a spus liderul francez, după ce anterior o purtătoare de cuvânt a Guvernului de la Paris precizase că Europa trebuie să își ia destinul în propriile mâini, o frază devenită celebră încă din timpul mandat al lui Trump.
Je viens d’échanger avec le chancelier @OlafScholz. Nous allons œuvrer pour une Europe plus unie, plus forte, plus souveraine dans ce nouveau contexte. En coopérant avec les États-Unis d’Amérique et en défendant nos intérêts et nos valeurs.
— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) November 6, 2024
În pofida divergențelor, exprimate indirect și în mesajul de felicitare, liderul francez este unul dintre puținii aliați din Europa de Vest cu care Trump a avut o relație bună în timpul primului său mandat de președinte, cei doi onorându-se reciproc cu vizite de stat la Washington, respectiv Paris, acestea reprezentând cea mai înaltă formă de curtoazie diplomatică între țări.
Spre deosebire de Macron, care a preferat un stil mai concis, Olaf Scholz s-a exprimat pe larg pe marginea rezultatului alegerilor americane.
“Mesajul nostru este următorul: Germania rămâne un partener transatlantic de încredere. Acest lucru este valabil și pentru amenințarea pe care toți aliații NATO consideră că Rusia o reprezintă pentru securitatea în zona euro-atlantică“, a spus cancelarul german.
Scholz, care era vice-cancelar în guvernul Merkel în timpul primului mandat al lui Donald Trump, va avea de gestionat o relație complicată a republicanului cu Germania, pe care fostul și viitorul președinte american a acuzat-o că nu alocă suficiente fonduri pentru bugetul apărării în timp ce face afaceri cu Rusia. Situația s-a schimbat dramatic după ce Federația Rusă a invadat Ucraina, iar în Germania a fost pronunțată o nouă politică – Zeitenwende – de creștere a bugetului militar și de decuplare de sursele de energie rusești.
Liderul german s-a referit și la discuția cu președintele francez, precizând că “UE trebuie acum să rămână unită în mod deosebit de strâns și să acționeze ca un întreg“.
Scholz a arătat că această coordonare la nivelul Uniunii Europene va avea loc joi și vineri la Budapesta, unde premierul maghiar Viktor Orban Orban va găzdui cel de-al cincilea summit al Comunității Politice Europene și o reuniune informală a Consiliului European.
Coordonarea Macron – Scholz cu privire la Trump vine într-un moment în care ambii lideri europeni se află la cuțite în ceea ce privește politica europeană, tensiunile izbucnind frecvent și culminând odată cu anularea unei reuniuni comune a Consiliului franco-german în 2022, tensiuni diluate în ianuarie 2023, când o astfel de reuniune a avut loc cu fast, la Paris, pentru marcarea a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Elysee privind reconcilierea franco-germană, dar și în mai 2024, când liderul francez a efectuat o vizită de stat în Germania, prima de acest tip după 24 de ani a unui președinte al Franței.
Cel mai recent, Macron și Scholz, liderii principalelor puteri politico-economice ale Uniunii Europene, au adoptat poziții în antiteză cu privire la modelul de îmbunătățire a competitivității europene, aflat în suferință în timp ce UE asistă la un protecționism din partea SUA și la o ascensiune din partea Chinei.
Cel de-al 45-lea președinte al SUA și candidatul republican la președinție, Donald Trump, și-a revendicat miercuri o victorie “nemaivăzută” în cursa prezidențială pentru Casa Albă în mandatul 2025-2029 și a promis să aducă o “epocă de aur” în Statele Unite, la patru ani distanță după ce a fost înfrânt de democratul Joe Biden. Donald Trump a fost ales cel de-al 47-lea președinte al Statelor Unite într-o resuscitare politică uimitoare, care a provocat o undă de șoc în America și în întreaga lume. Trump devine primul condamnat penal care câștigă Casa Albă. La 78 de ani, el este, de asemenea, cea mai în vârstă persoană aleasă vreodată pentru această funcție, devansându-l pe Joe Biden.
Scrutinul din SUA a pus capăt unei noi perioade de convulsii politice în SUA, pe fondul unei polarizări interne intensificate și a unei arene geopolitice globale marcate de războiul Rusiei în Ucraina, de conflictul în Orientul Mijlociu și de resurgența autocrațiilor pe axa China – Rusia – Iran – Coreea de Nord. Democratul octogenar Joe Biden s-a retras din cursă la presiunea liderilor Partidului Democrat, după o primă dezbatere deficitară cu Donald Trump, fapt care a calificat-o aproape automat pe vicepreședinta democrată Kamala Harris pentru candidatura la funcția supremă în ierarhia politică americană. De cealaltă parte, Donald Trump a trecut de la momentul condamnării penale, o premieră pentru un fost președinte, la imaginea de lider politic care a supraviețuit unei tentative de asasinare.
