Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Europarlamentarul Siegfried Mureșan: România este codașă în UE la absorbția fondurilor europene dedicate proiectelor de infrastructură

Published

on

Problema autostrăzilor din România a fost sesizată de europarlamentarul  Siegfried Mureșan, în contextul în care, până în prezent rata de absorbție a fondurilor europene pentru proiectele de infrastrucutură din România este cea mai mică din rândul statelor membre.

La întrebarea ,,De ce nu avem autostrăzi?”, europarlamentarul Siegfried Mureșan răspunde: ,,Pentru că Guvernul României nu absoarbe fonduri europene. Guvernele PSD – ALDE au absorbit până în prezent doar 16% din fondurile europene alocate pentru perioada 2014 – 2020 prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), program prin care este finanțată construcția de autostrăzi. 16% în mai bine de 5 ani.”

În declarația sa de presă către Calea Europeană este amintit faptul că țara noastră a absorbit doar 11% din banii alocați prin Fondul European de Dezvoltare Regională, unul dintre cele două fonduri europene care finanțează POIM. Doar 2 țări din UE au o absorbție mai proastă: Slovenia și Croația. Media UE este de 17%. De asemenea,  România a absorbit doar 17% din Fondul de Coeziune, cel de-al doilea fond UE care finanțează POIM. Doar 3 țări UE au o absorbție mai proastă: Portugalia, Bulgaria și Croația. Media UE este de 23%.

Privind lipsa absorbției a fondurilor UE, nu doar guvernele PSD-ALDE sunt criticate de către Siegfried Mureșan, ci inclusiv Guvernul Ponta care era la conducere în perioada 2014 – 2015 și care ,,nu a reușit să acrediteze autoritățile de management responsabile cu gestionarea fondurilor UE.”

În mai bine de 5 ani, România a cheltuit doar 16% din banii alocați prin POIM, adică 1,7 miliarde de euro, dintr-un buget total al programului de 10,8 miliarde de euro.

,,Mai avem mai puțin de 5 ani la dispoziție să cheltuim restul de 84%, și asta doar fiindcă, în mod excepțional, se aplică regula N + 3, adică putem atrage banii încă 3 ani după încheierea cadrului financiar.”, mai este menționat în delcarația de presă.

Eurodeputatul și-a manifestat îngrijoararea, deoarece ,,este aproape imposibil să absorbim toți banii până atunci, mai ales cu actualul guvern. În acest ritm, România va avea, cel mai probabil, pierderi de fonduri europene alocate pentru infrastructura rutieră” și a subliniat faptul că ,,este o umilință a guvernanților față de toți românii: să aibă la dispoziție miliarde de euro fonduri nerambursabile pentru construcția autostrăzilor și să nu fie în stare să-i folosească.”

Soluția găsită de eurodeputatul Siegfried Mureșan este următoarea: ,,Pentru a nu pierde banii alocați țării noastre,  pentru autostrăzi, Guvernul PSD – ALDE trebuie schimbat urgent cu un guvern capabil și doritor să atragă fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere. România are nevoie de autostrăzi acum. Orice lună fără autostrăzi este o lună în care pierdem investitori.”

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana ia parte la diferite inițiative naționale și europene care au ca scop aprofundarea cunoașterii cu privire la rolul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker îl compară pe Viktor Orban cu Marine Le Pen: Nu există loc pentru conservatorii din Ungaria în PPE

Published

on

© European Commission

Partidul Fidesz al prim-ministrului ungar Viktor Orban ar trebui să părăsească Partidul Popular European (PPE), centrul-dreapta european, a susținut marți preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, fiind rugat să comenteze o campanie mediatică a guvernului de la Budapesta care îi vizează pe șeful executivului american și pe omul de afaceri și filantropul maghiaro-american George Soros și prin care Bruxelles-ul este acuzat că impune planuri privind migrația care amenință Ungaria.

Împotriva minciunilor nu poţi face prea multe”, a spus Juncker, citat de Reuters și Politico Europe, acesta comparându-l pe Orban pe Marine Le Pen.

”Ei nu au votat pentru mine în Parlamentul European. Extrema dreapta nici ea. Îmi amintesc că dna Le Pen a spus: Nu votez pentru tine. Eu am răspuns: Nu vreau votul tău. Sunt anumite voturi pe care pur şi simplu nu le vrei”, a explicat preşedintele Comisiei Europene.

Afișul este ultimul dintr-o serie de astfel de reclame finanțate din bani publici, cu mesaje anti-europene și anti-Soros, dar este pentru prima oară când ținta este chiar președintele Comisiei Europene Jean Claude Juncker, care este membru al popularilor europeni din care face parte și Viktor Orban și partidul său, Fidesz.

Juncker a mai remarcat că Manfred Weber, capul de listă al PPE la viitoarele alegeri europene, se întreabă cu siguranţă ”dacă am nevoie de această voce” în PPE, relatează și Agerpres.

Șeful executivului european a mai afirmat că a cerut în trecut excluderea Fidesz din PPE.

Conservatorii din Ungaria nu reprezintă în vreun fel valori creștine democratice. (…) Sunt de părere că nu există un loc [pentru ei] în Partidul Popular European“, a spus Juncker, conform Politico Europe.

Tot mai multe voci cer excluderea Fidesz din rândul PPE, însă, dat fiind de sprijinul intern de care se bucură partidul lui Orban, îndepărtarea sa ar putea eroda dominaţia actuală a centrului-dreapta în Parlamentul European.

Guvernul de la Budapesta a lansat o campanie finanțată din bani publici, a cărui țintă este președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker și omul de afaceri și filantropul George Soros, acuzând Bruxelles-ul că impune politici privind imigranții, punând astfel în pericol securitatea Ungariei.

”Campania guvernului ungar este lipsită de credibilitate. Este şocant că o astfel de teorie a conspiraţiei absurdă a ajuns în mainstream atât de mult”, a reacționat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, într-un briefing de presă.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker: Nimeni din Europa nu s-ar opune unei amânări a Brexit-ului | Guvernul britanic: Respingem sugestia președintelui Comisiei Europene

Published

on

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a afirmat că guvernul britanic va putea, cel mai probabil, să obțină o amânare a termenului de 29 martie, prevăzut pentru ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, dacă va solicita acest lucru, informează DPA, citat de Agerpres.

”Orice decizie de a solicita mai mult timp ţine de Marea Britanie. Dacă s-ar face o astfel de cerere, nimeni din Europa nu i s-ar opune”, a spus Juncker într-un interviu acordat ziarului german Stuttgarter Zeitung.

”Dacă întrebaţi cât timp poate fi amânată retragerea, nu am niciun termen-limită în vedere”, a adăugat el.

”Când vine vorba de Brexit, e ca la tribunal sau pe ocean: suntem la mila Domnului”, a comentat Juncker.

În ceea ce privește trimiterea de europarlamentari la Bruxelles, în eventualitatea în care Regatul Unit va participa la alegerile din mai ca urmare a unei posibile prelungiri a articolului 50, președintele Comisiei Europene a precizat că ar fi un scenariu ”greu de imaginat” și ”o glumă întârziată a istoriei”, mai spune Agerpres, care citează PA. 

La sosirea sa la Bruxelles pentru a participa la o reuniune cu colegii europeni, Callanan a insistat că premierul britanic Theresa May s-a exprimat clar asupra respectării termenului de 29 martie. PA menţionează că există informaţii potrivit cărora unii membri ai cabinetului de la Londra au făcut presiuni pentru solicitarea unei amânări.

Prim-ministrul britanic Theresa May încearcă să convingă parlamentul de la Londra să valideze acordul de retragere semnat cu liderii UE în noiembrie 2018 şi pe care Bruxellesul a subliniat că nu-l va modifica. Principalul punct de dezacord este aşa-zisa ”plasă de siguranţă”, clauza ce garantează că între Irlanda de Nord şi Republica Irlanda nu va exista o frontieră fizică după Brexit.

În cadrul demersurilor vizând să se evite ieşirea Marii Britanii din UE la 29 martie fără un acord prealabil – adică un Brexit fără acord –, luni seara negociatori britanici s-au întâlnit la Bruxelles cu principalul negociator al UE, Michel Barnier.

Un purtător de cuvânt guvernamental britanic a declarat ulterior că întâlnirea dintre Barnier, ministrul britanic pentru Brexit, Stephen Barclay, şi consilierul juridic al Coroanei şi guvernului pentru Anglia şi Ţara Galilor, Geoffrey Cox, a fost consacrată ”rezolvării chestiunii nefinalizate a backstop-ului” şi a fost una ”productivă”.

”Am convenit să explorăm în continuare folosirea unor aranjamente alternative, mai ales în vederea asigurării absenţei unei frontiere dure în Irlanda de Nord”, a menţionat purtătorul de cuvânt.

Presa britanică vehiculează că cei care sunt împotriva strategiei Theresei May – și anume ”acordul meu sau niciun acord” – privind Brexit intenționează să mobilizeze publicul și politicienii britanici, plan ce implică organizarea unui marș la Londra, pe 23 martie, cu doar șase zile înainte ca Regatul Unit să părăsească, teoretic, Uniunea Europeană.

Scopul acestuia este acela de a transmite amploarea anxietății publice privind cele două opțiuni referitoare la Brexit pe care le oferă premierul britanic, Theresa May.

Se așteaptă, de asemenea, ca pe 25 și 26 martie parlamentarii britanici să adopte un amendament ”letal” care îi va permite ca acordul premierului Theresa May să primească votul de încredere în Legislativul de la Londra, dar doar după ce acesta va fi fost supus unei consultări populare ce îmbracă forma unui referendum.

Având în vedere termenul scurt, organizarea unui astfel de referendum implică, de asemenea, și prelungirea Articolului 50.

Dacă cetățenii britanici vor respinge acordul convenit de May în luna noiembrie a anului trecut, atunci, cel mai probabil, Regatul Unit va rămâne în Uniunea Europeană.

În luna octombrie a anului 2018, aproximativ 700.000 de persoane din întreg Regatul Unit au demostrat pașnic, solicitând organizarea unui al doilea referendum. Evenimentul a fost cea mai amplă formă de manifestare a opoziției populare față de politica guvernamentală, de la protestele împotriva implicării britanice în războiul din Irak, desfășurare în 2003.

Evenimentul care va fi organizat pe data de 23 martie se va desfășura sub sloganul ”Put it to the People”, iar organizatorii precizează că acesta are drept scop să-i reunească pe cei care doresc evitarea unui Brexit dezastruos.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timmermans: Ritmul luptei împotriva corupției nu trebuie încetinit în România. Laura Codruța Kovesi este un procuror excelent

Published

on

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene și candidat din partea socialiștilor europeni la funcţa de preşedinte al executivului european, Frans Timmermans, a afirmat că ritmul luptei împotriva corupției nu trebuie încetinit în România și a avut doar cuvinte de laudă la adresa fostului procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), afirmând că aceasta este un procuror excelent.

”Ritmul luptei anticorupţie nu trebuie încetinit în România. Nu poate exista nicio amnistie pentru politicienii corupți care au fost condamnați în justiție. Am fost destul de brutal cu (n.r. guvernanţii) românii în aceste aspecte și voi continua să fiu clar în această privință. Cred că în lupta împotriva corupției, în viziunea mea, doamna Kovesi a făcut o treabă excelentă de-a lungul anilor și este un procuror foarte bun. Pot depune mărturie că am văzut-o la treabă și cred că este un procuror excelent. A făcut o treabă foarte curajoasă în România”, a declarat Timmermans, conform unei înregistrări difuzate pe contul de Twitter al Euronews.


Afirmațiile prim-vicepreședintelui vin în contextul în care Laura Codruța Kovesi a fost citată de noua Secție pentru investigarea infracțiunilor din Justiție, înființată în octombrie 2018, în calitate de suspect pentru luare de mită, mărturie mincinoasă și abuz în serviciu de procurorul Adina Florea, cu doar o săptămână înainte de audierea sa în Comisia Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne (LIBE) a Parlamentului European pentru a ocupa funcția de procuror-șef al Parchetului European.

Această hotărâre a provocat îngrijorarea instituțiilor europene, dar și a partenerilor europeni ai României.

Citiți și:
Prima reacție a Comisiei Europene în cazul Kovesi: Toți candidații pentru funcția de procuror european trebuie să fie tratați corect
Președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag-ul german îi cere lui Frans Timmermans să activeze Articolul 7 împotriva României ca urmare a declanșării anchetei împotriva Laurei Codruța Kovesi

Laura Codruța Kovesi este favorită pentru a ocupa funcția de procuror-șef al Parchetului European, clasându-se pe primul loc la selecția organizată de comisia de specialiști, care a transmis Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene lista primilor trei clasați după interviul de la finalul săptămânii trecute. După Laura Codruţa Kovesi sunt clasaţi un procuror din Franţa şi unul din Germania.

Rezultatul selecţiei a fost transmis Consiliului Uniunii Europene, a cărui președinție este deținută de România, şi Parlamentului European, forurile care vor lua decizia numirii procurorului şef al Parchetului European.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending