Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Trebuie să ne asigurăm că drepturile fundamentale ale persoanelor în vârstă și ale celor cu dizabilități sunt respectate pentru a crea o Uniune a solidarității

Trebuie să ne asigurăm că drepturile fundamentale ale bătrânilor și persoanelor cu dizabilități sunt respectate pentru a crea o Uniune a solidarității, a transmis joi eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe) în cadrul unei întrevederi comune a comisiilor pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL) și pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) din Parlamentul European, în cadrul căreia au fost dezbătute consecințele consecințele și lecțiile învățate din criza COVID-19 care se răsfrâng asupra bătrânilor și a persoanelor cu dizabilități din centrele de îngrijire.

”În contextul crizei sanitare generate de pandemie, bătrânii și persoanele din centrele de îngrijire trebuie să fie o prioritate pentru societatea noastră. Sistemul de îngrijire din Europa nu este perfect. Există o serie de deficiențe structurale care ar putea fi corectate prin reforme centrate pe această categorie de persoane. Din păcate, pandemia a fost un obstacol în remedierea acestor deficiențe și chiar a contribuit la agravarea problemelor în unele locuri”, a precizat eurodeputatul român.

Dragoș Pîslaru a punctat că ”cetățenii trebuie să fie în centrul atenției noastre” în procesul ”amplu de tranziție către o Europă mai puternică, mai ecologică și mai digitală”.

”Numai printr-o strategie pe termen lung, Uniunea Europeană va progresa și va garanta drepturile tuturor cetățenilor din UE”, a mai spus europarlamentarul român.

Acesta a listat o serie de instrumente care ar putea veni în sprijinul construirii unei Uniuni a solidarității. ”Pilonul Social trebuie să aibă o implementare adecvată în statele membre, iar acest lucru este posibil. Fondurile pentru investițiile cu impact social sunt deja pregătite: Fondul European Social, pachetul Next Generation EU, Mecanismul de Redresare și Reziliență, FEAD, REACT-EU, SURE”, a explicat Pîslaru.

În ceea ce privește România, eurodeputul consideră că este nevoie de o strânsă cooperare la nivelul administrației publice centrale pentru ”a ne asigura că românii vor avea parte de investiții sustenabile”.

În acest sens, europarlamentarul român a apreciat că ”un prim pas pentru garantarea îngrijirii calitative a bătrânilor ar putea fi revigorarea Institutului Ana Aslan și crearea unei rețele naționale la standardele europene pentru asistență și îngrijire medicală”.

Parlamentul European a votat la 20 ianuarie acordul politic la care au ajuns colegiuitorii cu privire la propunerea Comisiei de a furniza mai multe fonduri pentru sprijinirea celor mai defavorizate persoane din Europa în faza de redresare.

Astfel, statele membre ale UE vor putea utiliza în curând fonduri din pachetul „Asistență în materie de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei” (REACT-EU), care furnizează resurse suplimentare în vederea combaterii impactului social și economic al pandemiei de COVID-19, pentru programe finanțate din Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD).

FEAD oferă deja alimente, îmbrăcăminte și alte tipuri de asistență materială de bază persoanelor care au cea mai mare nevoie de ele și finanțează activități de sprijinire a incluziunii sociale a acestora. În medie, din 2014, aproximativ 13 milioane de persoane beneficiază în fiecare an de sprijin din partea acestui fond. Potrivit unui raport al Federației Europene a Băncilor de Alimente, cererea înregistrată în băncile de alimente a crescut cu până la 50 % în comparație cu perioada anterioară pandemiei de COVID-19.

REACT-EU: fonduri suplimentare pentru a face față impactului social și economic al pandemiei de COVID-19

Instrumentul de redresare NextGenerationEU al UE, în valoare de 750 de miliarde EUR, include o sumă de 47,5 miliarde EUR pentru REACT-EU. Această inițiativă pune la dispoziție fonduri suplimentare pentru programele din cadrul politicii de coeziune aflate în curs de desfășurare și FEAD. Aceste fonduri pot fi cheltuite până la sfârșitul anului 2023, reducând astfel decalajul dintre răspunsul de urgență la criză și redresarea pe termen lung sprijinită de noile programe din cadrul bugetului pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027.

Țările UE dispun de flexibilitate pentru a decide modul în care distribuie resursele suplimentare din cadrul REACT-EU între diferitele fonduri. Majoritatea statelor membre intenționează să aloce o parte dintre aceste fonduri suplimentare către FEAD, ceea ce va permite programelor să ofere în continuare sprijin persoanelor care au cea mai mare nevoie de acesta.

Datorită modificării Regulamentului FEAD, rata de cofinanțare a UE poate ajunge acum până la 100 %, pentru a garanta că statele membre dispun de mijloace financiare suficiente pentru a pune rapid în aplicare măsuri de sprijinire a celor mai defavorizate persoane. În plus, în conformitate cu REACT-EU, 11 % dintre resursele suplimentare pentru anul 2021 vor fi prefinanțate.

Ultimele Articole

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

Construcții Erbașu

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Din aceeași categorie

Teodora Ion
Teodora Ionhttp://www.caleaeuropeana.ro
Teodora Mirel este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Ariile sale de interes includ reconfigurarea relației dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie în epoca post-Brexit, promovarea multilateralismului în contextul reașezării raporturilor de putere la nivel global și combaterea dezinformării ca acțiune de protejare a democrațiilor.

Articole Populare