Cristian Diaconescu, prim-vicepreşedinte al PMP, afirmă că perspectiva partenerilor europeni privind situaţia relaţiei dintre politic şi justiţie în România este una “foarte complicată” şi propune o serie de măsuri urgente, care să repună justiţia din ţara noastră pe un făgaş “normal şi european”. Fost ministru al justiției și de externe, Diaconescu a făcut aceste precizări în contextul în care negociatorii Parlamentului European şi ai Consiliului UE au stabilit că, nerespectarea statului de drept în statele UE, va putea avea drept consecinţă, blocarea accesului la fondurile europene.

Pentru prima dată, în istoria UE, se instituie un mecanism, prin care se poate stopa alocarea fondurilor europene către statele membre. Aceasta acțiune este valabilă nu numai în condiţiile în care apar cazuri de corupţie sau fraudă privind folosirea acestor finanţări dar şi în cazul unor încălcări sistemice ale valorilor fundamentale ale UE, precum: libertatea, democraţia, egalitatea şi respectarea drepturilor omului. Mecanismul preventiv se declanşează nu numai atunci când actele sau faptele, unui stat membru, afectează direct bugetul UE dar şi în condiţiile existenţei unei situații în legătură cu producerea unor prejudicii. Această decizie are şanse foarte mari să fie adoptată formal de către Parlamentul şi miniştrii UE. După cele întâmplate în anii 2017-2019, România trebuie să fie foarte atentă la aceste evoluţii”, a scris Diaconescu sâmbătă, pe pagina de Facebook.

“Avertizez, la modul cel mai serios, că perspectiva partenerilor europeni privind situaţia relaţiei dintre politic şi justiţie în România este una foarte complicată. Astăzi există pentru instituţiile UE, parteneri de discuţie atât în zona prezidenţială, cât şi în zona executivă. În condiţii de pandemie COVID-19, stăpânirea derapajelor privind deficitele enorme, cât şi lipsa de lichidităţi creează o competiţie acerbă între statele UE. Pe cale de consecinţă, propun o serie de măsuri urgente, menite a repune justiţia română pe un făgaş normal şi european”, 

În acest context, liderul PMP propune “suspendarea imediată” a legilor justiţiei şi a ordonanţelor de urgentă subsecvente, adoptate până la sfârşitul anului 2019, “care afectează funcţionarea statului de drept, echilibrele şi sistemul drepturilor şi libertăţilor în România”, revizuirea legilor justiţiei “ţinând seama, pe deplin de recomandările formulate în MCV, precum şi de către Comisia de la Venetia şi GRECO”, dar şi desfiinţarea Secţiei Speciale.

Diaconescu mai propune redeschiderea procesului de revizuire a Codului penal şi a Codului de procedura penala, “pentru a asigura compatibilitatea cu dreptul UE şi cu instrumentele internaţionale de luptă împotriva corupţiei, precum şi cu recomandările formulate în cadrul MCV şi prin avizul Comisiei de la Veneţia”, punerea în practică a unui sistem “robust şi independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare si transparente, şi eliminarea dreptului ministrului Justiţiei de a propune conducerea DNA, DIICOT şi a Parchetului General, conform legii 303/2004 privind Statutul magistraţilor”.

În opinia sa, Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar trebui să elaboreze un plan de acţiune şi de raportare periodică cu privire la implementarea Strategiei Naţionale Anticoruptie, “inclusiv cu privire la statisticile referitoare la incidentele de integritate în administraţia publiăa cu detalii privind procedurile şi sancţiunile disciplinare şi informaţii referitoare la măsurile structurale aplicate în domeniile vulnerabile”, iar Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate să publice “rapoarte periodice, cuprinzând informaţii statistice exacte, privind confiscarea de bunuri provenite din săvârşirea de infracţiuni şi gestionarea acestora”.

Totodată, Cristian Diaconescu consideră că Parlamentul ar trebui să instituie “un sistem de raportare periodică referitoare la deciziile adoptate în cele două Camere cu privire la solicitările de ridicare a imunităţii şi să organizeze de dezbateri publice”, oferind atât CSM cât şi societăţii civile posibilitatea de a reacţiona.

Guvernul Statelor Unite va aloca un grant de 600.000 de dolari organizației International Justice Mission (IJM) pentru ca aceasta să sprijine România în lupta împotriva traficului de persoane, a anunțat joi ambasadorul SUA la București, Adrian Zuckerman, după o întrevedere cu ministrul justiției Cătălin Predoiu, cu procurorul general Gabriela Scutea, cu secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Interne Bogdan Despescu și cu directorul IJM Shawn Kohl.

“Sunt mândru de faptul că, sub conducerea Președintelui Trump, Statele Unite sunt implicate să ajute România în această luptă. Vom folosi toate mijloacele de aplicare a legii de care dispunem, de la Departamentul pentru Justiție și de la Biroul Federal de Investigații ale S.U.A., pentru a ajuta România să îi prindă și să îi defere justiției pe cei care își exploatează semenii. În acest sens, sunt încântat să vă anunț că Guvernul Statelor Unite a alocat un grant în valoare de 600.000 de dolari organizației „International Justice Mission”, în vederea combaterii traficului de persoane“, a spus Zuckerman, conform unui discurs publicat de Ambasada SUA.

Ambasadorul a menționat că în luna iunie a promis că “SUA vor folosi toate resursele de care dispun pentru a ajuta România să pună capăt flagelului traficului de persoane și să ofere asistență victimelor”.

“Ne-am respectat promisiunea”, a adăugat Zuckerman, transmițând totodată aprecieri pentru prim-ministrul Orban și pe membrii guvernului său, pentru eforturile de eradicare a traficului de persoane, în ciuda faptului că guvernul a primit moștenire “un sistem cu politici deficitar concepute, corupție și rețele infracționale”.

Încă de la înființarea sa în urmă cu mai bine de 20 de ani, International Justice Mission a jucat un rol esențial în lupta împotriva traficului de persoane. IJM va ajuta în lupta împotriva traficului de persoane în diverse moduri:

• IJM va colabora cu sistemul judiciar și liderii comunității pentru a putea oferi un răspuns eficient la violență și pentru a putea concepe îmbunătățiri care să deservească supraviețuitorii, să descurajeze infractorii și să scadă gradul de violență.
• IJM va încheia parteneriate cu autoritățile locale în vederea salvării victimelor individuale ale violenței și a restaurării siguranței și stabilității în viața supraviețuitorilor.
• IJM va colabora cu oficialitățile din sistemul judiciar pentru a se asigura că infractorii sunt trași la răspundere, pentru a pune capăt ciclului de violență și a descuraja abuzurile comise față de persoanele vulnerabile.
• IJM va reuni și va pregăti persoanele care vor pleda pentru protecție ca viitor esențial și palpabil pentru toată lumea.

România este una dintre principalele surse din Europa de proveniență a victimelor rețelelor de traficanți, se arată în ultimul raport al Departamentului de Stat al Statelor Unite privind traficul de persoane, prezentat la 26 iunie de secretarul de stat al SUA Mike Pompeo și în care România este din nou criticată, menținându-se supravegherea pentru al doilea an consecutiv pentru lipsa de măsuri în gestionarea fenomenului infracțional.

Președintele Klaus Iohannis a reafirmat miercuri că România este de acord cu corelarea acordării fondurilor europene de criteriul statului de drept, context în care a salutat publicarea primului raport privind statul de drept din istoria UE și care este consacrat tuturor statelor membre, șeful statului punctând că “România susține de multă vreme că de așa ceva avem nevoie în locul MCV-ului care discriminează într-un fel România și Bulgaria“.

Având în vedere că joi și vineri va participa la Consiliul European de la Bruxelles, Klaus Iohannis a mai spus că “acest fel de raport este util pentru că putem să ne dăm seama unde în Uniunea Europeană este nevoie de mai multă acțiune, unde avem exemple de bune practici, cum se poate interveni pentru a face justiția mai puternică și mai independentă”.

Mai mult, președintele a reafirmat că România este de acord cu corelarea acordării fondurilor europene de criteriul statului de drept.

“Eu am fost explicit de acord cu condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept. În România suntem hotărâți și eu, și guvernul și partidele democratice să facem în așa fel încât statul de drept să fie respectat foarte bine și să ajungem exemplu de urmat pentru alții. Sunt de acord ca fondurile europene să fie condiționate de respectarea statului de drept“, a conchis el, refuzând să comenteze inițiativa Poloniei și a Ungariei de a înființa un institut privind statul de drept.

Citiți și România, în primul raport privind statul de drept din istoria UE: Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept. În 2020, Guvernul a restabilit calea reformei judiciare după declinul din 2017-2019

Angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România, afirmă Comisia Europeană în primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE.

În ce privește România (pagina 27 din raport), Comisia Europeană subliniază că încă de la aderarea țării noastre la UE, executivul european a monitorizat evoluțiile judiciare prin intermediul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV). 

“În 2020, Guvernul a continuat să își afirme angajamentul de a restabili calea reformei judiciare după inversările din 2017-2019. Acest lucru a dus la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar“, arată raportul, referitor la independența justiției.

Potrivit Comisiei Europene, numirile recente la conducerea principalelor parchete ar putea deschide calea pentru continuarea mai eficientă a activității procurorilor. Executivul european arată că progresul către modificarea legislației relevante a fost amânat din cauza pandemiei COVID-19 combinată cu viitoarele alegeri naționale.

Între măsurile controversate cu impact negativ asupra independenței judiciare este menționată Secția specială de investigare a infracțiunilor din sistemul judiciar, însărcinată exclusiv cu urmărirea penală a infracțiunilor comise de judecători și procurori.

“Punerea în aplicare continuă a acestor măsuri crește incertitudinea privind funcționarea sistemului de justiție, în special prin efectul combinat al acestora. Mai mult, unele dintre aceste măsuri pot afecta negativ resursele umane din sistemul de justiție, cu implicații asupra eficienței acestuia”, avertizează Comisia Europeană.

În raport este menționat că România are un cadru strategic național cuprinzător anticorupție bazat pe participarea mare a actorilor instituționali naționali și locali, însă Comisia Europeană avertizează că în România încă există provocări.

“În ciuda progresului și a istoriei României în lupta împotriva corupției din ultimul deceniu, provocările cu care s-a confruntat sistemul judiciar în perioada 2017-2019 au ridicat întrebări cu privire la sustenabilitatea reformelor anticorupție. Chiar dacă contextul politic actual înseamnă mai puțină confruntare, instituțiile-cheie se confruntă cu un mediu provocator, cu consecințe pentru implementarea cadrului legal și a capacității instituționale. Deși instituțiile competente cheie și-au continuat activitatea, acest lucru ridică provocări pentru menținerea istoriei solide a cazurilor urmărite și a hotărârilor judecătorești care condamnă corupția la nivel înalt. Modificările în așteptare ale Codului penal și ale Codului de procedură penale sporește incertitudinea cu privire la eficacitatea cadrului legal anticorupție, fiind important ca soluțiile juridice și politice să fie găsite ca răspuns la deciziile cheie ale Curții Constituționale. Guvernul actual și-a arătat un angajament reînnoit de a face progrese în ceea ce privește latura preventivă prin strategia națională anticorupție cuprinzătoare“, consemnează raportul.

La capitolul libertatea presei, raportul subliniază că garanțiile legale relevante privind libertatea mass-media și pluralismul sunt în vigoare, însă, cu toate acestea, apar probleme legate de implementarea și aplicarea cadrului legislativ existent.

“Transparența dreptului de proprietate asupra mass-media pare a fi incompletă, iar autoritatea de reglementare audiovizuală nu are resursele necesare pentru a-și îndeplini complet sarcinile. Mass-media poate fi predispusă la presiuni politice, deoarece garanțiile legale specifice pentru independența editorială lipsesc în mare parte, în afară de o anumită autoreglare la nivelul redacției sau editorilor”, avertizează Comisia Europeană.

Raportul notează că procesul obișnuit de pregătire și adoptare a legilor este bine reglementat, însă precizează că ordonanțele de urgență ale guvernului continuă să fie utilizate pe scară largă, iar modificările legislative necoordonate succesive au, de asemenea, un impact asupra calității legislației și a securității juridice, inclusiv pentru mediul de afaceri.

În context, Comisia Europeană salută contribuția societății civile la apărarea statului de drept în România.

“Există un cadru legislativ favorabil pentru societatea civilă, care este o forță activă și care a reușit să reacționeze împotriva încercărilor de a-i fi limitate activitățile. Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România“, subliniază executivul european.