Roxana Mînzatu a început mandatul de vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire pentru situații de criză, participând luni, în această calitate, la reuniunea la nivel de miniștri ai muncii și politicilor sociale a Consiliul pentru Muncă, Politică Socială, Sănătate și Protecția Consumatorului (EPSCO), informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Reuniunea a constituit un prim prilej pentru vicepreședintele executiv al Comisiei să îi întâlnească pe miniștrii muncii și politicilor sociale din toate statele membre ale Uniunii Europene, pentru a discuta progresul înregistrat la nivel european în ceea ce privește inițiative importante la nivel european, precum progresul înregistrat în legiferarea, la nivel european, a unui cadru de calitate pentru stagiile de pregătire.

Referitor la propunerea Comisiei în acest domeniu, Roxana Mînzatu a subliniat că “stagiile reprezintă o cale importantă pentru tineri de a intra pe piața forței de muncă, iar tinerii merită un început bun pentru viața lor profesională, beneficiind de condiții de muncă decente și de o remunerație echitabilă”.

Vicepreședintele executiv al Comisiei a dat asigurări că va continua să lucreze îndeaproape cu statele membre și Parlamentul European pentru ca acest cadru de calitate să fie adoptata cât de curând.

Miniștrii au discutat, de asemenea, despre deficitul de competențe și de forță de muncă la nivelul UE.

“Pentru a debloca potențialul de creștere a UE și a-i spori competitivitatea, avem nevoie de o forță de muncă calificată și adaptabilă. De aproape un deceniu, deficitul de forță de muncă și de competențe a crescut în toate statele membre. Măsurile pentru atenuarea decalajelor în materie de forță de muncă și competențe sunt o prioritate absolută de acțiune sub conducerea mea. Avem nevoie de o Uniune a competențelor pentru a aborda aceste decalaje”, a precizat Roxana Mînzatu.

În opinia vicepreședintelui executiv, “a fost o reuniune excelentă, care a evidențiat numeroasele direcții de lucru importante pentru realizarea unei Europe Sociale mai puternice. Îmi propun ca în acest mandat să contribui la întărirea Europei Sociale, prin capacitarea persoanelor de toate vârstele pentru a le face mai reziliente, atât în societate, cât și pe piața forței de muncă, pentru a le îmbunătăți viața de zi cu zi, acasă și la locul de muncă”.

Ministrul de Externe al Ungariei, Péter Szijjártó, s-a deplasat la Moscova pe 2 decembrie pentru discuții cu omologul său rus, Serghei Lavrov, reafirmând poziția Ungariei în favoarea „păcii”, conform unei postări pe Facebook.

Comentând pe marginea vizitei sale, Szijjártó a declarat că „Ungaria este de partea păcii”, reiterând poziția guvernului de la Budapesta că „războiul din Ucraina nu poate fi soluționat pe câmpul de luptă și o soluție trebuie găsită la masa negocierilor”. El a subliniat că ruperea legăturilor cu Rusia ar face imposibilă o astfel de soluționare.

Szijjártó a adăugat că „Ungaria susține dialogul, deoarece aceasta este singura cale prin care există o șansă pentru o misiune de pace de succes”.

Este de remarcat că, în cadrul așa-numitei „misiuni de pace” autoproclamate de Ungaria, premierul Viktor Orbán a călătorit la Moscova, în iulie, pentru a se întâlni cu Vladimir Putin, întâlnire care a stârnit critici dure din partea Uniunii Europene.

Această vizită subliniază disonanțele dintre poziția Ungariei și cea a UE, într-un moment în care majoritatea statelor membre condamnă ferm Rusia pentru agresiunea împotriva Ucrainei.

În pofida războiului, Ungaria şi-a întărit legăturile politice şi economice cu Kremlinul. Viktor Orban s-a întâlnit, de altfel, cu Vladimir Putin la Beijing în octombrie 2023, pentru a discuta despre cooperarea energetică.

El dezaprobă sancţiunile adoptate împotriva Rusiei şi se remarcă şi prin opoziţia faţă de orice ajutor militar acordat Kievului, blocând în mod regulat eforturile europene în acest domeniu. Orban s-a mai opus cu înverşunare oricăror discuţii privind aderarea Ucrainei la UE, considerând că această ţară nu este pregătită, dar a acceptat în cele din urmă să părăsească masa summitului celor 27 în decembrie, astfel încât ceilalţi 26 de lideri să decidă deschiderea negocierilor.

Cele trei state baltice, Lituania, Letonia și Estonia, au decis să impună împreună sancțiuni împotriva unor figuri politice care conduc Georgia, în urma reprimării manifestațiilor pro-UE de către Guvernul partidului Visul Georgian, care a câștigat în octombrie alegerile parlamentare contestate de opoziție, anunță DPA și AFP, citate de Agerpres.

”Cele trei state baltice au convenit împreună să impună sancțiuni naționale împotriva celor care au reprimat protestele legitime din Georgia. Oponenții democrației și cei care încalcă drepturile omului nu sunt bineveniți în țările noastre”, menționează ministrul leton de externe, Baiba Braze, într-un mesaj publicat pe platforma X, fostă Twitter, după ce MAE din Letonia l-a convocat pe ambasadorul Georgiei pentru a transmite criticile față de violențele contra manifestanțilo georgieni pașnici. 

The three Baltic States jointly agreed to impose national sanctions against those who suppressed legitimate protests in Georgia. Opponents of democracy and violators of human rights are not welcome in our countries.
🇪🇪🇱🇻🇱🇹🇬🇪

— Baiba Braže (@Braze_Baiba) December 1, 2024

Ministrul Estoniei de externe, Margus Tsahkna, a publicat o listă cu 11 persoane care au interdicţie de intrare în aceste ţări pentru ”încălcarea drepturilor omului”, printre aceştia regăsindu-se ministrul georgian de interne Vakhtang Gomelauri şi politicianul cel mai puternic şi mai înstărit din Georgia, Bidzina Ivanişvili, care nu ocupă niciun post oficial, dar este considerat liderul de facto al ţării.

Estonia denies entry to Georgians who violate #humanrights
🔴Bidzina Ivanishvili
🔴Vakhtang Gomelauri
🔴Shalva Bedoidze
🔴Ioseb Chelidze
🔴Aleksandre Darakhvelidze
🔴Giorgi Butkhuzi
🔴Zviad Kharazishvili
🔴Mileri Lagazauri
🔴Mirza Kezevadze
🔴Vaja Siradze
🔴Teimuraz Kupatadze

— Margus Tsahkna (@Tsahkna) December 2, 2024

La rândul său, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, a menționat în timpul unei vizite în Ucraina că au fost propuse ”opțiuni” statelor membre ale UE în ce priveşte reacţia faţă de evenimentele din Georgia, inclusiv prin impunerea de sancţiuni, urmând să fie găsit un acord.

UE este alături de ”poporul georgian și de alegerea sa pentru un viitor european”, iar revenirea Georgiei la valorile europene și la calea aderării la UE este în mâinile liderilor georgieni, evidenția aceasta într-o reacție la decizia Guvernului de la Tbilisi de a suspenda procesul de aderare la familia europeană.

Parlamentul European a solicitat la finalul lunii noiembrie organizarea de noi alegeri în Georgia în termen de un an. Drept răspuns, Prim-ministrul georgian Irakli Kobakhidze a anunțat că deschiderea negocierilor de aderare la UE va fi eliminată de pe agenda Georgiei și că țara va refuza subvențiile bugetare ale UE până la sfârșitul anului 2028.

Gestul a fost deplâns de ambasadorul UE în Georgia, în vreme ce România și-a arătat sprijinul pentru poporul georgian în lupta sa legitimă pentru demnitate, libertate și viitor european.

Reacții au venit și din Statele Unite, care au luat hotărârea de a suspenda parteneriatul strategic cu Georgia din cauza “acțiunilor anti-democratice” ale partidului aflat la putere, contestat puternic de poporul pro-european, aflat pentru a patra zi la rând în stradă pentru a protesta.