Connect with us

INTERNAȚIONAL

Doi ani de când cetăţenii Republicii Moldova pot călători liber în Uniunea Europeană

Published

on

În 28 aprilie s-au împlinit doi ani de când Uniunea Europeană a ridicat vizele pentru cetățenii Republicii Moldova, perioadă în care circa două milioane de moldoveni au beneficiat de acest drept. 

Moldova-UEPotrivit datelor statistice ale Poliției de Frontieră, citate de realitatea.md, pe parcursul acestor doi ani, 577.058 de cetăţeni ai Republicii Moldova, deţinători ai paşapoartelor biometrice, au călătorit în spațiul Schengen de aproximativ 1.400.122 de ori. În total, în acești doi ani au fost întregistrate 8.933.726 de traversări, dintre care 2.735.515 au fost cu pașapoarte biometrice.

Cel mai traversat punct de trecere a fost Leușeni – Albița, poliţiştii de frontieră înregistrând 492.500 de treceri ale persoanelor, fiind urmat de Sculeni – Sculeni prin care deţinătorii de paşapoarte biometrice au ieşit din ţară de 315.449 ori, iar alte 183.899 traversări a moldovenilor care au mers în comunitatea europeană prin punctul de trecere Giurgiulești – Galați. În celelalte puncte de trecere au fost consemnate următoarele date privind traversarea cetățenilor moldoveni în baza pașapoartelor biometrice:

  • Punctul de trecere a frontierei Cahul – Oancea – 170.933;
  • Punctul de trecere a frontierei Aeroportul Internațional Chișinău – 137.377;
  • Punctul de trecere a frontierei Costești – Stânca – 72.321;
  • Punctul de trecere a frontierei Ungheni – Iași – 14.049;
  • Punctul de trecere a frontierei Lipcani – Rădăuți Prut– 13.594.

De la anularea vizelor pentru călătoriile de scurtă durată în spaţiul Schengen, 577.058 de moldoveni (ca persoane distincte) au plecat spre UE în baza pașapoartelor biometrice, din care au revenit în țară 497 252 cetățeni, ceea ce constituie 86,2%.

În perioada 28 aprilie 2014 – 28 aprilie 2016, fluxul total de cetățeni moldoveni care au traversat frontiera cu România sau au zburat prin Aeroportul Internațional Chișinău, pe ambele sensuri (ieșire-intrare), a constituit 8.933.726 traversări, dintre care 2.735.515 au fost posesori ai pașapoartelor biometrice.

În acelaşi timp, potrivit Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale statelor membre ale Uniunii Europene (Frontex) au fost înregistrate doar aproximativ 0,3% de refuzuri de intrare şi 0,5% de cazuri de ședere ilegală. 

Potrivit Ministerului de Externe și integrării europene, opţiunea de a călători fără vize a sporit considerabil facilitarea contactelor interumane şi va continua să consolideze relaţiile de afaceri, precum și dialogul social şi cultural dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova.

Fiind prima, şi, la această etapă, unica ţară din cadrul Parteneriatului Estic care beneficiază de un regim liberalizat de vize cu Uniunea Europeană, Republica Moldova a împărtăşit cu Georgia și Ucraina experienţa sa de implementare a Planului de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize.

Începând cu 28 aprilie 2014, Republica Moldova beneficiază de regim liberalizat de vize cu țările Uniunii Europene. De anularea vizelor pentru călătoriile de scurtă durată în spaţiul Schengen se bucură cetăţenii moldoveni, posesori ai paşaportului biometric.

.

.

INTERNAȚIONAL

Donald Trump și Emmanuel Macron, discuție telefonică în cadrul căreia au convenit asupra organizării reuniunii G7 ”în persoană” într-un viitor apropiat

Published

on

Președintele american Donald Trump și omologul său francez Emmanuel Macron au convenit joi, în cadrul unui apel telefonic, că reuniunea G7 ar trebui organizată ”în persoană”, într-un viitor apropiat, potrivit informațiilor date publicității de Casa Albă, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Președintele american a anulat în luna martie întâlnirea liderilor G7, care urma să aibă loc la 10 iunie în Statele Unite, în contextul restricțiilor de călătorie impuse ca urmare a pandemiei de coronavirus.

Săptămâna trecută, preşedintele Trump a spus că încearcă să reia ideea unei reuniuni cu participare ”în persoană” deoarece aceasta ar transmite mesajul că lumea revine la normal. El a propus organizarea conferinţei la reşedinţa prezidenţială de la Camp David din Maryland.

Consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe Robert O’Brien a declarat duminică că, în cazul organizării unei reuniuni G7 cu participare ”în persoană”, aceasta va avea loc la sfârşitul lunii iunie.

Emmanuel Macron, președintele Franței, țară care a deținut în 2019 președinția G7, predând ștafeta Statelor Unite la 1 ianuarie 2020, este deschis ideii de a călători în SUA pentru reuniunea G7 dacă situația epidemiologică o permite, potrivit declarațiilor de săptămâna trecută ale unui oficial al Administrației Prezidențiale de la Paris.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele SUA Donald Trump a semnat un ordin executiv care limitează protecția rețelelor sociale: Aceste companii au o “putere necontrolată” de a cenzura informațiile

Published

on

© White House/ Flickr

Preşedintele american Donald Trump a semnat joi un ordin executiv ce vizează limitarea protecţiei reţelelor sociale şi limitarea libertăţii de care beneficiază acestea în gestionarea conţinutului publicat, informează AFP şi dpa, potrivit Agerpres.

“Suntem aici pentru a apăra libertatea de exprimare în faţa unuia din cele mai grave pericole care există”, a declarat preşedintele Trump din Biroul Oval al Casei Albe în timp ce semna ordinul care ar urma să fie punctul de plecare al unei lungi bătălii în justiţie.

Liderul de la Casa Albă a acuzat în special Twitter că acţionează părtinitor şi că nu se comportă ca o “platformă neutră”. “Nu putem lăsa să continue acest lucru, este foarte, foarte nedrept”, a subliniat preşedintele american.

Ordinul executiv a venit la o zi după ce Donald Trump a criticat Twitter pentru că rețeaua i-a marcat una dintre postări, legată de alegeri, drept potenţial falsă. Donald Trump s-a ținut de cuvânt și a luat măsurile pe care le anunța împotriva rețelelor sociale.

Practic, prin acest ordin executiv, șeful Casei Albe cere reexaminarea unei legi din anul 1996 prin care companiile online au primit imunitate juridică faţă de eventuale acţiuni judiciare referitoare la conţinutul apărut pe platforme sau pentru eliminarea conţinutului controversat. Este vorba despre Secţiunea 230 a Legii privind decenţa în comunicaţii, supranumită și „26 de cuvinte care au creat Internetul”, relatează și Digi24.

“Fiecare cetățean – liberal, conservator sau cu alte opțiuni – are dreptul să fie auzit și tratat în mod corect în mediul online”, se arată și într-o postare a Casei Albe.

Companiile de social media au, în opinia preşedintelui Trump, o “putere necontrolată” de a cenzura şi a restricţiona informaţiile pe platformele lor şi acţionează ca un “editor cu un punct de vedere”.  

Ordinul executiv urmăreşte să schimbe actuala interpretare a legii, care protejează platformele de socializare, ce nu pot fi făcute răspunzătoare pentru conţinutul publicat pe site-urile lor, a declarat procurorul general Bill Barr.

Companiile de socializare au “devenit editori şi nu ar trebui să aibă dreptul la acelaşi tip de scut” de protejarea a răspunderii, a adăugat Barr. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ucraina încearcă să îşi diversifice sursele de aprovizionare cu energie. Guvernul de la Kiev a aprobat un memorandum privind importul de gaze naturale lichefiate din Statele Unite

Published

on

Guvernul ucrainean a aprobat miercuri un memorandum de cooperare privind posibilitatea importului unei cantități de cel puțin 5,5 miliarde de memtri cubi de gaze naturale lichefiate pe an din Statele Unite, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Olga Buslavets, ministrul ucrainean al Energiei, a menționat că în memorandum este precizat că firma care va vinde gazele lichefiate este compania Louisiana Natural Gas Exports iar preţul va fi stabilit în conformitate cu preţurile pe platforma americană Henry Hub.

Memorandumul de cooperare prevede şi construcţia unei noi conducte de gaze între hub-ul de gaze de la Hermanowice (Polonia) şi facilitatea de stocare a gazelor naturale de la Bilche-Volytsko-Uherske (Vestul Ucrainei). Finanţarea pentru acest proiect include sprijin de la anumite agenţii guvernamentale americane şi europene.

Ucraina încearcă să îşi diversifice sursele de aprovizionare cu energie, după ce relaţiile cu furnizorul tradiţional, Rusia, au intrat în colaps după anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia în anul 2014.

În 2019, Ucraina şi-a majorat importurile de gaze naturale cu 34,4% până la 14,25 miliarde de metri cubi.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending