Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Președintele Klaus Iohannis, despre rezoluția PE privind statul de drept: Extrem de neobișnuit să dezbată și să voteze cu doar o lună înainte de președinția Consiliului UE

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a declarat, marți, în Parlamentul European, că rezoluția care ar urma să fie adoptată, referitoare la statul de drept în România, este neobișnuită întrucât măsura este luată cu o lună înainte de preluarea președinției Consiliului UE, dar că decizia aparține legislativului european.

„Parlamentul European are dreptul să dezbată teme și e dreptul lor să voteze rezoluții. Am subliniat că prezența mea în PE nu avea legătură cu dezbatere aceea despre statul de drept în România. România este o democrație funcțională și respectă statul de drept, dar este o democrație vie și avem abordări despre care unii nu au opinie bună. Nu vreau să intru mai adânc în dezbaterile interne din România aici în PE. E extrem de neobișnuit pentru PE să dezbată și să voteze o rezoluție cu doar o lună înainte de a prelua președinția Consiliului UE. Decizia aparține PE”, a declarat Klaus Iohannis, în cadrul unei conferințe comune cu președintele Parlamentului European, Antonio Tajani.

FOTO: Administrația Prezidențială

„Apărăm domnia legii oriunde, în Polonia, România și în țara mea. Peste tot acest angajament pentru apărarea statului de drept, este rolul nostru să apărăm acest lucru. Parlamentul European va decide conținutul rezoluției, dacă e pregătit pentru o rezoluție”, a declarat la rândul său președintele PE.

Președintele a făcut aceste precizări după discursul privind viitorul Europei susținut în plenul Parlamentului European.

Prim-ministrul Viorica Dăncilă a dat explicații în plenul legislativului european cu privire la situația din România în cadrul sesiunii plenare din 1-4 octombrie,  iar o rezoluție în acest sens ar putea fi adoptată în luna noiembrie.

CORESPONDENȚĂ LIVE VIDEO&TEXT | Klaus Iohannis, în premieră la tribuna Parlamentului European. Președintele prezintă marți viziunea României privind viitorul Europei

Până în prezent au avut loc zece dezbateri din seria celor organizate între șefii de stat sau de guvern și deputați, privind viitorul Uniunii Europene, după participarea premierului irlandez Leo Varadkar (17 ianuarie)premierului croat Andrej Plenkovic (6 februarie), premierului portughez Antonio Costa (14 martie)președintelui francez Emmanuel Macron (17 aprilie)premierului belgian Charles Michel (3 mai)premierului Luxemburgului, Xavier Bettel (29 mai), premierului Olandei, Mark Rutte (13 iunie), premierului Poloniei, Mateusz Morawiecki (4 iulie), premierului Greciei, Alexis Tsipras (11 septembrie) și a premierului Estoniei, Juri Ratas (3 octombrie).

În următoarele luni vor mai avea loc dezbateri cu: cancelarul Germaniei, Angela Merkel, şi prim-ministrul din Danemarca, Lars Løkke Rasmussen în noiembrie; prim-ministrul Spaniei, Pedro Sanchez, în decembrie; prim-ministrul Finlandei, Juha Sipilä, în ianuarie 2019 şi prim-ministrul Italiei Giuseppe Conte în februarie, anul viitor.

 

 

.

COMISIA EUROPEANA

Surse europene: Statele UE au adoptat o declarație comună prin care lansează Conferința privind viitorul Europei; Portugalia vrea ca debutul Conferinței să fie pe 9 mai, de Ziua Europei

Published

on

© European Union/Source: EC - Audiovisual Service

Ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene au dat miercuri undă verde unei declarații comune care lansează Conferința privind viitorul Europei, arată un document consultat de CaleaEuropeană.ro, un proiect pe care președinția portugheză a Consiliului își dorește să o lanseze pe 9 mai, de Ziua Europei.

Textul adoptat de statele membre setează structura, sfera și calendarul conferinței, având în vedere că, până acum, instituțiile UE au fost blocate într-o dezbatere despre cine ar trebui să conducă conferința, menită să implice cetățenii UE în procesul de elaborare a politicilor.

Potrivit unor surse europene, declarația comună oferă viziunea unei implicări a cetățenilor într-o dezbatere democratică pentru “construirea unei Europe mai reziliente” având bază valorile istorice promovate prin Declarația Schuman și cel mai recent exemplu de implicare europeană, participarea record a cetățenilor UE la alegerile europene din 2019. 

Declarația andosată de statele membre este semnată de președinții Parlamentului European, Comisiei Europene și președinției Consiliului UE și are în vedere organizarea de “evenimente în parteneriat cu societatea civilă și părțile interesată la nivel local, regional, național și european” prin participarea parlamentelor naționale și regionale, a Comitetului European al Regiunilor, a Comitetului Economic și Social European, a partenerilor sociali și a mediului academic.

Conferințe europene și naționale până în primăvara lui 2022

“Vom invita Conferința să ajungă la un set de concluzii până în primăvara anului 2022 pentru a oferi îndrumări privind viitorul Europei”, se arată declarația amintită, conform surselor citate.

Declarația subliniază că această Conferință privind viitorul Europei este “concentrată pe cetățeni” cu “o abordare de la bază la vârf” prin care europenii să își poată spună opinia despre viitorul UE.

La nivel european, instituțiile UE vor organiza “paneluri ale cetățenilor europeni”, în timp ce la nivel național, statele membre vor putea organiza evenimente care să vizeze “specificitățile lor naționale și instituționale” sub forma unor “paneluri ale cetățenilor naționali”.

O “președinție comună”. Cine va conduce Conferința? 

Conform documentului menționat, Conferința va fi condusă de liderii principalelor instituții ale Uniunii Europene, astfel președinții Parlamentului European, Consiliului și Comisiei Europene urmând să acționeze ca “președinție comună”.

O structură de guvernanță reprezentată de membri ai celor trei instituții va fi înființată pe criterii de reprezentare egală și de egalitate de gen. De asemenea, în cadrul Conferinței vor activa și un consiliu executiv, un secretariat și o plenară a Conferinței.

Plenara Conferinței se va asigura că recomandările venite din partea cetățenilor europeni și naționali vor fi dezbătute. Plenara se va reuni cel puțin o dată la șase luni și va fi alcătuită din reprezentanți ai Parlamentului European, Consiliului și Comisiei Europene, precum și din reprezentanți ai parlamentelor naționale, ai Comitetului European al Regiunilor, Comitetului Economic și Social, societății civile și partenerilor sociali. De asemenea, va fi asigurată și o reprezentare din partea Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate atunci când discuțiile vor viza rolul internațional al UE.

Agenda Conferinței: de la sănătate și schimbări climatice la transformare digitală, rolul UE în lume și valori democratice

De asemenea, Conferința privind viitorul Europei se va baza pe Agenda Strategică a Consiliului European pregătită la summitul de la Sibiu din 9 mai 2019, primul și singurul din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, orientările politice ale Comisiei Europene 2019-2024 și provocările determinate de pandemia de COVID-19.

Subiectele ce vor fi abordate în cadrul Conferinței vizează “construirea unui continent sănătos, lupta împotriva schimbărilor climatice și a provocărilor generate de mediu, o economie care funcționează pentru cetățeni, echitate socială, egalitate și solidaritate inter-generațională, transformarea digitală a Europei, drepturile și valorile europene inclusiv statul de drept, migrația, securitatea, rolul UE în lume, fundamentele democratice ale Uniunii Europene și consolidarea procesului democratic în UE”.

Conferința privind viitorul Europei va fi organizată de către Parlament, Consiliu și Comisie și trebuia să înceapă în mai 2020 și să se desfășoare pe o perioadă de doi ani, iar obiectivul inițial anunțat de Parlamentul European a fost ca această Conferință să determină un angajament concis al celor trei instituții principale ale UE de lansare a unor reforme profunde în concordanță cu preocupările cetățenilor, ce pot include o revizuire a tratatelor Uniunii Europene

În schimb, statele membre ale UE au exclus subiectul schimbării Tratatelor UE din cadrul dezbaterilor aferente Conferinței privind viitorul Europei.

Continue Reading

S&D

Eurodeputatul Victor Negrescu: Propunerea mea de a aloca minim 10% sau 3 mld. euro pentru educație din PNRR, susținută de Comisia pentru învățământ din Camera Deputaților

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Propunerea eurodeputatului Victor Negrescu (PSD, S&D), vice-președinte al Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European, de a aloca minim 10% sau echivalentul a 3 miliarde de euro pentru educație din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a obținut sprijinul Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților, potrivit unui mesaj pe Facebook. 

Consens în cadrul dezbaterii organizate de Comisia pentru învățământ din Camera Deputaților pentru propunerea mea de a…

Posted by Victor Negrescu on Wednesday, 3 March 2021

„M-am bucurat să văd că au existat reprezentanți din partea tuturor partidelor parlamentare care au susținut această propunere pe care am promovat-o la nivel european și pe care am discutat-o inclusiv cu Ministrul Educației. Mulțumesc structurilor sindicale și asociative pentru sprijinul oferit”, scrie Victor Negrescu.

În intervenția sa, eurodeputatul a menționat că România trebuie să aibă un proiect de modernizare a educației cu scopul de a asigura accesul tuturor la educație de calitate pe tot parcursul vieții.

„Am propus alocarea a minim 3 miliarde de euro, sub formă de granturi, din totalul de 30 de miliarde, nu ceea ce vor să facă guvernanții, să vină cu un plan fictiv de 60 de miliarde și să ne păcălească cu diferite sume”, a specificat Victor Negrescu. 

În context, el a adăugat că are încredere în acest dialog, iar planul „nu trebuie să fie politizat”. 

„Este un plan pentru redresarea României, un proiect finanțat din bani europeni, prin care se poate realiza modernizarea educației pe baze transparente și dezideologizate. Am încredere că, dacă ne unim forțele, putem face enorm pentru a pregăti viitorul României la noile provocări”, a precizat Victor Negrescu. 

Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) este pilonul principal al Planului Next Generation EU și are alocat un buget total de 672,5 miliarde euro, din care 30,5 miliarde de euro îi revin României. 

Pentru utilizarea instrumentului de finanțare MRR fiecare stat membru al UE trebuie să elaboreze propriul Plan de Redresare și Reziliență (PNRR) prin care își stabilește domeniile prioritare de investiții în scopul ieșirii din criză, relansării economice și creșterii capacității de reziliență. Planul de Redresare și Reziliență pe care România îl elaborează acum se constituie într-un Document Strategic ce stabilește prioritățile investiționale și reformele necesare pentru redresare și creștere sustenabilă, corelate tranziției verzi și digitale avute în vedere de Comisia Europeană. 

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru salută noua strategie a Comisiei Europene privind drepturile persoanelor cu dizabilități: Nu avem nicio scuză să întârziem garantarea acestor drepturi

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Transformarea noii strategii privind drepturile persoanelor cu dizabilități în realitate stă în mâinile noastre, a afirmat miercuri europarlamentarul Dragoș Pîslaru, coordonatorul grupului Renew Europe în cadrul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale.

Grupul Renew Europe din Parlamentul European a solicitat o implementare rapidă a măsurilor prezentate în strategia de zece ani pentru drepturile persoanelor cu dizabilități prezentată miercuri de Comisia Europeană pentru a se asigura că toți cetățenii din UE se bucură de șansele de viață care sunt în dreptul tuturor.

“Cu noile soluții digitale și tehnologice pe care le avem la dispoziție, nu mai avem nicio scuză pentru a întârzia garantarea drepturilor persoanelor cu dizabilități în toate aspectele vieții. Transformarea acestei strategii în realitate stă în mâinile noastre. Trebuie să ne intensificăm munca la toate nivelurile, de la nivelul UE până la societatea civilă și să ne asumăm cu toții responsabilitatea de a include drepturile persoanelor cu dizabilități în fiecare plan pe care îl proiectăm, în fiecare acțiune pe care o întreprindem, în fiecare obiectiv pe care ne-am propus să îl atingem”, a declarat Pîslaru, citat într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cu 20% din cetățenii Uniunii care trăiesc cu un fel de dizabilitate, Grupul Renew Europe din Parlamentul European lucrează intens pentru a se asigura că persoanele cu dizabilități pot experimenta incluziunea socială și economică deplină pe o bază egală cu ceilalți și să trăiască liberi de orice discriminare. 

Comisia Europeană a prezentat miercuri o Strategie ambițioasă privind drepturile persoanelor cu handicap (2021-2030), pentru a asigura participarea lor deplină în societate, în condiții de egalitate cu celelalte persoane din UE și din afara acesteia, în conformitate cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care prevăd că egalitatea și nediscriminarea sunt pietrele de temelie ale politicilor UE.

După cum a anunțat președinta von der Leyen, Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap (2021-2030) contribuie la construirea Uniunii egalității, alături de Strategia 2020-2025 pentru egalitatea LGBTIQPlanul de acțiune al UE de combatere a rasismului pentru perioada 2020-2025Strategia europeană 2020-2025 privind egalitatea de gen și Cadrul strategic al UE privind romii.

Noua strategie se bazează pe cea precedentă, și anume Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap, și contribuie la implementarea Pilonului european al drepturilor sociale, care servește drept busolă politicilor sociale și în materie de ocupare a forței de muncă din Europa și cu privire la care Comisia va adopta un plan de acțiune în această săptămână. De asemenea, Strategia sprijină punerea în aplicare de către UE și a statelor sale membre a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap la nivel UE și național.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Surse europene: Statele UE au adoptat o declarație comună prin care lansează Conferința privind viitorul Europei; Portugalia vrea ca debutul Conferinței să fie pe 9 mai, de Ziua Europei

S&D14 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Propunerea mea de a aloca minim 10% sau 3 mld. euro pentru educație din PNRR, susținută de Comisia pentru învățământ din Camera Deputaților

U.E.15 hours ago

PES salută anunțul Comisiei Europene de a menține activă clauza derogatorie generală din cadrul cadrul Pactului de stabilitate și creștere până în 2023: Continuarea sprijinului bugetar, decizia corectă în vederea redresării

U.E.15 hours ago

Polonia va produce vaccinul anti-COVID dezvoltat de americanii de la Novavax, din care Comisia Europeană ar urma să cumpere 200 milioane de doze

Dragoș Pîslaru16 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru salută noua strategie a Comisiei Europene privind drepturile persoanelor cu dizabilități: Nu avem nicio scuză să întârziem garantarea acestor drepturi

PARLAMENTUL EUROPEAN16 hours ago

Surse europene: Parlamentul European se va adresa Curții de Justiție a UE privind eliminarea obligativității vizelor SUA pentru România, Bulgaria, Croația și Cipru

ROMÂNIA16 hours ago

Eurostat: Creșterea prețurilor producției industriale în România, peste media UE în luna ianuarie

NATO16 hours ago

Nicolae Ciucă, după aprobarea bugetului de 2,04% din PIB pentru apărare: Vom sprijini industria națională de apărare în vederea creșterii relevanței strategice a României în NATO și UE

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

O Uniune a egalității: Comisia Europeană prezintă Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap (2021-2030)

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI17 hours ago

Comisarul european Elisa Ferreira răspunde la interpelarea eurodeputatului Mircea Hava privind finanțarea eficienței energetice a clădirilor: Sprijinul pentru renovarea clădirilor, esențial pentru redresare

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Comisia Europeană: Clauza derogatorie generală din cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere ar trebui să rămână activă în 2022 pentru o redresare sustenabilă post-pandemie

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Florin Cîțu consideră că digitalizarea administrației publice reprezintă ”un mod natural de a îmbunătăți comportamentul statului față de cetățeni”: Va fi finanțată din fonduri europene

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu are convingerea că premierul României va acorda prioritate proiectelor de infrastructură din Oltenia și Nordul Moldovei în vederea recuperării decalajului de dezvoltare între regiuni

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Liderii europeni doresc avansarea lucrărilor pentru implementarea Uniunii Sănătății și a Strategiei Farmaceutice pentru Europa

EVENIMENTE6 days ago

Dezbatere | Eurodeputații Cristian Bușoi și Nicu Ștefănuță: UE, în pragul disoluției dacă nu ar fi cumpărat împreună vaccinurile. PE, implicat în campania europeană de vaccinare

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG, consideră că noile norme propuse de Comisia Europeană pentru platformele digitale sunt ”echilibrate”: Majoritatea prevederilor sunt deja implementate de eMAG

EVENIMENTE6 days ago

Dezbatere: Eurodeputații Cristian Bușoi si Nicu Ștefănuță: Este inadmisibil să avem prețuri diferențiate la tratamente. România are nevoie de o politică a medicamentului inteligentă

Dragoș Tudorache6 days ago

Eurodeputatul Dragoș Tudorache: Comisia Europeană trebuie să intervină dur pentru protejarea pieței unice digitale împotriva distorsionării concurenței de către giganții tehnologici

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Charles Michel, după reuniunea virtuală a liderilor UE: Prioritatea noastră principală acum este accelerarea producției și livrării de vaccinuri anti-COVID. 50 milioane de doze vor fi fost livrate în UE până la finele lunii

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, pledează pentru ”investiții masive în cercetare, inovare și tehnologii digitale”: Vor contribui la dezvoltarea economiilor statelor UE și la îmbunătățirea vieții cetățenilor

Advertisement
Advertisement

Trending