Connect with us

JUSTIȚIE

DOCUMENT Care sunt cele 13 puncte ale rezoluției prin care Parlamentul European va condamna slăbirea statului de drept în România

Published

on

Parlamentul European analizează în cei mai duri termeni situația din România și acțiunile care pot conduce la slăbirea statului de drept, arată draft-ul textului rezoluției pe care legislativul european este așteptat să o voteze săptămână viitoare în plen ca urmare a dezbaterii cu premierul Viorica Dăncilă din data de 3 octombrie.

Documentul consultat de CaleaEuropeană.ro (Rule-of-law-in-Romania_final-draft) abordează chestiunile modificărilor legislației judiciare și penale din România, intervenția violentă a forțelor de ordine la protestele din 10 august, riscurile de dezincriminare a corupției, atacurile la adresa libertății mass-media și invită ”Guvernul român să coopereze cu Comisia Europeană în conformitate cu principiul cooperării loiale, astfel cum este prevăzut în tratat”.

FOTO: European Parliament

În cadrul aceluiași text, eurodeputații ar urma să solicite Parlamentului și Guvernului de la București să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, GRECO și Comisiei de la Veneția și să se abțină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independența sistemului judiciar.

De remarcat, de asemenea, și faptul că Parlamentul European solicită ”cu fermitate Comisiei Europene să reia fără întârziere monitorizarea anticorupție anuală în toate statele membre”.

Draft-ul final al acestei rezoluții va fi supus procedurii standard în astfel de situații, urmând să fie discutat joi în ședința Conferinței președinților și ulterior va fi adoptată o decizie dacă votul privind această rezoluție va figura pe agenda sesiunii plenare a Parlamentului European de săptămâna viitoare, așa cum a fost ea inclusă în versiunea preliminară a agendei, pentru miercuri, 14 noiembrie.

În cazul în care această rezoluție va fi adoptată ea se va încadra în dinamica unor serii de acțiuni și evenimente în raport cu situația statului de drept din România. În aceeași perioadă este așteptată și publicarea de către Comisia Europeană a noului raport privind România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, precum și vizita la București a comisarului european pentru justiție, Vera Jourova.

Care sunt cele 13 puncte din Draftul rezoluției

Parlamentul European:

  1. subliniază că este fundamental să se garanteze că valorile europene comune enumerate la art. 2 TUE sunt respectate pe deplin și că drepturile fundamentale, astfel cum sunt prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, sunt garantate;

  2. este profund îngrijorat de legislația reformată referitoare la legislația judiciară și penală din România, în special cu privire la potențialul său de a submina în mod structural independența sistemului judiciar și capacitatea de a combate eficient corupția în România, precum și de a slăbi statul de drept ;

  3. condamnă intervenția violentă și disproporționată a forțelor de poliție în timpul protestelor de la București din august 2018;

  4. invită autoritățile române să instituie garanții pentru a asigura o bază transparentă și legală pentru orice cooperare instituțională și pentru a evita orice ingerință care să depășească sistemul de verificare și echilibrare; solicită consolidarea controlului parlamentar asupra serviciilor de informații;

  5. îndeamnă autoritățile române să contracareze orice măsuri care ar dezincrimina corupția în funcție și să aplice strategia națională anticorupție;

  6. recomandă cu fermitate reconsiderarea legislației privind finanțarea, organizarea și funcționarea ONG-urilor în ceea ce privește potențialul său de a avea un efect intimidant asupra societății civile, precum și în contradicție cu principiul libertății de asociere și dreptul la viață privată și de ao alinia pe deplin Cadru UE;

  7. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la restricțiile politice ale libertății mass-mediei și la propunerile de lege penalizând denigrarea României în străinătate și reintroducând defăimarea în Codul penal;

  8. îndeamnă Parlamentul și guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, GRECO și Comisiei de la Veneția și să se abțină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independența sistemului judiciar ; îndeamnă să se continue angajarea societății civile și abordarea chestiunilor menționate anterior într-un proces transparent și cuprinzător; încurajează să solicite Comisiei de la Veneția o evaluare proactivă a măsurilor legislative în cauză înainte de aprobarea lor finală;

  9. invită guvernul român să coopereze cu Comisia Europeană în conformitate cu principiul cooperării loiale, astfel cum este prevăzut în tratat;

  10. își reiterează regretul cu privire la faptul că Comisia a decis să nu publice Raportul UE anticorupție în 2017 și solicită cu fermitate Comisiei să reia fără întârziere monitorizarea anticorupție anuală în toate statele membre; invită Comisia să elaboreze un sistem de indicatori stricți și de criterii uniforme ușor de aplicat, pentru a măsura nivelul corupției în statele membre și pentru a evalua politicile lor anticorupție, în conformitate cu Rezoluția Parlamentului din 8 martie 2016 privind Raportul anual 2014 privind Protecția intereselor financiare ale UE;

  11. solicită insistent un proces periodic, sistematic și obiectiv de monitorizare și de dialog, care să implice toate statele membre, pentru a proteja valorile de bază ale UE în ceea ce privește democrația, drepturile fundamentale și statul de drept, implicând Consiliul, Comisia și Parlamentul, în Rezoluția sa din 25 octombrie 2016 privind instituirea unui mecanism UE privind democrația, statul de drept și drepturile fundamentale (Pactul DRF); reiterează faptul că acest mecanism ar trebui să cuprindă un raport anual cu recomandări specifice fiecărei țări;

  12. solicită Comisiei Europene, în calitate de gardian al tratatelor, să monitorizeze acțiunile întreprinse în urma recomandărilor autorităților române, continuând să ofere sprijinul deplin României în găsirea de soluții adecvate;

  13. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei Europene, Consiliului, guvernelor și parlamentelor statelor membre și Președintelui României.

 

Tema unei rezoluții privind situația din România este posibilă în condițiile în care la sesiunea plenară din 1-4 octombrie, deputații europeni au dezbătut cu premierul Viorica Dăncilă starea democrației și a statului de drept în țara noastră.

De altfel, discuțiile referitoare la situația internă de la București au fost amânate și în contextul în care președintele Klaus Iohannis a susținut săptămâna aceasta, la Strasbourg, un discurs privind viitorul Europei și a dezbătut cu membrii Parlamentului European pe marginea acestui subiect.

Ulterior, situația statului de drept din România a fost abordată și în dezbaterea privind viitorul Europei între președintele Klaus Iohannis și membrii Parlamentului European. Ulterior, într-o conferință de presă cu președintele Parlamentului European, șeful statului  a precizat că rezoluția care ar urma să fie adoptată în Parlamentul European după dezbaterea referitoare la statul de drept în România este una extrem de neobișnuită în contextul preluării de către acel stat membru a președinției Consiliului UE.

„Parlamentul European are dreptul să dezbată teme și e dreptul lor să voteze rezoluții. Am subliniat că prezența mea în PE nu avea legătură cu dezbatere aceea despre statul de drept în România. România este o democrație funcțională și respectă statul de drept, dar este o democrație vie și avem abordări despre care unii nu au opinie bună. Nu vreau să intru mai adânc în dezbaterile interne din România aici în PE. E extrem de neobișnuit pentru PE să dezbată și să voteze o rezoluție cu doar o lună înainte de a prelua președinția Consiliului UE. Decizia aparține PE”, a declarat, atunci, Klaus Iohannis.

Contextul politic din această privință este unul delicat, ținând că cont pe 19 octombrie Comisia de la Veneția a recomandat Guvernului să modifice complet amendamentele aduse ambelor coduri, penal și de procedură penală, printr-un proces de consultare cuprinzător și să vină cu propuneri legislative coerente și solide care să aibă sprijinul larg al societății românești și care să respecte standardele europene. 

Mai mult, Comisia Europeană a utilizat cadrul dezbaterii privind România din luna octombrie – atât în Comisia LIBE, cât și în plen – pentru a evidenția că opiniile Comisiei de la Veneția vor fi luate în calcul în evaluarea privind România în noul raport MCV care va fi publicat pe 13 noiembrie.

În următorul MCV de luna viitoare vom face o evaluare a raportului.Un pas înapoi ar fi o mare dezamăgire pentru prietenii României, mai ales pentru cetăţenii români. Ar fi o tragedie dacă în ultimul kilometru al maratonului aţi începe să alergaţi în cealaltă direcţie. Dacă ajungem la concluzia că regulile sunt încălcate, nu vom ezita să luăm măsuri, să aducem în fața instanței Guvernul român dacă nu va da curs recomandărilor noastre, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția. Există riscul real ca România să facă paşi înapoi. Comisia Europeană face apel la autorităţile române să regândească cursul pe care l-au luat” (Extras din discursul prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans).

Citiți și

Comisia Europeană: Procedura de revocare a procurorului general Augustin Lazăr ridică îngrijorări; situația din România va fi analizată în raportul MCV

Comisia Europeană cere României să țină cont de recomandările Comisiei de la Veneția. Executivul european anunță că va prezenta propria analiză în noul raport MCV, la 13 noiembrie

Tensiunile din domeniul justiției continuă să evolueze în România. La o zi distanță după prezența în Parlamentul European, președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit cu liderii partidelor parlamentare la consultări pe tema legilor justiției, în aceeași zi, ministrul Justiției declanșând procedura de revocare a procurului general al României, Augustin Lazăr, o procedură deja criticată de Comisia Europeană în cazul revocării procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

JUSTIȚIE

Ludovic Orban, după întâlnirea cu Ursula von der Leyen: România respectă toate condițiile de aderare la Schengen. Închiderea MCV depinde de ce vom face în țară

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Corespondență din Bruxelles

România respectă toate condiţiile pentru aderarea la Schengen, în vreme Închiderea Mecanismului de Cooperare şi Verificare va depinde de ceea ce se întâmplă la nivel intern, a declarat premierul Ludovic Orban, joi, într-o conferință de presă susţinută la sediul Reprezentanţei Permanente a României la UE după o întâlnire cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

“Am abordat problema Schengen. Cum am şi declarat, reiterăm că, din punctul nostru de vedere, România respectă toate condiţiile pentru aderarea la Schengen. (…) La nivelul Comisiei Europene, şi la nivelul Parlamentului European există o susţinere pentru România, pentru aderarea României la Spaţiul Schengen”.

Premierul a vorbit în acest context şi de “atitudini de nesusţinere” a României spre acest obiectiv şi de faptul că vor fi făcuţi “paşi hotărâţi” pentru a convinge statele care nu sunt alături de ţara noastră.

“Mai trebuie să mai întreprindem demersuri, până la urmă, pentru a obţine un consens la nivelul Consiliului European. Sunt încă nu opoziţii făţişe, dar încă atitudini de nesusţinere totală a acestui obiectiv, care sunt convins că ele se vor modifica în favoarea României într-un orizont de timp rezonabil”, a punctat premierul român.

“În privinţa Mecanismului de Cooperare şi Verificare, am exprimat determinarea noastră de a transpune recomandările cuprinse în cadrul raportului anual şi convingerea noastră că România va respecta toate standardele şi bunele practici de la nivelul european în domeniul Justiţiei”, a afirmat şeful Executivului

Prim-ministrul a spus că depinde de România încheierea MCV.

“Asta va depinde de noi. Comisia Europeană, în mod evident, are o altă atitudine faţă de oficialităţile de la Bucureşti şi faţă de Guvernul nostru şi faţă de preşedintele României. Înţelege foarte clar că a avut loc o schimbare benefică la Bucureşti, dar, până la urmă, închiderea Mecanismului de Cooperare şi Verificare va depinde de ceea ce facem noi în România“, a conchis el.

În cadrul unor scurte declarații de presă făcute la sosirea la întâlnirea cu președintele Comisiei Europene, premierul Ludovic Orban a precizat că subiectul aderării României la Schengen și îndeplinirea recomandărilor MCV pentru ridicarea acestui mecanism de monitorizare sunt obiective în cadrul discuțiilor oficiale cu von der Leyen.

”Se știe foarte clar că atât președintele României, cât și guvernul de la București sunt profund angajate în atingerea obiectivelor pe care le-am amintit”, a spus Orban, înaintea reuniunii.

De cealaltă parte, Ursula von der Leyen a subliniat că reforma din domeniul justiției este ”un lucru foarte important, cu multe provocări” și a dat asigurări că ”Comisia Europeană este alături” de România.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind proiectul ”Cartierul pentru justiţie”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, luni, decretul privind promulgarea Legii pentru ratificarea scrisorii de înţelegere privind avansul pentru pregătirea proiectului “Cartierul pentru justiţie” dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat.

Actul normativ a fost aprobat de Senat, în calitate de Cameră decizională, pe 9 decembrie.

La articolul 1 al proiectului de lege se precizează: “Se ratifică Scrisoarea de înţelegere privind avansul pentru pregătirea Proiectului de dezvoltare propus, ‘Cartierul pentru justiţie’, dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnată la Bruxelles la 30 mai 2019 şi la Bucureşti la 6 iunie 2019, în valoare de 2,5 milioane USD, denumită în continuare Scrisoare de înţelegere privind avansul”.

Reprezentantul Guvernului la lucrările Senatului a precizat că Executivul susţine acest proiect de lege.

“Prin adoptarea acestui proiect, creăm premizele acordării viitoare a împrumutului propriu-zis negociat încă din 2018 cu Banca Mondială în valoare de 218 milioane de euro. În egală măsură, vă rog să observaţi din expunerea de motive a proiectului şi din Hotărârea Guvernului 592/2019 că acest obiectiv nu exclude, în măsura în care spaţiul este disponibil, condiţiile reale de teren şi cele tehnico-juridice permit să fie avute în vedere, şi alte obiective de investiţii aferente sistemului judiciar în cadrul proiectului de reabilitare urbană. Deci, avem în două locuri această prevedere cuprinsă”, a spus reprezentantul Guvernului, citat de Agerpres.

Preşedintele Comisiei de buget, senatorul PSD Viorel Arcaş, a precizat că proiectul de lege a primit şi un raport suplimentar de admitere.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Klaus Iohannis, în plenul CSM: Fac un apel să susțineți în mod efectiv implementarea recomandărilor instituțiilor europene. Ele nu sunt facultative

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a făcut marți, în plenul Consiliului Superior al Magistraturii, un apel la susținerea implementării recomandărilor Comisiei de la Veneția, MCV și GRECO, în scopul alinierii legislației actuale la standardele europene.

Suntem parte a marii familii europene. Societatea românească a evoluat în spiritul valorilor pe care se bazează Uniunea Europeană, prin alinierea la standardele cele mai înalte ale statelor democratice. Ca cetățeni europeni, românii se manifestă tot mai activ în realizarea drepturilor lor, iar justiția și, implicit, CSM, trebuie să țină pasul cu această realitate. (…) În acest sens, fac un apel să susțineți în mod efectiv implementarea recomandărilor Comisiei de la Veneția, MCV și GRECO, în scopul alinierii legislației actuale la standardele europene. (…) Recomandările instituțiilor europene nu sunt facultative, dar nu pot fi aplicate ca atare atât timp cât nu sunt transpuse în legislația internă”, a spus Iohannis.

El a susţinut că 2019 va rămâne în memoria colectivă drept anul în care cetăţenii au protejat, prin votul lor, în cadrul referendumului din 26 mai, independenţa Justiţiei şi buna sa funcţionare în faţa unor demersuri sistematice “de slăbire” a sistemului judiciar.

“Deşi anul a început în aceeaşi notă tensionată, cu un sistem judiciar aflat în defensivă, confruntat cu ample modificări legislative şi cu iminenţa intrării în vigoare a unei legislaţii penale extrem de contestate, rezultatul referendumului din luna mai a obligat decidenţii politici să îşi reconsidere acţiunile”, a adăugat preşedintele Iohannis.

Şeful statului a afirmat că, în virtutea rolului constituţional, a acţionat ori de câte ori s-a încercat destabilizarea sistemului de justiţie.

“Am utilizat toate mijloacele constituţionale pentru a înlătura prevederile controversate ale Legilor Justiţiei, apelând inclusiv la expertiza Comisiei de la Veneţia, am oprit intrarea în vigoare a modificărilor nocive şi lipsite de o fundamentare temeinică aduse legislaţiei penale, m-am opus periclitării bunei funcţionări a Parchetelor, din perspectiva numirilor şi revocărilor procurorilor cu funcţii înalte din conducerea acestor instituţii. Am organizat o largă dezbatere pe tema situaţiei din Justiţie, cu participarea reprezentanţilor autorităţii judecătoreşti şi ai asociaţiilor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor. În vederea implementării recomandărilor instituţiilor europene, am organizat consultări cu partidele politice şi am iniţiat acordul pentru continuarea parcursului european al României. Totodată, adresându-mă direct fiecărei noi generaţii de magistraţi cu mesajul că se alătură unui corp profesional cu o misiune încărcată de multă responsabilitate, care implică şi o conştiinţă şi o moralitate pe măsură, am reiterat an de an încrederea în sistemul de justiţie şi sprijinul meu pentru întregul corp al magistraţilor. În relaţia cu CSM, mi-am asumat un parteneriat în consolidarea valorilor europene şi am acţionat ca un susţinător ferm al unei Justiţii independente şi al continuării luptei împotriva corupţiei”, a spus Iohannis.

În opinia sa, “instituţiile nu trebuie personalizate şi identificate cu imaginea liderului de la un moment dat, pentru că instituţiile nu aparţin conducătorilor”, iar în acest fel “ne putem feri de derapaje şi manipulări, de situaţii periculoase şi nedemocratice”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending