Ministerul Afacerilor Externe (MAE) precizează că, la alegerile de pe 26 mai, la secţiile din diaspora “au existat acţiuni coordonate de aducere la vot a unui număr mare de cetăţeni” și propune ”schimbarea legilor electorale care se referă la votul din străinătate”.

“Au existat acţiuni coordonate de aducere la vot a unui număr mare de cetăţeni cu 5 – 6 autocare sau maşini (turism electoral), ceea ce ducea în mod automat la o presiune majoră asupra secţiilor de votare sau influenţau deciziile alegătorilor. În mare parte, aceste grupuri au rămas în zona secţiilor de votare şi după ce au votat şi au creat incidente, până la venirea forţelor de ordine, care au asigurat închiderea secţiei de votare”, se arată într-un extras din raportul MAE obţinut de Agerpres.

În acest context, precizează ministerul, au fost chemaţi la consultări ambasadorii din ţările unde s-au înregistrat dificultăţi în cadrul celor două procese electorale simultane din 26 mai, pentru a fi identificate cauzele şi responsabilităţile fiecăruia, precum şi propunerile de modificare a sistemului de votare în secţiile din afara ţării.

În cadrul legislaţiei actuale, apreciază MAE, “chiar cu mărirea semnificativă a secţiilor de votare, s-a dovedit că Ministerul Afacerilor Externe şi-a epuizat resursele pentru asigurarea logisticii alegerilor din străinătate – locaţii, resurse umane şi resurse financiare”.

“În aceste condiţii, avem în vedere propuneri pentru schimbarea legilor electorale care se referă la votul din străinătate. Este vorba de o propunere de vot anticipat prelungit (timp de 7 zile înainte de închiderea procesului electoral). Aceasta ar elimina orice formă de birocratizare care ar putea să îngreuneze procesul de votare în străinătate. Alte modalităţi, cum ar fi votul electronic sau prin corespondenţă, pot crea şi alte probleme întrucât este nevoie de înscrierea prealabilă a fiecărui cetăţean (cu indicarea adresei de domiciliu/reşedinţă) pentru a-şi putea exercita dreptul de vot“, se precizează în documentul ministerului.

Cetățenii români din străinătate au format cozi la secțiile de votare din diaspora încă de la prima oră a deschiderii urnelor pentru a vota la alegerile pentru Parlamentul European, dar și pentru referendumul național convocat de președintele Klaus Iohannis.

La secțiile de votare din Munchen și Stuttgart, oamenii s-au adunat dinainte de ora 7 dimineața ca să voteze la alegerile europarlamentare și la referendumul pentru justiție, informează Digi24, precizând că la Munchen, la ora 7:00, erau deja aproximativ 200 de români în fața consulatului României. De asemenea, la Stuttgart, s-au strâns aproximativ 2000 de oameni, la cozi.

Pentru cele două scrutine de duminică au fost organizate 441 de secţii de votare în străinătate pentru românii din diaspora.

Lista completă a secțiilor de votare din străinătate este disponibilă aici.

Potrivit Agerpres, peste 32.000 de români din diaspora au votat până la ora 10.00 ora României, pentru alegerile europarlamentare şi pentru referendumul naţional convocat de preşedintele României, citând datele actualizate în timp real de Biroul Electoral Central.

În străinătate, votul s-a deschis în Noua Zeelandă sâmbătă la ora 22.00 ora României, iar duminică la ora 10.00 ora României procesul electoral este în desfăşurare în zeci de ţări.

Votul în cadrul celor 441 de secţii organizate în străinătate se va desfăşura pe durata a 33 de ore, în intervalul 25 mai ora 22.00 – 27 mai ora 7.00 (orele României), când se vor închide secţiile de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii (Los Angeles, San Francisco, Sacramento, Seattle, Las Vegas, Phoenix, Portland) şi cea de la Vancouver (Canada), conform paginii de internet a Ministerului Afacerilor Externe.

Alegătorii români şi comunitari care se află în străinătate în ziua votului pot vota pentru ambele scrutine la oricare dintre aceste secţii între orele locale 07.00 – 21.00. Alegătorii care la ora închiderii se vor afla în sala în care se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.

La secţiile de votare organizate în străinătate pot vota cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinatate. De asemenea, pot vota cetăţenii cu drept de vot din alte state membre ale Uniunii Europene care s-au înscris pe listele speciale pentru a vota membrii din România în Parlamentul European.

În străinătate se poate vota cu paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; cartea electronică de identitate; buletinul de identitate.

Nu se poate vota pe baza titlului de călătorie şi nu se utilizează cărţile de alegător.

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat marţi că românii care trăiesc în străinătate vor putea transfera banii în ţară fără plata comisioanelor prin sucursale CEC Bank ce se vor înfiinţa în străinătate.

“O posibilitate, un mecanism de transfer mult mai facil al fondurilor pe care românii care sunt plecaţi în afara ţării îl trimit către familii, către copii, către părinţi şi atunci prin intermediul CEC-ului se va lansa cât de curând un pachet de măsuri care să vizeze deschiderea de sucursale, de birouri în afara ţării, unde trăiesc comunităţi importante de români, pentru ca românii de acolo să-şi poată deschide dacă doresc într-un mod mult mai facil conturi, să folosească aceste birouri de transfer, şi fără comisioane”, a spus Teodorovici, într-o conferinţă de presă, citat de Agerpres.

Totodată, el a arătat că se vor lua alte măsuri prin care să se creeze facilităţi pentru românii care muncesc în afara ţării.

“O să fie cu impact foarte bun, sunt măsuri pe care românii le aşteaptă de foarte mulţi ani, românii care trăiesc în afara ţării. Partea care ne bucură este aceea că, undeva la final de mai, iunie, acest lucru se va şi concretiza, astfel încât să fie încă un sprijin pentru cei care au decis pentru motive obiective şi sperăm temporar să fie departe de cei dragi”, a spus Teodorovici. 

Teodorovici a făcut aceste declarații în condițiile în care, potrivit unui raport al Băncii Mondiale, România s-a aflat în 2017 în top trei țări din regiune din perspectiva transferurilor de bani, cu 4,9 miliarde de dolari trimiși în țara noastră.

Conform aceluiași studiu, sumele trimise de românii din Diaspora sunt de aproape 4,3 miliarde de dolari. Raportate la nivelul Produsului Intern Brut, aceste sume reprezintă aproximativ 2% din PIB, fiind cea mai mare valoare a remitenței primite de România în istoria recentă.

De altfel, potrivit unei statistici Eurostat, România a înregistrat în 2017 cel mai ridicat număr de cetățeni care muncesc în străinătate.

Unul din cinci români apți de muncă locuia, în 2017, în alt stat membru al Uniunii Europene, România fiind statul cu cel mai mare procent al populației active plecate din țară.