Connect with us

FONDURI EUROPENE

Leonard Orban, la final de mandat: Conectarea la UE, garanția unui viitor mai bun

Published

on

Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, aflat la final de mandat, vorbeşte, într-un interviu acordat AGERPRES și preluat de Money.ro, despre procesul de absorbţie a fondurilor europene şi dificultăţile din acest domeniu, dar și despre aderarea României la Schengen.

La începutul mandatului, în septembrie 2011, v-aţi fixat ca obiectiv creşterea ratei reale de absorbţie a fondurilor structurale de la 3,7%, cât era atunci, la 20% până la finalul mandatului. La finele lunii noiembrie 2012, rambursările de la Comisia Europeană se ridică undeva la 9,72%. Au mai crescut între timp?

Leonard Orban: Rambursările nu au crescut, dar cererile de rambursare transmise către Comisia Europeană înregistrează acum 12,6% şi este evident că, până la sfârşitul acestui an, vor ajunge spre 15%. Sigur, nu e 20%, dar, având în vedere dificultăţile extraordinare prin care am trecut, în special în acest semestru, este un procent decent, uitându-ne şi la punctul de plecare, la efectele disfuncţionalităţilor din perioada anterioară şi la modul cum s-au răsfrânt acestea asupra întregului proces de gestionare a fondurilor europene.

În ianuarie 2013 aşteptăm raportul suplimentar din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare pe justiţie. Merităm să ni se ridice supravegherea pe justiţie?

Leonard Orban: Aici nu se pune problema dacă merităm sau nu, ci de ceea ce denumim “real politics”. Aici pot să vă spun că, cel mai devreme, mecanismul ar putea fi ridicat la sfârşitul anului 2013, dar sunt prudent din acest punct de vedere, pentru că sunt mulţi factori care contează – mecanismul a fost creat sub o anumită structură, el s-a dezvoltat, s-a îmbogăţit, deşi au rămas cele patru condiţionalităţi. În realitate, el s-a dezvoltat, a intrat zona de achiziţii publice, prin prisma conflictului de interese. Deci chestiunea a devenit din ce în ce mai complexă şi nu mă aştept să se renunţe la sistemul acesta, chiar dacă, din 1 ianuarie 2013, intră acel mecanism de monitorizare pe zona anticorupţie şi nu este exclus ca undeva în doi – trei ani să existe un mecanism similar şi în zona de funcţionare a sistemelor judiciare din statele membre.

Dacă nu erau evenimentele de astă-vară, legate de acel proces de suspendare a preşedintelui, de referendum, credeţi că situaţia ar fi fost mai roz astăzi?

Leonard Orban: Tot ar fi fost dificil să se finalizeze acest mecanism, pentru că există un număr de state membre care insistă foarte mult pentru menţinerea lui.

 

Problema este că sunt state membre care în continuare leagă MCV-ul de aderarea României la zona Schengen. Aderăm în primăvară la Schengen?

Leonard Orban: Nu pot să vă răspund. Şi aici sunt prudent, pentru că este foarte probabil că decizia privind Schengen-ul va fi luată în funcţie de cum va arăta raportul Comisiei din luna ianuarie, iar cum va arăta raportul din luna ianuarie este o chestiune care nu este încă tranşată. Unele dintre deciziile pe care trebuie să le ia viitorul Parlament sunt foarte importante. Lucrul cel mai important în toată evaluarea este legat de voinţa politică, de existenţa sau nu a voinţei politice de a continua reforma în domeniul judiciar, lupta împotriva corupţiei. Din punctul acesta de vedere, anumite decizii ale Parlamentului privind acceptarea sau nu a începerii urmării penale în diferite cazuri cântăresc foarte mult în imaginea totală a raportului. În măsura în care vor fi nişte decizii ale Parlamentului care vor arăta existenţa acestei voinţe politice, raportul ar putea arăta pozitiv.

 

Suntem o “colonie” a Uniunii Europene, pentru că s-a pronunţat această sintagmă în discursul public de la Bucureşti?

Leonard Orban: Să fie clar: noi am vrut să aderăm la Uniunea Europeană şi noi am făcut eforturi uriaşe în acest scop. A fost şi este interesul fundamental al Românei să fim parte a Uniunii Europene. Până la urmă, a fost şi este o punere în comun a competenţelor, nu numai de către România, ci de către toate statele membre. Depinde de noi dacă suntem mai influenţi sau mai puţin influenţi. Slăbiciunile noastre se resimt în măsura în care nu putem sau influenţăm foarte puţin deciziile la nivel comunitar. Nu trebuie să dăm vina pe alţii, trebuie să facem ordine acasă, să fim capabili să avem acest sistem de evaluare şi de poziţionare şi inclusiv de negociere foarte bine pus la punct. Şi, în condiţiile acestea, sigur că influenţa noastră o să crească. Deci, în niciun fel nu aş spune că suntem o colonie, pentru că UE funcţionează pe complet alte reguli. Dar sigur că, în momentul de faţă, observăm o retorică de felul acesta, am văzut declaraţii cum că din punct de vedere economic asistăm la o hegemonie a Germaniei şi că nouă, tuturor celorlalţi, ni s-a impus o politică de austeritate. Această afirmaţie e la fel de falsă precum cea cu “colonia”. Este interesul nostru fundamental să rămânem conectaţi la dezvoltările din Uniune, care poate or să împingă către crearea unui nucleu dur al UE şi să fim conectaţi la acel nucleu dur. Asta îţi dă o garanţie pentru un viitor mai bun. A fi în afara acestui proces de adâncire a integrării europene nu face altceva decât să-ţi creeze probleme suplimentare pe termen mediu şi lung.

INTERVIUL INTEGRAL, diponibil AICI.

Sursa: Money.ro
Foto: gov.ro

FONDURI EUROPENE

MFE: România va primi fonduri europene de aproximativ 10 miliarde de euro în următorii șapte ani pentru tranziția către energie verde

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene în România/ Facebook

Ministerul Fondurilor Europene a organizat joi, 25 iunie, o primă dezbatere în domeniul energiei la care au participat autorități publice și companii în vederea identificării oportunităților de finanțare în viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027, precum și metode care să asigure o tranziție energetică justă, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Întâlnirea, moderată de europarlamentarul Cristian Bușoi în calitate de președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European și de secretarul de stat Călin Bota, a reunit în sală și online aproximativ 40 de reprezentanți ai marilor companii energetice din România, precum și experți ai Ministerului Fondurilor Europene și ai Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.

Reprezentanții Ministerului Fondurilor Europene au prezentat cele două programe operaționale din domeniul energiei: Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD) și Programul Operațional Tranziție Justă ce au o valoare cumulată de aproximativ 10 miliarde euro în viitoarea perioadă de programare 2021-2027. Cele două sunt în concordanță cu ambițiile Comisiei Europene privind Pactul Ecologic European (PEE) prin care Europa devine neutră din punct de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră, dar și cu Mecanismul pentru o tranziție justă.

“Suntem pe ultima sută de metri pentru negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual la Bruxelles și ne aflăm înaintea implementării unui program de redresare economică care va însemna numeroase oportunități și pentru investițiile în energie. După oprirea temporară a economiilor generată de apariția coronavirusului, Uniunea Europeană a luat mai multe măsuri. Una dintre ele a fost acordarea unor ajutoare de stat celor care au solicitat acest lucru. Totodată, UE a prezentat un pachet ambițios de 750 miliarde euro pentru următorii ani, din care România urmărește să atragă 19 miliarde de euro sub formă de granturi și 11 miliarde ca împrumuturi sub o formă avantajoasă, pentru domenii strategice ca infrastructura, sănătatea, energia și IMMurile. Mulți ar fi așteptat o renegociere a Green Deal, o direcție strategică a Uniunii Europene, dar ce am văzut în timpul crizei și a săptămânilor trecute a fost o reafirmare puternică a sprijinului politic pentru obiectivele de mediu”, a susținut Cristian Bușoi, vorbind despre direcțiile strategice de la nivel european.

Discuțiile au vizat atât conformarea României cu țintele asumate de Uniunea Europeană privind emisiile de carbon și tranziția către o energie verde până în 2050, precum și modernizarea sistemelor de transport, decarbonizarea și trecerea de la o industrie a energiei pe bază de combustibil fosil la una pe bază de energie regenerabilă.

Călin Bota, secretar de stat MFE, a subliniat că România trebuie să se ralieze obiectivului ambițios al Uniunii Europene privind producția de energie verde în proporție de 100% până în 2050:

“Creșterea nivelului tehnologic este o prioritate pe care o vom putea atinge cu un efort concentrat, de aceea trebuie să ne asigurăm că există o permanentă comunicare între Ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri și Ministerul Fondurilor Europene. Energia verde este o prioritate mondială și trebuie să dimensionăm direcțiile în care investim în perioada următoare. Obiectivul major este de a asigura producția de energie verde de până la 100% până în 2050. De aceea trebuie să investim în cercetare și inovare, să ne racordăm la liniile de finanțare la nivel european și să finanțăm institute de cercetare care se preocupă de găsirea unor modalități nepoluante de producție a energiei electrice. Ne propunem să închidem viitorul cadru bugetar la termen cu absorbție de 100%”, a spus acesta

Având în vedere preocuparea Uniunii Europene pentru viitor neutru din punct de vedere energetic, un aspect important cu care participanții au fost de acord a fost diplomația climatică și găsirea unor modalități astfel încât Uniunea să nu fie dezavantajată la nivel global în competiția economică cu alte state, în principal marii poluatori ai globului.

Alte teme discutate au fost tranziția către energia verde, dar care să aibă în vedere asigurarea producerii de energie electrică fără întreruperi, precum și dezvoltarea unor echipamente și tehnologii care să le permită companiilor să respecte legislația în vigoare în materie de standarde de poluare. Companiile s-au arătat dispuse să participe la viitoare consultări pentru găsirea celor mai bune soluții atât în materie de cercetare și inovare, cât și de practici.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

România investește 80 de milioane de euro fonduri europene într-un centru modern NATO pentru recuperarea veteranilor militari

Published

on

© MApN

Vicepremierul Raluca Turcan, ministrul apărării naționale, Nicolae-Ionel Ciucă, și ministrul fondurilor europene, Ioan Marcel Boloș, au efectuat marți, o vizită de lucru la Centrul de Recuperare și Refacere pentru Veterani de la Mânăstirea Dealu, prilej cu care a fost evaluat stadiul lucrărilor de construcție a centrului, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

După ce au fost informați despre proiect, reprezentanții Guvernului au promis că vor sprijini în continuare realizarea complexului de recuperare și refacere pentru veterani.

“Investiția se ridică la aproximativ 80 de milioane de euro și Centrul poate să deservească 400 de persoane. Nu este vorba doar despre militari răniți, ci și despre familiile acestora, astfel încât inclusiv afecțiunile psihice să poată fi tratate mai ușor, așa cum se întâmplă în alte țări. Circa 50.000 de militari au luptat în teatrele de operații pentru România iar, dintre aceștia, mulți au suferit răni fizice, dar și afecțiuni pshico-traumatice care vor putea fi tratate într-un centru modern NATO în România”, a spus vicepremierul Raluca Turcan, în comunicatul citat.

Ministrul apărării naționale, Nicolae-Ionel Ciucă, le-a mulțumit membrilor asociației pentru inițiativa deosebită și și-a exprimat speranța că toate discuțiile purtate astăzi se vor concretiza prin finalizarea cu succes a proiectului.

“Pornind de la ceea ce s-a realizat până în prezent prin forțe proprii, dovedind spirit de solidaritate, inițiativă și voluntariat, dorim să continuăm la nivel guvernamental, instituțional, astfel încât România să se mândrească cu o astfel de facilitate”, a spus ministrul apărării naționale.

De asemenea, ministrul Ciucă a apreciat profesionalismul și spiritul de camaraderie cu care au fost tratați în țări partenere militarii noștri răniți în teatrele de operații și a precizat că, prin deschiderea Centrului de Recuperare, România ar putea deveni, la rândul ei, un punct de referință în recuperarea militarilor răniți și în sprijinul famiilor acestora.

Ministrul apărării naționale a făcut cunoscut, totodată, că facilitatea, atunci când va fi realizată, nu va fi destinată doar militarilor, ci și celorlalți angajați din Sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională și chiar membrilor societății civile.

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a declarat că, așa cum spunea la preluarea mandatului “banii europeni trebuie investiți, nu cheltuiți”.

Ministrul a făcut cunoscut că “în opt luni am atras peste 2,6 miliarde de euro pentru sistemul de sănătate, pentru șomajul tehnic, pentru proiecte mari de infrastructură care rămăseseră blocate de ani de zile. Dar ce investiție mai bună ar fi decât cea în istorie și în cei care o scriu? De aceea sprijinim în Guvern punerea în valoare a caselor memoriale care ne reprezintă ca popor, precum și veteranii de război, a căror contribuție trebuie să o cinstim. Pentru că ei apără valori atât de necesare ca model generațiilor următoare precum onoarea, curajul și camaraderia”.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Ministrul mediului Costel Alexe: Industria lemnului din România va putea beneficia de 200 de milioane de euro din fonduri europene

Published

on

© Costel Alexe - Facebook

Firmele mici care activează în industria forestieră din România ar putea accesa finanţări de circa 200 de milioane de euro din fonduri europene, în exerciţiul financiar 2021 – 2027, a anunţat, marţi, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, în cadrul unei dezbateri de specialitate organizată în Aula Magna a Universităţii Transilvania din Braşov.

Potrivit unui comunicat al ministerului de resort, în privinţa exerciţiului financiar 2021 – 2027, ministrul a arătat că, pe lângă sprijinul acordat în cadrul PAC (Politica Agricolă Comună) prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), se doreşte, suplimentar, accesarea unor fonduri europene.

În acest sens, s-au purtat discuţii cu Ministerul Fondurilor Europene (MFE) şi s-a obţinut acordul de principiu pentru circa 200 milioane euro, ca sprijin financiar pentru firmele mici de exploatări forestiere. Astfel, sumele se vor acorda în granturi de câte 200.000 de euro, iar pentru derularea cu uşurinţă a finanţării se va desemna Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) ca Organism de Implementare.

De asemenea, se vor căuta soluţii şi se vor aloca sume şi pentru sectorul de prelucrare primară a lemnului, silvoturism şi infrastructură forestieră.

“Ne aflăm într-un moment definitoriu pentru viitorul silviculturii româneşti. În această perioadă, România stabileşte, împreună cu partenerii europeni, structura investiţiilor din fonduri europene în viitoarea perioadă financiară. În perioada care tocmai se încheie, fondurile destinate sectorului silvic nu au fost suficiente. Ne-am propus să schimbăm asta. În acest context, considerăm oportun ca domeniul pădurilor să beneficieze de o alocare financiară de minim 50% din fondurile alocate în cadrul Planului Naţional Strategic pentru măsuri de mediu şi climă şi de minim 30% din fondurile de investiţii alocate prin FEADR”, a afirmat Alexe, citat de Agerpres.

Ministerul Mediului precizează că, în urma analizării prevederilor draftului Regulamentului Uniunii Europene (UE), care vizează sprijinul acordat prin intermediul Politicii Agricole Comune în perioada 2021-2027, au fost identificate o serie de oportunităţi privind finanţarea sectorului forestier, prin intermediul fondurilor FEADR.

Pe lista măsurilor care pot fi finanţate prin Planul Naţional Strategic (PNS) se află, printre altele: Măsura de primă împădurire – (continuarea Submăsurii 8.1 – sprijin pentru împădurire/crearea de suprafeţe împădurite) având ca scop realizarea de perdele forestiere şi împădurirea terenurilor agricole; Măsura de silvomediu (continuarea Submăsurii 15.1 – plăţi pentru angajamentele în materie de silvomediu şi climă); Accesibilizarea fondului forestier (continuarea Submăsurii 4.3 – sprijin pentru investiţii în infrastructură, legate de dezvoltarea, modernizarea şi adaptarea sectoarelor agricol şi forestier); Acordarea de compensaţii pentru terenurile forestiere incluse în Situri Natura 2000.

În cadrul Măsurii de silvomediu se propune un nou Pachet – Măsura de “înverzire” sau silvopastorală, în aşa fel încât pajiştile (păşuni, fâneţe) să beneficieze de sprijinul pe suprafaţa agricolă chiar dacă există un anumit procentaj de vegetaţie forestieră.

Alte măsuri avute în vedere mai sunt: Sprijin pentru pădurile care se confruntă cu constrângeri naturale, respectiv acordarea de plăţi compensatorii pentru zone forestiere care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative (plata pe suprafaţă); Investiţii în tehnologii de exploatare prietenoase cu mediul; Refacerea arboretelor afectate de calamităţi/creşterea stabilităţii arboretelor – finanţarea execuţiei lucrărilor de îngrijire, în astfel de situaţii, în contextul schimbărilor climatice.

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, a participat, marţi, la o dezbatere privind identificarea, dezvoltarea şi implementarea unor mecanisme financiare de susţinere pentru industria lemnului, în viitorul exerciţiu financiar 2021-2027, găzduită de Universitatea Transilvania din Braşov.

Tot marţi, oficialul are în program o deplasare la Herghelia Sâmbăta de Jos (judeţul Braşov) şi la Ansamblul Castelului Brukenthal, din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) Romsilva.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending