Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a salutat decizia Curții Constituționale din România de a anula rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, după ce autoritățile au descoperit o influență externă masivă asupra procesului electoral. De asemenea, deputatul european subliniază faptul că este esențial ca partidele politice să acționeze rapid și să restabilească încrederea cetățenilor în instituțiile și mecanismele democratice. 

„Democrația noastră este mai importantă decât ambițiile politice. Drumul euroatlantic, stabilitatea și viitorul României sunt acum în siguranță. Chiar dacă părea de neimaginat, riscurile la care era supusă țara și amenințarea hibridă venită dinspre Federația Rusă reprezintă circumstanțe extraordinare, de forță majoră, pentru care nu există soluții perfecte. Într-adevăr, era bine să existe o reacție mai rapidă. Împreună putem să depășim aceste momente dificile relansând în mod real dialogul cu cetățenii și reclădind încrederea în instituții și în mecanismele democratice. Clasa politică nu poate rata acest moment și trebuie să se ridice rapid la nivelul așteptărilor legitime pe care le au cetățenii”, a transmis europarlamentarul social-democrat într-un mesaj postat pe pagina de Facebook. 

Victor Negrescu a prezentat cinci principale măsuri, pornind de la alte exemple europene, pentru restabilirea încrederii în rândul cetățenilor: 

1. Formarea rapidă a unei guvernări responsabile, stabile și predictibile, formată din partide pro-europene, care să protejeze economia românească, valorile europene, identitatea națională și veniturile românilor. Noul executiv trebuie să prezinte deschis provocările cu care ne confruntăm și să vină cu un set de măsuri clare pentru a crește calitatea serviciilor publice, susține IMM-urile și îmbunătăți protecția socială. Partidul Social Democrat și Marcel Ciolacu au arătat că sunt capabili să fie factorul de echilibru într-o astfel de situație.
2. Este important să ne asigurăm că viitoarele alegeri prezidențiale vor fi bine organizate, că astfel de amenințări vor putea fi combătute mai bine și că românii vor putea alege liber. Adoptarea și mai ales implementarea unui set de reguli și legi precise, după modelul european, privind combaterea ingerințelor străine, reglementarea rețelelor sociale și blocarea celor care nu respectă normele legale de transparență și finanțare a campaniilor electorale trebuie să se realizeze rapid printr-un larg consens. Participarea activă a societății civile, a partenerilor sociali și a organizațiilor internaționale la reformarea autorităților electorale este de asemenea necesară.
3. Demararea unor consultări cetățenești privind viitorul României cu românii din țară și din străinătate. Clasa politică trebuie să învețe să îi asculte pe cetățeni și să le ofere soluții viabile. Trebuie asumare pentru a combate populismul. În baza acestor consultări trebuie realizată o agendă cu măsuri pe care coaliția pro-europeană, indiferent de formulă, să le poată implementa.
4. Apartenența la Uniunea Europeană, la NATO și la spațiul Schengen trebuie explicate mai bine românilor. Oportunitățile europene trebuie democratizate iar banii europeni trebuie să ajungă mai eficient la beneficiari. Politicienii din partidele tradiționale trebuie să își modereze discursul iar retorica și propaganda extremistă trebuie combătute activ. Școala, autoritățile locale, societatea civilă, partenerii sociali și presa trebuie să fie implicate în procesul de informare. Noi, eurodeputații, avem o sarcină importantă în acest sens.
5. Românii din afara țării trebuie să fie reconectați cu țara. Reformarea completă a serviciilor consulare, operaționalizarea și deschiderea centrelor comunitare, dialogul cu asociațiile și cultele, sprijinirea presei din diaspora, protejarea angajaților români din străinătate și dezvoltarea unui program facil de repatriere trebuie să fie rapid implementate. Diaspora românească trebuie să cunoască realitățile din România și să poată fi parte a deciziilor. Totul fără să se creeze privilegii.

   Citiți și: Partidul Socialiștilor Europeni, după anularea alegerilor prezidențiale de către CCR: România are nevoie de stabilitate politică și de un guvern pro-european

Președinta Parlamentului European a discutat cu președinta Georgiei, țară care se află în cea de-a noua zi de proteste pro-europene împotriva conducerii Executivului care a anunțat că va amâna procesul de aderare al Georgiei la UE până în 2028, după ce partidul pro-rus, Visul Georgian, a ajuns la putere. 

„Tocmai am vorbit cu președinta Salome Zourabichvili. Către oamenii din Georgia: Vă cunoaștem aspirațiile europene, vedem steagurile UE fluturând, vă auzim. Parlamentul European rămâne angajat să sprijine viitorul european al Georgiei”, a transmis președinta Legislativului European într-un mesaj postat pe platforma X.

Just spoke with President @Zourabichvili_S.

To the people of Georgia: We know your European aspirations, we see the EU flags being waved, we hear you.@Europarl_EN remains committed to support Georgia’s European future 🇪🇺🇬🇪

— Roberta Metsola (@EP_President) December 6, 2024

„A noua zi de luptă a georgienilor pentru libertatea lor și viitorul european este întâmpinată cu teroare și represiune brutală. Încălcările grave ale drepturilor fundamentale ale omului – răpiri, bătăi, percheziții ilegale și arestări – persistă fără încetare”, a anunțat președinta Georgiei pe platforma X.

#terrorinGeorgia : Day 9 of Georgians fighting for their freedom and European future is met with brutal terror and repression. Gross violations of basic human rights – kidnappings, beatings, unlawful searches, and arrests – persist unabated.

— Salome Zourabichvili (@Zourabichvili_S) December 6, 2024

În urmă cu două zile, Parlamentul European a condamnat escaladarea represiunilor din partea autorităților georgiene împotriva opoziției democratice și utilizarea excesivă a forței împotriva protestatarilor pașnici. Legislativul European solicită statelor membre UE să introducă sancțiuni împotriva liderilor politici ai partidului Visului Georgian, partid populist pro-rus aflat la putere în Georgia.

„Visul Georgian este direct responsabil pentru regresul democratic continuu și pentru îndepărtarea dramatică a țării de calea sa europeană, contrar voinței marii majorități a poporului. Protestele actuale din întreaga țară sunt o expresie legitimă a îngrijorării larg răspândite cu privire la viitorul Georgiei sub conducerea actuală. Facem apel la UE și la statele sale membre să introducă sancțiuni personale împotriva tuturor liderilor politici ai Visului georgian care sunt responsabili pentru neregulile electorale raportate și represiunile ulterioare împotriva cetățenilor georgieni care protestează pe străzi. În plus, reamintim solicitarea noastră de a introduce sancțiuni specifice împotriva Bidzinei Ivanishvili (fost premier al Georgiei), care este persoana responsabilă politic în ultimă instanță pentru valul de represiuni și suspendarea procesului de integrare europeană”, se arată în declarația comună a președintelui Comisiei pentru Afaceri Externe din PE, David McAllister, a președintelui Delegației la Comitetul de asociere parlamentară UE-Georgia, Nils Ušakovs, a președintelui Delegației la Adunarea Parlamentară Euronest, Sergey Lagodinsky, și a raportorului permanent pentru Georgia al Comisiei pentru afaceri externe, Rasa Juknevičienė. 

Potrivit declarației Parlamentului European, Georgia are nevoie de o repetare a alegerilor fraudate, care să se desfășoare într-un mediu electoral îmbunătățit, de către o administrație electorală independentă și imparțială, sub observație internațională diligentă, asigurând un proces cu adevărat corect și transparent.

Acordul de asociere dintre UE și Georgia, care include o zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare, a intrat pe deplin în vigoare la 1 iulie 2016. Acesta promovează aprofundarea legăturilor politice, consolidarea legăturilor economice și respectarea valorilor comune și reprezintă baza cooperării UE-Georgia și a sprijinului UE pentru reformele din Georgia.

La 3 martie 2022, Georgia a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană. La 17 iunie, Comisia Europeană a recomandat Consiliului, prin avizul înaintat, să acorde Georgiei o perspectivă europeană.

Comisia a recomandat, de asemenea, ca Georgiei să i se acorde statutul de țară candidată după ce vor fi abordate o serie de priorități specificate în aviz.

La 23 iunie 2022, Consiliul European a aprobat această recomandare. Acesta a recunoscut perspectiva europeană a Georgiei și și-a exprimat disponibilitatea de a acorda statutul de candidat odată ce prioritățile vor fi abordate.

   Citiți și: UE recomandă Georgiei în raportul anual privind punerea în aplicare a Acordului de asociere să fie ”conștiincioasă” în consolidarea statului de drept, având în vedere regresele înregistrate

A fi pro-european și pro-NATO înseamnă fonduri europene, libera circulație, dreptul de a lucra în alte state europene, pace și securitate, dar și respectul pentru identitatea noastră națională și creștină, a declarat eurodeputatul social-democrat Victor Negrescu. 

„Partidul Social Democrat și-a arătat încă o dată atașamentul față de dezvoltarea României, promovarea păcii și parcursul euro-atlantic al țării noastre. Am fost mereu încrezător că aceasta este opțiunea corectă pentru români și că istoria ne-ar fi judecat aspru dacă nu făceam această alegere. Atacurile din ultimele zile nu au schimbat încrederea mea și a colegilor mei într-o Românie modernă, puternică, democratică și europeană”, a scris deputatul european, pe pagina sa de Facebook.

Potrivit acestuia, decizia exprimată de Marcel Ciolacu de a o susține pe Elena Lasconi este „o respingere fermă a extremismului, a celor care încalcă legea pentru a-și atinge obiectivele, a interferențelor rusești în România care au viciat rezultatul alegerilor, a retoricii naziste, a celor care confundă credința noastră sinceră cu un misticism anti-creștin, a liderilor mesianici și a grupărilor lor infracționale”.

Totodată, Victor Negrescu a precizat că decizia Partidului Social Democrat oferă României o guvernare responsabilă, iar prezența partidului în actul guvernamental asigură echilibrul necesar și protejarea valorilor naționale.

„Facem toate aceste lucruri fără ca cineva să ne impună măsuri antidemocratice, premieri sau decizii aberante. Susținerea Partidului Social Democrat pentru găsirea unei soluții de echilibru nu este un cec în alb dat Elenei Lasconi și nu șterge cu buretele atacurile și agresivitatea la care am fost supuși în ultimii ani de către partidele de dreapta. Cunosc foarte bine aceste lucruri și cât de adânci sunt rănile lăsate de anumite manifestări greu de catalogat”, a adăugat Negrescu.

El a transmis că, de această dată, nu este însă despre partide, nu este despre calcule politice sau pragmatism, subliniind că miza este una uriașă iar riscul la care este expusă România este inimaginabil mai mare.

„Partidul Social Democrat a făcut o alegere responsabilă într-un context politic și economic dificil. Nu a fost o decizie ușoară, dar prin susținerea acordată candidatului democrat sunt absolut sigur că, fără să folosesc cuvinte mari, putem salva România de la un dezastru. Elena Lasconi are multe carențe. Noi, social-democrații am avut un alt candidat pe care l-am susținut, dezavantajat direct de elementele prezentate în raportul CSAT. Însă doamna Lasconi este evident răul cel mai mic și este, astăzi, singura soluție pentru România, democrație, parcursul nostru euroatlantic și păstrarea valorilor creștine. Vă invit să votați pentru o Românie puternică în Uniunea Europeană, sigură pe identitatea sa”, a conchis Victor Negrescu.

Documentele desecretizate de președintele Klaus Iohannis din cadrul ședinței CSAT din 28 noiembrie arată că în urma activităților specifice pe linie de contraspionaj, au fost obținute date certe care relevă intențiile unor persoane de pe teritoriul României de a afecta suveranitatea statului român.

„Contraspionajul românesc a obținut date certe care relevă intențiile unor persoane (…) de pe teritoriul României, (…) să afecteze suveranitatea României. În concret (….), stabilindu-și obiectivul comun de a sprijini demersurile politice ale candidatului independent Călin Georgescu de a accede pe funcția de Președinte al României”, se arată în anexa desecretizată și furnizată de Ministerul Afacerilor Interne.