La 4 decembrie 2019, European Movement International și European Women’s Lobby a găzduit a patra ediție a Premiilor ”Women of Europe”.

Laura Codruța Kövesi a primit premiul pentru ”Women in power”/ ”Femei care au putere”. 

”A primit premiul pentru că a demonstrat o conducere politică extraordinară în Europa prin munca sa notabilă împotriva corupției la nivel înalt din România. De curând, a devenit primul procuror-șef al UE la nou-înființată Procuratura Europeană (EPPO)”, se arată în comunicatul oficial.

”Astăzi, am avut onoarea de a sărbători realizările unor femei cu adevărat inspirate și vizionare la cea de-a patra ediție  ”Women of Europe Awards” – 2019”, a declarat Eva Maydell, europarlamentară, Președinte mișcării europene internaționale și președinte al juriului.

„Premiile Femeile Europei sunt o oportunitate excelentă de a onora, a mulțumi și a amplifica vocile femeilor fantastice venite din toată Europa care ne modelează viitorul”, a declarat Gwendoline Lefevre, președinte a Lobby-ului european pentru femei și membru al juriului.

Premiile Femeile Europei 2019 au fost împărțite în patru categorii.

După ce a primit premiul, Laura Codruța Kövesi a declarat: „Sunt foarte onorată să primesc premiul și îl văd ca pe o recunoaștere a eforturilor mele și ca o încurajare de a nu renunța la munca mea. În opinia mea, a fi puternic înseamnă a câștiga încrederea oamenilor și, mai important, a reuși să-l păstrezi. În linia mea de lucru, puteți face acest lucru numai lucrând profesional, fiind consecvent și respectând legea în orice moment. Acest premiu aparține în egală măsură tuturor persoanelor care m-au susținut în lupta împotriva corupției și în respectarea statului de drept și a valorilor europene. Aș dori să le mulțumesc în mod special tuturor susținătorilor mei de-a lungul anilor. Pentru a merge mai departe, trebuie să lucrăm pentru promovarea egalității, a dreptății și a statului de drept, așa cum a făcut Mișcarea Europeană în ultimii 70 de ani. ”

Despre premiile Femeile Europei

Premiile Femeile Europei sunt înmânate anual pentru a onora și sărbători femeile care se străduiesc să promoveze proiectul european în calitatea lor profesională sau privată. În Europa, rolul femeilor rămâne în mare măsură nerecunoscut și trebuie totuși sprijinit, evidențiat și recunoscut din ce în ce mai mult. ”Ca atare, premiile prezintă contribuțiile vitale ale femeilor și încearcă să crească prezența și implicarea femeilor în conturarea Europei și a viitorului său.”

Sprijinul României, inclusiv financiar, nu va continua în parametrii preconizați, urmând a fi reorientat, în funcție de acțiunile noului Guvern socialist, i-a transmis ministrul de externe Bogdan Aurescu, omologului său din Republica Moldova, Aureliu Ciocoi, în marja reuniunii Consiliului Ministerial al OSCE de joi, se precizează într-un comunicat.

Cu această ocazie, șeful diplomației române a atras atenția, cu fermitate, asupra problemelor generate de schimbarea de guvernare de la Chișinău, determinată de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, într-un moment esențial pentru reforma justiției în Republica Moldova, schimbare contrară intereselor pe termen mediu și lung ale Republicii Moldova și ale cetățenilor săi.

Ministrul român a menționat progresele importante realizate de Republica Moldova în cele cinci luni de mandat ale Guvernului Maia Sandu, în implementarea reformelor necesare apropierii de UE, în scopul promovării valorilor democrației și statului de drept, în lupta împotriva corupției și asigurarea independenței justiției, precum și în domeniul economic și social.

În condițiile schimbării de Guvern de la Chișinău, ministrul Bogdan Aurescu a apreciat că sprijinul partenerilor externi de dezvoltare ai Republicii Moldova va trebui reevaluat și condiționat strict, fiind necesară ajustarea sa corespunzătoare în funcție de angajamentul real demonstrat de noul Guvern socialist în continuarea reformelor asumate mai ales privind justiția și administrația, respectiv prin Acordul de Asociere încheiat cu UE, respectiv acordul cu FMI, cu respectarea principiilor democratice și ale statutului de drept.

Citiți și 

Klaus Iohannis critică înlăturarea guvernului Maia Sandu la Chișinău: ”Sprijinul României va fi strict condiționat de avansarea parcursului european al Republicii Moldova”

Premierul Ludovic Orban: România va coopera cu Republica Moldova numai dacă va exista ,,garanția învestirii unui guvern pro-european”

În acest context, ministrul român al afacerilor externe a arătat că sprijinul României, inclusiv financiar, nu va putea continua în parametrii preconizați, urmând a fi reorientat, în funcție de acțiunile concrete ale noului Guvern, în baza Parteneriatului Strategic bilateral pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, precum și strict condiționat de continuarea reformelor esențiale pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova și avansarea parcursului său european.

Astfel, sprijinul României va continua să urmărească, cu prioritate, interesele cetățenilor Republicii Moldova, se va concentra la nivel local și va viza, pe de altă parte, continuarea realizării proiectelor bilaterale strategice de interconectare.

De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu a evidențiat importanța pe care România o acordă reglementării conflictului din regiunea transnistreană, cu respectarea integrității teritoriale a Republicii Moldova și fără afectarea viitorului său european, plecând de la premisa că acest conflict interesează direct, din punct de vedere securitar, România, ca stat UE și NATO.

Președintele Klaus Iohannis a declarat că are ,,foarte multe lucruri” de transmis ambasadorilor din statele membre ale UE la București, la reuniunea tradițională semestrială, în contextul îmbunătățirii simțitoare a climatului politic din România, potrivit Agerpres. 

,,Am întâlnirea tradiţională cu ambasadorii ţărilor din Uniunea Europeană, întâlnire organizată de preşedinţia finlandeză. Este o discuţie mai degrabă informală, un schimb util de idei şi, în condiţiile în care în România climatul politic s-a schimbat mult, în sensul că s-a îmbunătăţit mult, şi abordările noastre au revenit pe făgaşul clar european, am foarte multe lucruri de spus ambasadorilor şi aştept evident întrebările lor”, a spus şeful statului.

Președintele României, Klaus Iohannis, se va întâlni joi, 5 decembrie a.c., cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene acreditați la București, cu prilejul reuniunii tradiționale semestriale organizate de statul membru care deține Președinția Consiliului Uniunii Europene, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale. 

În cadrul întâlnirii organizate de Ambasada Finlandei, țară care deține în prezent Președinția Consiliului Uniunii Europene, vor fi abordate cu precădere temele aflate pe agenda reuniunii Consiliului European din perioada 12-13 decembrie a.c., precum combaterea schimbărilor climatice, viitorul buget al Uniunii Europene, aspecte legate de zona euro, relațiile externe ale Uniunii Europene și evoluțiile din procesul de retragere a Marii Britanii din UE. De asemenea, vor fi abordate și alte subiecte de interes de pe agenda europeană.

Președintele României va sublinia importanța menținerii unității și coeziunii în Uniunea Europeană în vederea identificării soluțiilor comune pentru provocările cu care Uniunea se confruntă, fie că este vorba de negocierea viitorului buget, de combaterea schimbărilor climatice sau asigurarea securității cetățenilor europeni.

De asemenea, Klaus Iohannis va evidenția principiile majore care vor ghida acțiunea României la nivel european: nevoia de se a evita diviziunile între statele membre, mai multă convergență și echitate, apropierea Uniunii de cetățenii săi.

Tototdată, șeful statului va susține faptul că, în perioada următoare, prioritățile cuprinse în Agenda Strategică a Uniunii pentru perioada 2019-2024, pe care liderii europeni le-au convenit, vor trebui puse în practică.

Cu privire la viitorul buget al UE, președintele va arăta de ce este esențial să se ajungă la un acord privind un viitor buget echilibrat, care să răspundă atât noilor priorități ale Uniunii, cât și nevoii de finanțare corespunzătoare pentru politicile tradiționale, respectiv coeziunea și politica agricolă comună.