Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, în deschiderea ședinței de guvern din 30 decembrie, adoptarea Ordonanței „Trenuleț,” un set de măsuri esențiale pentru reducerea deficitului bugetar și menținerea accesului României la fondurile europene și din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), începând de la 1 ianuarie 2025.
„Am hotărât, împreună cu partenerii de coaliție, să adoptăm azi așa-zisa Ordonanță „Trenuleț” pentru a ține sub control deficitul bugetar în 2025, așa cum ne-am angajat în fața Comisiei Europene prin Planul Fiscal. Am obținut o prelungire de la 4 la 7 ani pentru reducerea deficitului, iar primul pas este să coborâm la 7% în 2025. Asta înseamnă că vom avea acces în continuare la fondurile europene și din PNRR atât de necesare pentru a continua modernizarea României,” a declarat premierul.
Premierul a explicat că ordonanța se bazează pe trei direcții esențiale:
- Stoparea creșterii cheltuielilor statului;
- Reducerea risipei bugetare cu aproximativ 19 miliarde de lei, adică 1% din PIB;
- Majorarea veniturilor bugetare prin reforme structurale, în concordanță cu angajamentele din PNRR.
Reducerea cheltuielilor și reforma statului
Ciolacu a precizat că măsurile adoptate nu reprezintă o formă de austeritate, ci o necesitate pentru stabilitatea financiară a țării. El a evidențiat câteva măsuri cheie:
- Înghețarea salariilor pentru demnitari și reducerea finanțării partidelor politice cu 25%;
- Blocarea creșterii salariilor în sectorul public, eliminând sporurile și primele suplimentare;
- Suspendarea angajărilor în sectorul bugetar pentru anul 2025 și reorganizarea instituțiilor publice prin comasări și desființări.
De asemenea, premierul a anunțat înființarea unui Departament pentru eficientizarea activității guvernamentale, menit să reducă cheltuielile publice. Acesta va funcționa cu specialiști din alte instituții guvernamentale, care vor lucra pro bono.
Creșterea veniturilor bugetare și măsuri fiscale
Pentru a crește veniturile bugetare, premierul a subliniat că „au fost adoptate acele măsuri care sunt cuprinse în reforma fiscală din PNRR cu cel mai redus impact asupra creșterii economice”. „Am refuzat să tăiem de la investiții sau să creștem impozitul pe profit sau pe venit, la fel cum am refuzat creșterea TVA care ar fi dus la creșterea inflației”, a explicat șeful Guvernului.
- Facilitățile fiscale vor fi eliminate treptat, iar sistemul fiscal va deveni mai echitabil.
- Pragul de impozitare pentru microîntreprinderi va fi redus gradual, pentru a evita „un șoc în economie”, afectând aproximativ 30.000 de companii, adică 10% din totalul lor. Ciolacu a subliniat că guvernul va oferi scheme de sprijin pentru a atenua impactul asupra acestor întreprinderi.
- Impozitul de 1% pe construcții speciale („taxa pe stâlp”) va fi introdus doar după consultări cu marile companii și după emiterea normelor de aplicare. Potrivit ministrului Finanţelor, Tanczos Barna, normele de implementare a acestei măsuri urmează a fi elaborate în termen de 90 de zile, timp în care se vor face analizele cu toate industriile implicate afectate.
Premierul a menționat și competitivitatea fiscală a României: „Astfel, ne vom păstra locul 7 în UE în ceea ce privește cel mai mic impozit pe dividende. În țara noastră plătim 10% de la 1 ianuarie, dar Ungaria are 15%, Polonia are 19%, Cehia are 23%, în timp ce media la nivelul UE este de 20%.”
Mesaje pentru companii și populație
Ciolacu a avut un mesaj ferm pentru companiile care nu își plătesc corect taxele: „Nu mai putem așeza povara fiscală tot pe companiile care sunt corecte, care investesc, produc și creează locuri de muncă. Cu alte cuvinte, plătiți toți corect sau plecați!”
Pentru populație, premierul a dat asigurări că măsurile luate vor permite găsirea resurselor pentru sprijin suplimentar: „Măsurile pe care le luăm astăzi ne dau încredere că atunci când vom face bugetul de stat în ianuarie vom găsi resursele financiare fie pentru a acorda un sprijin one-off pentru pensiile mici și medii, fie să indexăm pensiile cu rata inflației în a doua parte a anului.”
De asemenea, Guvernul va reduce treptat povara fiscală pe muncă: „Vom reduce gradual povara fiscală pe muncă cu până la 5 puncte procentuale, în cazul salariilor mici și a familiilor cu copii.”
Premierul a mai făcut și un apel la solidaritatea companiilor: „Solicit tuturor companiilor din România un moratoriu de 6 luni de zile pentru înghețarea prețurilor și solidaritate cu populația și Guvernul României.”
Evitarea riscurilor economice majore
În încheiere, Marcel Ciolacu a avertizat asupra riscurilor economice asociate unui comportament financiar iresponsabil: „Un comportament economic iresponsabil în acest moment ar însemna automat scăderea rating-ului de țară, alungarea investitorilor și împrumuturile la dobânzi foarte mari. Asta înseamnă în scurt timp recesiune, falimente și șomaj pentru foarte mulți români.”
Aceste măsuri, conform premierului, sunt esențiale pentru protejarea economiei României și menținerea stabilității financiare.
