În discursul său inaugural în calitate de președinte al brațului de supraveghere al Băncii Centrale Europene (BCE), Claudia Buch a lansat un avertisment dur pentru creditorii europeni, atenționându-i să nu se complacă în confortul generat de profiturile lor crescute din ultima vreme, în contextul turbulențelor geopolitice, al schimbărilor climatice și al altor schimbări structurale, transmite Reuters, preluat de Agerpres.

Buch a evidențiat climatul actual de „incertitudine ridicată”, exacerbat de evenimente precum invazia Rusiei în Ucraina și escaladarea ratelor inflației, alături de amenințarea iminentă a schimbărilor climatice. Ea a recunoscut că, deși băncile europene au trecut peste furtunile recente cu reziliență și cu ajutorul unui sprijin fiscal și monetar semnificativ, ele nu sunt imune la riscurile viitoare și la evenimentele neașteptate.

Recent numită la conducerea Mecanismului Unic de Supraveghere (SSM) al BCE, Buch a subliniat necesitatea unei ere de adaptare în cadrul sectorului bancar. Aceasta include suplimentarea modelelor tradiționale de risc cu analize bazate pe scenarii, îmbunătățirea datelor și a tehnicilor de măsurare și încurajarea unei interacțiuni mai strânse între evaluările la nivel bancar și cele la nivel macro.

Abordând preocupările exprimate de auditorul extern al UE cu privire la permisivitatea practicilor de supraveghere, Buch a subliniat importanța adoptării unei mentalități critice. Ea a avertizat asupra pericolului de a se lăsa pradă complacerii, amintind cazuri precum preluarea Credit Suisse de către UBS și prăbușirea mai multor bănci americane de talie medie, ca exemple de volatilitate în peisajul bancar.

Buch a subliniat necesitatea unei gestionări proactive a riscurilor și a rezilienței cibernetice, anunțând planurile BCE pentru un „test de reziliență cibernetică” pentru creditorii importanți din zona euro. Ea a indicat necesitatea ca autoritățile de supraveghere să identifice vulnerabilitățile și să ia măsuri prompte pentru a le soluționa, evidențiind rolul esențial al guvernanței și al gestionării riscurilor în evitarea crizelor financiare.

În plus, Buch s-a angajat să colaboreze cu consumatorii din zona euro pentru a atenua tensiunile care decurg din disparitățile dintre sistemele financiare și economiile mai largi, subliniind rolul supravegherii prudențiale în asigurarea rezilienței băncilor, în prevenirea asumării de riscuri excesive și în menținerea stabilității chiar și în perioade de criză.

Posibila realegere a fostului președinte american Donald Trump ar reprezenta o “amenințare” pentru Europa, a avertizat președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde.

“Dacă e să tragem învățăminte din istorie, adică din modul în care a condus primii patru ani de mandat, este în mod clar o amenințare“, a declarat Lagarde joi, în timpul unui interviu acordat postului de televiziune France 2, relatează Politico Europe.

“Uitați-vă doar la tarifele comerciale, uitați-vă doar la angajamentul față de serviciul NATO, uitați-vă doar la lupta împotriva schimbărilor climatice”, a adăugat ea. “Fie și numai în aceste trei domenii, în trecut, interesele americane nu au fost aliniate cu cele europene”, a completat șefa BCE.

Dar Lagarde a adăugat că nu crede că realegerea lui Trump va lăsa Europa singură în sprijinul acordat Ucrainei, deoarece “există o serie de membri ai Congresului SUA care sunt profund ostili războiului atroce pe care Rusia l-a purtat împotriva Ucrainei și care vor continua să finanțeze și să sprijine Ucraina”.

Posibila revenire a lui Trump la Casa Albă planează asupra Bruxelles-ului, provocând teamă în rândul diplomaților – mai ales că sondajele de opinie la nivel național din SUA anunță ceea ce va fi probabil o cursă strânsă cu președintele în exercițiu Joe Biden la alegerile prezidențiale din noiembrie.

Fostul preşedinte american Donald Trump, care vizează un nou mandat la Casa Albă, a declarat miercuri că angajamentul său faţă de NATO va depinde de modul în care europenii vor trata SUA.

Favorit la învestitura republicană, Trump a fost întrebat de către prezentatorii unei intervenţii în direct la Fox News despre poziţia sa faţă de NATO, o întrebare care a urmat dezvăluirii apărute miercuri că el le-ar fi spus unor înalţi oficiali europeni, pe când era preşedinte, că SUA nu vor ajuta niciodată Europa dacă va fi atacată.

“Depinde dacă ne tratează cum se cuvine”, a declarat Donald Trump întrebat de prezentatorii Fox despre angajamentul său faţă de NATO. “Ascultaţi, NATO a profitat de ţara noastră. Ţările europene au profitat”, a spus el.

Thierry Breton, comisarul european pentru piață internă și un apropiat al președintelui francez Emmanuel Macron, a povestit, marți, în Parlamentul European o anecdotă sub forma unui avertisment cu privire la posibilitatea revenirii lui Donald Trump la Casa Albă după alegerile prezidențiale din acest an.

Comisarul european a rememorat o întrevedere din luna ianuarie 2020 dintre președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele american Donald Trump, în marja Forumului Economic Mondial de la Davos. De fapt, aceea a fost prima întrevedere dintre Trump și von der Leyen.

“Înapoi în 2020, ianuarie. Stăm cu Ursula von der Leyen, cu mine, cu Phil Hogan (n.r. – fost comisar european pentru comerț) și cu președintele Statelor Unite ale Americii. Ne aflam la Davos”, a amintit Breton, citând apoi dintr-o afirmație pe care Donald Trump a făcut-o către Ursula von der Leyen.

“Trebuie să înțelegeți că, dacă Europa este atacată, nu vom veni niciodată să vă ajutăm și să vă sprijinim și, apropo, NATO este mort și vom pleca, vom părăsi NATO“, i-a spus Trump lui von der Leyen, potrivit lui Breton, citat de Politico Europe.

Președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a declarat miercuri că procesul de reducere a inflației nu s-a încheiat, dar s-a arătat încrezătoare că aceasta va reveni în timp util la ținta de 2%, informează Bloomberg, preluat de Agerpres.

„Nu am terminat”, a conchis șefa instituției europene într-un interviu acordat presei elene ‘Antenna TV’. În acest sens, Lagarde a reiterat angajamentul instituției de a reuși să o controleze pe termen mediu, deoarece stabilitatea prețurilor este o „misiune” a BCE.

„Trebuie să monitorizăm prețurile și salariile, precum și profitabilitatea și așa mai departe, pentru a ști unde sunt riscurile”, a explicat acesta. „Dar, deocamdată, sunt sigură de faptul că suntem pe cale să readucem inflația la 2%”, a asigurat șefa BCE.

Lagarde a mai spus că cei responsabili de politica monetară ar trebui să acorde “o atenție deosebită” riscurilor potențiale pentru stabilitatea financiară, inclusiv posibilei escaladări a războiului dintre Israel și Hamas din 7 octombrie.

În acest sens, fostul ministru francez al Economiei a declarat la postul de televiziune “ERT TV” că impactul instabilității din Orientul Mijlociu se regăsește în prețul energiei, deoarece această regiune este un important producător de petrol și o zonă de tranzit. Acest lucru, „direct sau indirect”, afectează încrederea generală a economiei. Lagarde a reamintit că tranziția energetică va fi “principalul motor” al inflației în 2022, cu costurile care vor rezulta pentru activitate și familii, însă, în acest caz, motivul este invazia Rusiei în Ucraina.