Președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, Prof. Univ. Dr. Alexandru Rafila, semnalează că resursele financiare rămân în continuare insuficiente pentru a acoperi nevoile sistemului, deși bugetul CNAS a crescut cu aproape două miliarde de euro în ultimii ani, ritmul creşterii alocărilor bugetare pentru sănătate depăşeşte semnificativ creşterea PIB.
„Menţinerea acestui ritm pe termen lung riscă să conducă la nesustenabilitatea financiară. Alocările bugetare continuă să favorizeze asistenţa medicală spitalicească, care rămâne necesară, însă această abordare limitează dezvoltarea medicinei de familie şi a serviciilor ambulatorii de specialitate”, a punctat deputatul Alexandru Rafila în cadrul conferinței „Quo vadis 2026- O Românie rezilientă: cum reducem deficitul de protecție într-o lume a riscurilor multiple?”, organizată de Institutul de Studii Financiare și DC Media Group.
Potrivit fostului ministru al sănătății, o soluţie importantă pentru aducerea de fonduri suplimentare în sistemul de sănătate este dezvoltarea asigurărilor complementare și suplimentare de sănătate: „În prezent asigurările private reprezintă sub 1% din totalul cheltuielilor de sănătate din România, fiind adesea confundate cu abonamentele medicale.”
Alexandru Rafila susține că pentru dezvoltarea lor sunt necesare două condiţii esenţiale:
-
- definirea mai clară a pachetului de servicii de bază acoperite prin CASS;
- delimitarea serviciilor complementare sau suplimentare, precum şi introducerea unui sistem eficient de deductibilităţi fiscale.
„Deşi există deja o deductibilitate anuală de până la 400 de euro, aceasta este insuficient direcţionată către sănătate şi ar trebui regândită exclusiv pentru stimularea asigurărilor complementare si suplimentare în sistem public sau privat”, a mai semnalat reprezentantul Parlamentului.
De asemenea, oferirea de servicii private în spitalele publice poate contribui la creşterea veniturilor angajatilor si spitalelor şi la reducerea direcționării medicilor către sectorul privat: „Medicii ar putea desfăşura activităţi in regim privat după program, în aceleaşi spitale publice, folosind infrastructura existentă, fie pe baza asigurărilor complementare si suplimentare.”
Având în vedere investiţiile majore în noi spitale si dotări realizate sau în curs de realizare, „exploatarea eficientă a noii infrastructuri este esenţială”: „Aceste unităţi necesită costuri ridicate de exploatare, care pot fi acoperite doar printr-o utilizare intensivă şi prin furnizarea de servicii medicale generatoare de venituri suplimentare”, a mai precizat Alexandru Rafila.
„Cu un mix de măsuri: dezvoltarea serviciilor ambulatorii, introducerea asigurărilor publice sau private complementare si suplimentare, educarea pacienţilor şi valorificarea eficientă a investiţiilor în infrastructura spitalicească, putem asigura sustenabilitatea sistemului sanitar românesc”, a conchis președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie, Alexandru Rafila.
