Planurile de parteneriat naționale și regionale vor reprezenta arhitectura prin intermediul căreia vor fi alocate cele 865 de miliarde de euro alocate politicii agricole comune, politicii de coeziune, celei sociale și celei de pescuit în bugetul multianual 2028-2034, a anunțat miercuri vicepreședintele executiv pentru coeziune și reforme al Comisiei Europene, Raffaele Fitto, prezentând această inovație din partea executivului european, dar privită cu respingere și scepticism de Parlamentul European și de o majoritate a statelor membre, care critică această comasare. Potrivit comisarului european din partea României, Roxana Mînzatu, țara noastră ar putea beneficia de 60 de miliarde de euro în următorul cadru financiar multianual. De asemenea, Bucureștiul este în tabăra esticilor câștigători cu prioritate la finanțarea securității interne ca urmare a învecinării directe cu Rusia, Belarus sau Ucraina.
Arhitectura Planurilor naționale și regionale este concepută pentru a aloca finanțarea într-un mod care să fie: mai flexibil, mai eficient și mai strategic”, a declarat Fitto, într-o conferință de presă alături de vicepreședintele executiv pentru drepturi sociale, competențe și locuri de muncă, Roxana Mînzatu, și de comisarul european pentru agricultură Christopher Hansen.
Cei trei s-au adresat presei după ce Comisia Europeană a adoptat miercuri propunerea sa de buget multianual al UE 2028-2034, “un buget pentru o nouă epocă, care se ridică la nivelul ambiției Europei” cu o anvelopă propusă de 2.000 de miliarde de euro, o sporire de la 1,1% din PIB-ul statelor UE la 1,26% și o creștere cu peste 50% față de cadrul financiar multianual (CFM) anterior și mai mare decât alocările decise în urmă cu cinci ani ce au cuprins și fondul de redresare și reziliență. Cu toate acestea, Parlamentul European a criticat propunerea, subliniind că bugetul 2028-2034 propus de Comisia Europeană reprezintă “o înghețare a investițiilor” și criticând introducerea agriculturii și coeziunii în “megafonduri-umbrelă”. De asemenea, 14 state membre, între care și România, au transmis deja o scrisoare președintei Comisiei Europene, comunicând că se opun reducerii fondurilor de coeziune sau comasării cu cele agricole.
Bugetul propus de executivul european pentru ciclul 2028-2034 este structurat pe trei piloni. Primul pilon prevede comasarea politicilor tradiționale (agricultură și coeziune) sub forma unor planuri de parteneriat naționale și regionale cu o anvelopă de 865 de miliarde de euro, urmat de pilonul competitivității (cu accent pe inovație, securitate, apărare și spațiu) cu o alocare de 410 miliarde de euro și de pilonul Europei globale, cu o putere financiară de 200 de miliarde de euro care include parteneriatele globale, extinderea și un fond special de 100 de miliarde de euro pentru Ucraina.
Cum vor funcționa Planurile de parteneriat naționale și regionale?
Fitto a precizat că pilonul conceput sub forma acestui planuri reunește fonduri existente, precum cele din Politica Agricolă Comună și Dezvoltare Rurală, FEDR, Fondul de Coeziune, Fondul pentru o Tranziție Justă, FSE, fondurile pentru pescuit și programul HOME.
Din totalul de 865 de miliarde de euro, „cel puțin 296 de miliarde de euro vor fi rezervate pentru sprijinul venitului fermierilor și pescarilor; 34 de miliarde de euro pentru migrație și gestionarea frontierelor; iar aproximativ 450 de miliarde de euro vor fi destinate coeziunii, dezvoltării rurale și comunităților de pescari”.
Într-un registru al câștigătorilor și perdanții acestei propuneri, tabăra perdanților este dominată de fermieri. Bugetul pentru ciclul financiar 2021-2027 a alocat aproape 370 de miliarde de euro pentru politica agricolă comună.
Vicepreședintele executiv al Comisiei a precizat că un accent important va fi pus pe regiunile mai puțin dezvoltate, pentru care „o alocare minimă de 218 miliarde de euro este garantată, echivalentă cu nivelul de sprijin pe care îl primesc în perioada 2021–2027”.
Fitto a explicat că implementarea planurilor va fi realizată în parteneriat cu autoritățile naționale și regionale și va include investiții și reforme. „Planurile vor fi implementate în parteneriat între Comisie și autoritățile naționale și regionale, implicând părțile interesate la toate nivelurile, așa cum se întâmplă astăzi în cadrul gestiunii partajate”, a spus el.
Potrivit acestuia, planurile vor include capitole naționale, sectoriale, regionale și teritoriale și vor urma o abordare de guvernanță pe mai multe niveluri, reflectând structura fiecărui stat membru.
Comisia Europeană propune o alocare de 60 de miliarde de euro pentru România
România are alocate 60 de miliarde de euro pentru perioada 2028-2034 în bugetul propus de Comisia Europeană, potrivit vicepreședintei executive Roxana Mînzatu, citată de Euronews.
„România va avea o alocare de aproximativ 60 de miliarde de euro pentru perioada 2028-2034. Nu uităm, este o propunere propunere a merge în Consiliu, merge la Parlament, deci va exista un proces, dar aceasta este valoarea cu care Comisia pornește la drum în această alocare de 60 de miliarde de euro propusă pentru România”, a spus ea.
România, în tabăra câștigătoare a esticilor care vor avea prioritate la finanțarea securității interne
„Coeziunea economică, socială și teritorială este un obiectiv general al întregului Fond care va finanța Planurile de parteneriat naționale și regionale. Acest lucru este în deplină concordanță cu Tratatul”, a subliniat Fitto, adăugând că statele membre trebuie să precizeze în planuri alocările către toate categoriile de regiuni – inclusiv regiunile ultra-periferice, insulele, orașele, zonele rurale și regiunile de la granița de est.
Țările din est, inclusiv România, au obținut o victorie importantă miercuri, când Comisia a anunțat că regiunile din est, în special cele care se învecinează cu Ucraina, Rusia și Belarus, vor primi mai multe fonduri decât celelalte pentru a-și satisface atât nevoile de securitate, cât și cele economice.
Noul buget prevede creșterea finanțării pentru gestionarea migrației, pentru consolidarea frontierelor externe ale UE și pentru susținerea securității interne, cu un nivel de prioritate acordat țărilor de la frontiera estică. Vor fi alocate 34 de miliarde de euro, ceea ce triplează finanțarea din CFM anterior. Statele membre vor primi sprijinul Uniunii pentru a răspunde rapid și eficient la evoluțiile de pe teren. Fondurile vor ajuta statele membre să consolideze capacitățile de aplicare a legii online și offline, să doteze polițiștii de frontieră cu instrumentele adecvate pentru a proteja frontierele externe și să pună în aplicare o gestionare echitabilă și fermă a migrației.
„Aceasta este o propunere a Comisiei Europene. Nu este pasul final, ci un punct de plecare. Vom ajunge la linia de sosire împreună – cu Parlamentul și Consiliul – lucrând pentru prosperitatea Europei și a tuturor regiunilor sale, rurale și urbane, orașe și insule”, a conchis vicepreședintele Comisiei Europene, Raffaele Fitto.
