Connect with us

EVENIMENTE

Construirea noului viitor urbanistic al Regiunii Dunărene – undă verde pentru formarea de consorţii şi generarea de proiecte

Published

on

CIO-SUERDCu ocazia Forumului organizat de Primăria Viena, Asociaţia Oraşelor din Austria, TINA Viena, Consiliul Oraşelor şi Regiunilor Dunării (CODCR) şi DG Regio-Comisia Europeană, la sediul Municipalităţii Viena, în perioada 9-10 decembrie 2013, la care a participat şi o delegaţie din partea CLDR – Platforma Comunităţilor Locale Riverane Dunării din România, au fost puse bazele Platformei Urbane a Regiunii Dunării, iniţiativă destinată să sprijine organismele de implementare a Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (SUERD) şi Comisia Europeană în direcţia unei „guvernanţe pe mai multe niveluri” şi să servească drept Partener Strategic al guvernelor naţionale în procesul de aplicare a Strategiei.

Prin apelul supus dezbaterii şi prezentat în mod oficial în cadrul lucrărilor de purtătorul de cuvânt al CODCR, Ivo Gonner – Primarul Oraşului Ulm (Germania), se menţionează că fondarea Platformei Urbane a Regiunii Dunării va realiza o extindere sistematică a cooperării între metropolele şi oraşele danubiene printr-un schimb de informaţii, experţi şi bune practici, prin studii comune, conferinţe şi strategii, având în centrul lor transpunerea în practică a SUERD. În acelaşi text, se arată că acest proces de cooperare mult mai strânsă va fi posibil printr-o colaborare cu Grupul de Lucru al Regiunilor Dunării (ARGE) şi cu celelalte reţele urbane sau structuri asociative ale municipiilor şi oraşelor din Statele Membre SUERD, pe baza unei platforme electronice monitorizată de reprezentanţii aleşi ai acesteia (Comitetul de Monitorizare) şi a unui Secretariat, localizat la Viena. Miza finală a întregului demers este realizarea dezideratului enunţat de Comisia Europeană ca bazinul riveran al Dunării să devină o veritabilă regiune a secolului XXI, mult mai sigură şi mai încrezătoare, una dintre cele mai atractive din Europa.

Reuniunea s-a bucurat de prezenţa şi mesajele-cheie ale unor personalităţi precum: Comisarul European pentru Dezvoltare Regională. Johannes HAHN, Primarul General al Vienei, Michael HAUPL; Preşedintele CODCR, Petre LANGER; Directorul pentru Relaţii Internaţionale al Primăriei Viena, Matti OLLINKARI; Primarul Bratislavei, Milan FTACNIK; Coordonatorul Ariei Prioritare 10, Kurt PUCHINGER; Secretarul General al Consiliului Municipalităţilor şi Regiunilor Europene, Frederich VALLIER; Primarul Municipiului Bucureşti, Sorin OPRESCU.

În intervenţia sa din cadrul Mesei Rotunde a primei zile, reprezentantul Platformei CLDR România, Sever AVRAM, Preşedinte Executiv al Fundaţiei EUROLINK-Casa Europei, a insistat în mod special asupra provocărilor şi dificultăţilor legate de transpunerea SUERD în zona României şi Bulgariei, prezentând un set de recomandări şi propuneri concrete de îmbunătăţire a procesului, rezultate în urma desfăşurării recentului Dialog Financiar Dunărean şi a Conferinţei de Transfer a Bunelor Practici de la Bucureşti. Scopul principal urmărit ar fi acela de a se reuşi o interconectare mai bună între partenerii şi beneficiarii potenţiali de finanţare şi cei care sunt responsabili de gestionarea programelor respective de finanţare. Dificultatea bancabilizării proiectelor dunărene se loveşte de un obstacol suplimentar legat de slaba interacţiune cu sistemul financiar-bancar şi absenţa unei scheme de garantare a creditelor bancare pe care Guvernul să o sprijine pentru ca băncile comerciale să se poată implica în susţinerea acestor proiecte, încă din etapa de elaborare a studiilor de fezabilitate.

În concluzie, însăşi derularea Forumului a reprezentat în sine un succes şi o impulsionare a unor proiecte curente sau potenţiale, dar a scos în evidenţă şi aspecte care nu sunt încă pe deplin elucidate sau rezolvate. De pildă, recomandarea Comisarului European Hahn, privind alocarea prin bugetul de stat a unui procent de 5% pentru a se putea susţine tehnic formarea de consorţii şi prefinanţarea unor proiecte nu a fost încă pusă în aplicare în mod expres în România. De asemenea, creşterea gradului de receptivitate din partea autorităţilor centrale de gestiune, în special legat de problematica finanţării iniţiale, propusă de Forumul Societăţii Civile a Dunării, rămâne în continuare un deziderat neîmplinit, atât la nivel naţional, cât şi pan-european. Cu toate acestea, printr-un lobby inter-instituţional mult mai concertat, majoritatea preopinenţilor au apreciat că relansarea economică şi socială prin SUERD ar putea fi cu putinţă, în măsura în care va exista un veritabil transfer de bune practici, cât şi spaţiul unei armonizări administrative, decizionale şi în domeniul „reformei spaţiale” în bazinul dunărean.

Pentru informaţii suplimentare, cât şi pentru iniţierea unor noi demersuri şi proiecte, cei interesaţi se pot adresa în scris SecretariatuluI Platformei CLDR, cât şi al Catedrei Internaţionale Onorifice „Jean Bart”, la adresa info@houseofeurope.ro.

EVENIMENTE

#EuropeniîmpotrivaCOVID19: Biroul Parlamentului European în România organizează un webinar privind sprijinul UE acordat cetățenilor europeni în contextul pandemiei de COVID-19 (LIVE 19 mai, ora 10:30)

Published

on

Biroul Parlamentului European în România organizează marți, 19 mai, o dezbatere online privind sprijinul Uniunii Europene acordat cetățenilor europeni și importanța măsurilor luate la nivel european pentru depășirea consecințelor economice și sociale ale pandemiei de COVID-19. La webinar vor lua parte trei eurodeputați români – Siegfried Mureșan (Grupul Partidului Popular European), Carmen Avram (Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților) și Dacian Cioloș (Renew Europe). Cei trei eurodeputați români vor prezenta exemple concrete de măsuri de sprijin în interesul cetățenilor și importanța combaterii informațiilor și a știrilor false privind lipsa de acțiune a instituțiilor europene.

Evenimentul intitulat “Sprijinul UE pentru cetățeni și economice și combaterea știrilor false” va fi transmis LIVE, de la ora 10:30, pe pagina de facebook a Biroului Parlamentului European în România, pe pagina de facebook Calea Europeană și pe www.caleaeuropeana.ro. Discuțiile vor fi moderate de directorul CaleaEuropeană.ro, jurnalistul Dan Cărbunaru. Evenimentul face parte din campania #EuropeniîmpotrivaCOVID19.

Întrebările din partea celor interesați să urmărească dezbaterea pot fi trimise pe www.sli.do – event code #Europa până la data de 19 mai 2020, ora 11:30.

Confruntate cu o dublă criză (sanitară și economică) fără precedent în istoria proiectului de integrare europeană, instituțiile Uniunii Europene și statele membre au trecut în ultimele două luni de la măsuri, în primă instanță, naționale și necoordonate, la acțiuni concertate comune care au readus solidaritatea în centrul deciziilor luate. Instituțiile Uniunii Europene – Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul – și-au dedicat eforturile în lupta împotriva răspândirii coronavirusului, oferind ajutor statelor membre și cetățenilor pentru a face față crizei sanitare și economice cu care se confruntă.

Cel mai recent, în cursul unei sesiune plenare organizată în perioada 13-15 mai, Parlamentul European a adoptat cu o majoritate covârșitoare o rezoluție legislativă prin care solicită Comisiei Europene să prezinte o propunere pentru un plan de urgență privind Cadrul Financiar Multianual până la 15 iunie 2020, subliniind că există riscul ca următorul buget pe termen lung al UE să nu intre în vigoare la 1 ianuarie 2021,. Într-o altă rezoluție politică separată, eurodeputații au solicitat Comisiei Europene să prezinte un pachet masiv de redresare economică, anume un fond european de relansare ca parte a unui pachet global menit să ofere un impuls pentru investiții în valoare de 2.000 de miliarde de euro.

În cadrul sesiunii plenare menționate, eurodeputații au solicitat Comisiei Europene să impună sancțiuni și să oprească plățile de fonduri UE către Ungaria dacă statul de drept nu este respectat. Europarlamentarii au subliniat faptul că măsurile de urgență luate de guvernul maghiar pentru a combate pandemia de COVID-19, inclusiv declararea stării de urgență pe durată nedeterminată, nu sunt în conformitate cu normele UE și au atras atenția asupra riscului din ce în ce mai mare la adresa democrației.

Totodată, în Parlamentul European a fost discutate eforturile Uniunii Europene privind accelerarea dezvoltării unui vaccin împotriva COVID-19, având în vedere donațiile de 7,4 miliarde de euro strânse de Comisia Europeană la teledonul organizat la 4 mai.

Anterior, în cursul unei sesiuni plenare extraordinare organizată la 16-17 aprilie, Parlamentul European a dat undă verde printr-un vot prin procedură de urgență pachetul de 3 miliarde de euro propus de Comisia Europeană pentru domeniul sanitar al Uniunii Europene și adoptat deja de Consiliul Uniunii Europene.

De asemenea, Parlamentul European a dat undă verde și pentru utilizarea flexibilă a fondurilor UE pentru combaterea impactului provocat de noul coronavirus, măsuri solicitate și de România, și a adoptat măsuri speciale de ajutor alimentar și asistență pentru persoanele aflate în dificultate. 

În egală măsură, Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate o rezoluție politică referitoare la acțiunea coordonată a Uniunii Europene pentru combaterea pandemiei de coronavirus și a consecințelor sale prin care cere Comisiei Europene, printre altele, să propună un pachet masiv de investiții, finanțate printr-un Cadru Financiar Multianual majorat, prin fondurile și instrumentele financiare existente ale UE și prin obligațiunile de redresare garantate de bugetul UE.

Prin documentul adoptat, europarlamentarii au subliniat că acest pachet ”nu ar trebui să implice mutualizarea datoriilor existente și ar trebui să fie orientat către investiții viitoare” și că ”redresarea economiei ar trebui să aibă în centrul său Pactul verde european și transformarea digitală, adaugă deputații”.

Totodată, Parlamentul European desfășoară și o serie de acțiuni în spiritul solidarității europene. Mai întâi, Parlamentul European a oferit municipalității și autorităților din Bruxelles posibilitatea de a utiliza una din clădirile sale, clădirea Helmut Kohl, precum și o flotă de 100 de vehicule a instituției, în lupta împotriva noului coronavirus. Aceeași clădire va funcționa ca reședință temporară pentru 100 de femei vulnerabile.

De asemenea, sediul Parlamentului European din Strasbourg a devenit centru de depistare COVID-19, capacitatea de testare urmând a ajunge la 2.000 de teste pe zi.

Nu în ultimul rând, bucătăria Parlamentului European a început să ofere 1000 de mese pe zi pentru personalul din sănătate din Bruxelles și pentru oamenii nevoiași.

Continue Reading

EVENIMENTE

#EuropeniîmpotrivaCOVID19: Biroul Parlamentului European în România organizează un webinar privind răspunsul coordonat al UE la pandemie (LIVE 29 aprilie, ora 10:30)

Published

on

Biroul Parlamentului European în România organizează miercuri, 29 aprilie, o dezbatere online privind răspunsul coordonat al Uniunii Europene la pandemia de coronavirus și acțiunile Parlamentului European. La webinar vor lua parte trei eurodeputați români – Cristian Bușoi (Grupul Partidului Popular European), Victor Negrescu (Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților) și Ramona Strugariu (Grupul Renew Europe).

Evenimentul va fi transmis LIVE, de la ora 10:30, pe pagina de facebook a Biroului Parlamentului European în România, pe pagina de facebook Calea Europeană și pe www.caleaeuropeana.ro. Discuțiile vor fi moderate de directorul CaleaEuropeană.ro, jurnalistul Dan Cărbunaru. Evenimentul face parte din campania #EuropeniîmpotrivaCOVID19.

 

Întrebările din partea celor interesați să urmărească dezbaterea pot fi trimise începând de luni, 27 aprilie, până pe 29 aprilie (ora 11:00) prin intermediul Sli.do (accesați site-ul www.slido.com și introduceți codul evenimentului #A729).

Evenimentul este organizat în parteneriat cu Reprezentanța Comisiei Europene în România.

Confruntate cu o dublă criză (sanitară și economică) fără precedent în istoria proiectului de integrare europeană, instituțiile Uniunii Europene și statele membre au trecut în ultimele două luni de la măsuri, în primă instanță, naționale și necoordonate, la acțiuni concertate comune care au readus solidaritatea în centrul deciziilor luate. Instituțiile Uniunii Europene – Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul – și-au dedicat eforturile în lupta împotriva răspândirii coronavirusului, oferind ajutor statelor membre pentru a face față crizei sanitare și economice cu care se confruntă.

Cel mai recent, în cursul unei sesiuni plenare extraordinare organizată la 16-17 aprilie, Parlamentul European a dat undă verde printr-un vot prin procedură de urgență pachetul de 3 miliarde de euro propus de Comisia Europeană pentru domeniul sanitar al Uniunii Europene și adoptat deja de Consiliul Uniunii Europene.

De asemenea, Parlamentul European a dat undă verde și pentru utilizarea flexibilă a fondurilor UE pentru combaterea impactului provocat de noul coronavirus, măsuri solicitate și de România, și a adoptat măsuri speciale de ajutor alimentar și asistență pentru persoanele aflate în dificultate. 

În egală măsură, Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate o rezoluție politică referitoare la acțiunea coordonată a Uniunii Europene pentru combaterea pandemiei de coronavirus și a consecințelor sale prin care cere Comisiei Europene, printre altele, să propună un pachet masiv de investiții, finanțate printr-un Cadru Financiar Multianual majorat, prin fondurile și instrumentele financiare existente ale UE și prin obligațiunile de redresare garantate de bugetul UE.

Prin documentul adoptat, europarlamentarii au subliniat că acest pachet ”nu ar trebui să implice mutualizarea datoriilor existente și ar trebui să fie orientat către investiții viitoare” și că ”redresarea economiei ar trebui să aibă în centrul său Pactul verde european și transformarea digitală, adaugă deputații”.

Totodată, Parlamentul European desfășoară și o serie de acțiuni în spiritul solidarității europene. Mai întâi, Parlamentul European a oferit municipalității și autorităților din Bruxelles posibilitatea de a utiliza una din clădirile sale, clădirea Helmut Kohl, precum și o flotă de 100 de vehicule a instituției, în lupta împotriva noului coronavirus. Aceeași clădire va funcționa ca reședință temporară pentru 100 de femei vulnerabile.

Ulterior, președintele PE David Sassoli a anunțat că sediul Parlamentului European de la Strasbourg va fi transformat în centru de depistare și consultanță COVID-19.

Nu în ultimul rând, bucătăria Parlamentului European a început să ofere 1000 de mese pe zi pentru personalul din sănătate din Bruxelles și pentru oamenii nevoiași.

Continue Reading

EVENIMENTE

LIVE ora 14:30 – New Strategy Center organizează o conferință online privind provocările COVID-19 la adresa Occidentului. Invitat special: Wolfgang Ischinger, președintele Conferinței de Securitate de la München

Published

on

© Munich Security Conference

Think tank-ul New Strategy Center organizează miercuri, 15 aprilie, o conferință online dedicată provocărilor reprezentate de pandemia COVID-19 pentru lumea democratică, invitatul special al dezbaterii fiind ambasadorul Wolfgang Ischinger, președintele Conferinței de Securitate de la München.

Dezbaterea intitulată “The Challenges of the Pandemic to the Democratic World” va fi transmisă LIVE pe www.caleaeuropeana.ro și pe pagina de Facebook Calea Europeană, de la ora 14:30.

Evenimentul va fi moderat de ambasadorul Sorin Ducaru, președintele onorific al Consiliului Științific al New Strategy Center și directorul SATCEN, Centrul satelitar al Uniunii Europene.

Ambasadorul Wolfgang Ischinger este un diplomat și avocat german.

El a deținut mai multe funcții importante în Ministerul german al Afacerilor Externe și a fost ambasador la Washington D.C. și la Londra.

Din 2008, este președintele Conferinței de Securitate de la München. Publicația The Economist l-a descris drept „cel mai bine conectat fost diplomat al Germaniei”.

Anul trecut, în august, ambasadorul Ischinger a lansat la București ediția românească a cărții sale, “Lumea în pericol. Germania și Europa în perioade incerte ”, un proiect editorial realizat în cadrul parteneriatului dintre New Strategy Center și Curtea Veche Publishing.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending