DOCUMENT Care sunt cele 13 puncte ale rezoluției prin care Parlamentul European va condamna slăbirea statului de drept în România

Parlamentul European analizează în cei mai duri termeni situația din România și acțiunile care pot conduce la slăbirea statului de drept, arată draft-ul textului rezoluției pe care legislativul european este așteptat să o voteze săptămână viitoare în plen ca urmare a dezbaterii cu premierul Viorica Dăncilă din data de 3 octombrie.

Documentul consultat de CaleaEuropeană.ro (Rule-of-law-in-Romania_final-draft) abordează chestiunile modificărilor legislației judiciare și penale din România, intervenția violentă a forțelor de ordine la protestele din 10 august, riscurile de dezincriminare a corupției, atacurile la adresa libertății mass-media și invită ”Guvernul român să coopereze cu Comisia Europeană în conformitate cu principiul cooperării loiale, astfel cum este prevăzut în tratat”.

FOTO: European Parliament

În cadrul aceluiași text, eurodeputații ar urma să solicite Parlamentului și Guvernului de la București să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, GRECO și Comisiei de la Veneția și să se abțină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independența sistemului judiciar.

De remarcat, de asemenea, și faptul că Parlamentul European solicită ”cu fermitate Comisiei Europene să reia fără întârziere monitorizarea anticorupție anuală în toate statele membre”.

Draft-ul final al acestei rezoluții va fi supus procedurii standard în astfel de situații, urmând să fie discutat joi în ședința Conferinței președinților și ulterior va fi adoptată o decizie dacă votul privind această rezoluție va figura pe agenda sesiunii plenare a Parlamentului European de săptămâna viitoare, așa cum a fost ea inclusă în versiunea preliminară a agendei, pentru miercuri, 14 noiembrie.

În cazul în care această rezoluție va fi adoptată ea se va încadra în dinamica unor serii de acțiuni și evenimente în raport cu situația statului de drept din România. În aceeași perioadă este așteptată și publicarea de către Comisia Europeană a noului raport privind România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, precum și vizita la București a comisarului european pentru justiție, Vera Jourova.

Care sunt cele 13 puncte din Draftul rezoluției

Parlamentul European:

1. subliniază că este fundamental să se garanteze că valorile europene comune enumerate la art. 2 TUE sunt respectate pe deplin și că drepturile fundamentale, astfel cum sunt prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, sunt garantate;

2. este profund îngrijorat de legislația reformată referitoare la legislația judiciară și penală din România, în special cu privire la potențialul său de a submina în mod structural independența sistemului judiciar și capacitatea de a combate eficient corupția în România, precum și de a slăbi statul de drept ;

3. condamnă intervenția violentă și disproporționată a forțelor de poliție în timpul protestelor de la București din august 2018;

4. invită autoritățile române să instituie garanții pentru a asigura o bază transparentă și legală pentru orice cooperare instituțională și pentru a evita orice ingerință care să depășească sistemul de verificare și echilibrare; solicită consolidarea controlului parlamentar asupra serviciilor de informații;

5. îndeamnă autoritățile române să contracareze orice măsuri care ar dezincrimina corupția în funcție și să aplice strategia națională anticorupție;

6. recomandă cu fermitate reconsiderarea legislației privind finanțarea, organizarea și funcționarea ONG-urilor în ceea ce privește potențialul său de a avea un efect intimidant asupra societății civile, precum și în contradicție cu principiul libertății de asociere și dreptul la viață privată și de ao alinia pe deplin Cadru UE;

7. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la restricțiile politice ale libertății mass-mediei și la propunerile de lege penalizând denigrarea României în străinătate și reintroducând defăimarea în Codul penal;

8. îndeamnă Parlamentul și guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, GRECO și Comisiei de la Veneția și să se abțină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independența sistemului judiciar ; îndeamnă să se continue angajarea societății civile și abordarea chestiunilor menționate anterior într-un proces transparent și cuprinzător; încurajează să solicite Comisiei de la Veneția o evaluare proactivă a măsurilor legislative în cauză înainte de aprobarea lor finală;

9. invită guvernul român să coopereze cu Comisia Europeană în conformitate cu principiul cooperării loiale, astfel cum este prevăzut în tratat;

10. își reiterează regretul cu privire la faptul că Comisia a decis să nu publice Raportul UE anticorupție în 2017 și solicită cu fermitate Comisiei să reia fără întârziere monitorizarea anticorupție anuală în toate statele membre; invită Comisia să elaboreze un sistem de indicatori stricți și de criterii uniforme ușor de aplicat, pentru a măsura nivelul corupției în statele membre și pentru a evalua politicile lor anticorupție, în conformitate cu Rezoluția Parlamentului din 8 martie 2016 privind Raportul anual 2014 privind Protecția intereselor financiare ale UE;

11. solicită insistent un proces periodic, sistematic și obiectiv de monitorizare și de dialog, care să implice toate statele membre, pentru a proteja valorile de bază ale UE în ceea ce privește democrația, drepturile fundamentale și statul de drept, implicând Consiliul, Comisia și Parlamentul, în Rezoluția sa din 25 octombrie 2016 privind instituirea unui mecanism UE privind democrația, statul de drept și drepturile fundamentale (Pactul DRF); reiterează faptul că acest mecanism ar trebui să cuprindă un raport anual cu recomandări specifice fiecărei țări;

12. solicită Comisiei Europene, în calitate de gardian al tratatelor, să monitorizeze acțiunile întreprinse în urma recomandărilor autorităților române, continuând să ofere sprijinul deplin României în găsirea de soluții adecvate;

13. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei Europene, Consiliului, guvernelor și parlamentelor statelor membre și Președintelui României.

Tema unei rezoluții privind situația din România este posibilă în condițiile în care la sesiunea plenară din 1-4 octombrie, deputații europeni au dezbătut cu premierul Viorica Dăncilă starea democrației și a statului de drept în țara noastră.

De altfel, discuțiile referitoare la situația internă de la București au fost amânate și în contextul în care președintele Klaus Iohannis a susținut săptămâna aceasta, la Strasbourg, un discurs privind viitorul Europei și a dezbătut cu membrii Parlamentului European pe marginea acestui subiect.

Ulterior, situația statului de drept din România a fost abordată și în dezbaterea privind viitorul Europei între președintele Klaus Iohannis și membrii Parlamentului European. Ulterior, într-o conferință de presă cu președintele Parlamentului European, șeful statului  a precizat că rezoluția care ar urma să fie adoptată în Parlamentul European după dezbaterea referitoare la statul de drept în România este una extrem de neobișnuită în contextul preluării de către acel stat membru a președinției Consiliului UE.

„Parlamentul European are dreptul să dezbată teme și e dreptul lor să voteze rezoluții. Am subliniat că prezența mea în PE nu avea legătură cu dezbatere aceea despre statul de drept în România. România este o democrație funcțională și respectă statul de drept, dar este o democrație vie și avem abordări despre care unii nu au opinie bună. Nu vreau să intru mai adânc în dezbaterile interne din România aici în PE. E extrem de neobișnuit pentru PE să dezbată și să voteze o rezoluție cu doar o lună înainte de a prelua președinția Consiliului UE. Decizia aparține PE”, a declarat, atunci, Klaus Iohannis.

Contextul politic din această privință este unul delicat, ținând că cont pe 19 octombrie Comisia de la Veneția a recomandat Guvernului să modifice complet amendamentele aduse ambelor coduri, penal și de procedură penală, printr-un proces de consultare cuprinzător și să vină cu propuneri legislative coerente și solide care să aibă sprijinul larg al societății românești și care să respecte standardele europene. 

Mai mult, Comisia Europeană a utilizat cadrul dezbaterii privind România din luna octombrie – atât în Comisia LIBE, cât și în plen – pentru a evidenția că opiniile Comisiei de la Veneția vor fi luate în calcul în evaluarea privind România în noul raport MCV care va fi publicat pe 13 noiembrie.

”În următorul MCV de luna viitoare vom face o evaluare a raportului.Un pas înapoi ar fi o mare dezamăgire pentru prietenii României, mai ales pentru cetăţenii români. Ar fi o tragedie dacă în ultimul kilometru al maratonului aţi începe să alergaţi în cealaltă direcţie. Dacă ajungem la concluzia că regulile sunt încălcate, nu vom ezita să luăm măsuri, să aducem în fața instanței Guvernul român dacă nu va da curs recomandărilor noastre, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția. Există riscul real ca România să facă paşi înapoi. Comisia Europeană face apel la autorităţile române să regândească cursul pe care l-au luat” (Extras din discursul prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans).

Citiți și

Comisia Europeană: Procedura de revocare a procurorului general Augustin Lazăr ridică îngrijorări; situația din România va fi analizată în raportul MCV

Comisia Europeană cere României să țină cont de recomandările Comisiei de la Veneția. Executivul european anunță că va prezenta propria analiză în noul raport MCV, la 13 noiembrie

Tensiunile din domeniul justiției continuă să evolueze în România. La o zi distanță după prezența în Parlamentul European, președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit cu liderii partidelor parlamentare la consultări pe tema legilor justiției, în aceeași zi, ministrul Justiției declanșând procedura de revocare a procurului general al României, Augustin Lazăr, o procedură deja criticată de Comisia Europeană în cazul revocării procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi.

.