Mai mult de două treimi dintre tinerii din întreaga Uniune Europeană au o viziune pozitivă cu privire la valorile europene precum pacea, diversitatea și unitatea. Doar 14% reflectă cu o percepție negativă față de UE, potrivit unui nou sondaj adresat tinerilor din cele 28 de state membre. Aceștia au fost întrebați despre cum văd ei Uniunea Europeană și care ar trebui să fie prioritățile de top ale liderilor europeni în următorii cinci ani.
Studiul Generației Erasmus, elaborat de către ThinkYoung – un think-tank din Bruxelles și Burson-Marsteller, o firmă recunoscută din domeniul afacerilor globale și relațiilor publice a presupus invitarea a 1500 de tineri europeni să răspundă la un chestionar online cu 15 întrebări. Scopul a fost identificarea și promovarea valorilor persoanelor cu vârsta cuprinsă între 18 și 40 de ani și să contribuie la viitoarele direcții ale politicilor europene.
Ce înseamnă pentru tineri Uniunea Europeană?
La întrebarea “Care este primul lucru la care te gândești când auzi de Uniunea Europeană”, răspunsurile au fost în general optimiste. Cuvintele cele mai des asociate cu UE au fost pace, viitor, diversitate și unitate. Totodată, birocrația a fost un termen utilizat de mulți dintre respondenți, semnalând faptul că unii tineri văd Uniunea drept o organizație care acționează încet și treptat și în care deciziile sunt luate mai degrabă de funcționari și nu de reprezentanți aleși.
Atitudinea per-total pozitivă a tinerilor cetățeni a fost exprimată în proporție de 67%, procent ce reprezintă tinerii ce văd într-o lumină bună proiectul european. Aceași tineri consideră că este important ca Uniunea Europeană să fie mai unită pentru a demonstra eficacitate.
Această perspectivă asupra unei Europe mult mai unite este reflectată de majoritatea respondenților ce consideră că UE poate acționa eficace la nivel mondial, în comparație cu 17% care cred că țara lor ar fi mai competitivă în mod individual.
Pacea și stabilitatea în Europa și dreptul cetățenilor UE de a călători, locui și studia într-un alt stat membru au fost tratate ca fiind realizările fundamentale ale UE de către 61% dintre respondenți, respectiv 83%.
Libera circulație a bunurilor la nivelul statelor membre este un alt criteriu menționat de către un sfert dintre respondenți, care sunt de părere că alte realizări importante sunt date și de asigurarea drepturilor și libertăților fundamentale.
Două treimi dintre cei intervievați consideră că europenii împart aceleași valori fundamentale, care vin să completeze setul de valori distincte naționale. Răspunsurile sugerează că media, politicienii și religia sunt în mod semnificativ mai neinfluente decât familia și prietenii în conturarea acelor valori.
În mod nesurprinzător, locurile de muncă și creșterea economică sunt considerate cele mai importante aspecte pe care UE ar trebui să și le prioriteze de către 59 % dintre respondenți, urmate de schimbarea climatică și mediu, și în cele din urmă lupta împotriva corupției. Abordarea corupției este văzută drept inițiativa cheie în promovarea antreprenoriatului în rândul tinerilor (17%), alături de reducerea birocrației (25%) și investiția în educație și abilități de training (29%).
Democrație participativă la nivel european
82% din respondenti au raportat că sunt interesați de politica europeană, în timp ce 65 % cred că votul lor face o diferență. În ciuda acestui fapt, cei mai mulți tineri cred că cei între 35 și 60 ani sunt persoanele cele mai influente din politică.
Creșterea participării tinerilor la viața democratică europeană este o cerință și o provocare majoră pentru instituțiile UE. Cu toate acestea, mai sunt multe de făcut pentru a rezolva problema lipsei de informații electorale adecvate și pentru a convinge tinerii să ia parte la luarea deciziilor.
Studiul indică faptul că o astfel de încurajare trebuie să aibă loc la o scară largă și să ajungă la tinerii din diferite domenii. De exemplu, 35% dintre respondenti s-au declarat în favoarea introducerii lecțiilor obligatorii în școli de a educa elevii cu privire la valorile, istoria, funcțiile și responsabilitățile UE și procesul de luare a deciziilor, precum și să permită cetățenilor să voteze online.
“Studiul Generației Erasmus este o imagine importantă a punctelor de vedere ale tinerilor europeni și oferă indicații clare ale direcției politice pe care tinerii doresc pentru Europa n următorii cinci ani”, a declarat Andrea Gerosa de la think-tank-ul ThinkYoung.
“Generația Erasmus este viitorul Europei și credem că factorii de decizie ar trebui să asculte opiniile lor foarte atent”, a declarat directorul Burson Marsteller-Bruxelles, Karen Massin. “Ei, de asemenea ar trebui să facă mai mult pentru a încuraja tinerii să joace un rol în modelarea direcției viitoare a Uniunii Europene prin participarea deplină la procesul democratic și la dezbatere.”
Proiectul de cercetare a fost realizat ca parte a inițiativei “Europa Hotărăște”, lansată de Burson Marsteller-Bruxelles pentru a urmări evoluțiile politice din Uniunea Europeană, schimbări instituționale și impactul acestora asupra diferitelor domenii de politică.
