Incidentele de sabotaj care au avut loc în Europa în ultimele luni nu sunt cazuri izolate, ci fac parte dintr-un sistem de acțiuni coordonate menite să destabilizeze infrastructura Uniunii Europene, a declarat Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, într-un interviu pentru publicația Welt, citat de DW.
Șefa diplomației UE a subliniat că numărul incidentelor de sabotaj din Europa a crescut semnificativ de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Un exemplu recent este avarierea pe 25 decembrie a cablului submarin Estlink 2 din Marea Baltică, care furnizează energie electrică din Finlanda către Estonia. Investigațiile autorităților finlandeze sugerează că daunele au fost cauzate de ancora petrolierul Eagle S din „flota fantomă” a Rusiei, care operează în afara normelor internaționale. Autoritățile finlandeze au precizat că reținerea navei a prevenit alte acte grave de sabotaj, deoarece petrolierul putea continua să afecteze comunicațiile submarine și să atingă chiar gazoductul Baltic, avariat anterior în 2013 de o navă sub pavilion chinez.
În acest context, Kallas a anunțat măsuri mai stricte împotriva navelor rusești, evidențiind că „flota fantomă” a Rusiei este responsabilă nu doar pentru sabotaj, ci și pentru poluarea mediului. Totodată, a afirmat că, după preluarea puterii de către administrația președintelui ales Donald Trump, SUA trebuie să acționeze „cu încredere și fermitate” față de Rusia și să continue sprijinul acordat Kievului.
„Sprijinul oferit Ucrainei nu este o pomană, ci o investiție în securitatea noastră comună. Dacă Statele Unite adoptă o poziție fermă împotriva Rusiei, vor evita problemele cu China. Susținerea Ucrainei va proteja americanii de conflicte viitoare,” a declarat Înaltul Reprezentant al UE.
În interviu, Kallas a abordat și incidentul prăbușirii unui avion de pasageri din Azerbaidjan. Conform investigațiilor preliminare, aeronava ar fi fost doborâtă de un sistem de apărare aeriană rusesc în timp ce încerca să aterizeze la Groznîi. Kallas a precizat că există „tot mai multe dovezi” care susțin această ipoteză, subliniind că responsabilitatea pentru tragedie revine autorităților ruse, care „au creat condițiile pentru ca acest dezastru să aibă loc.”
Un alt subiect abordat a fost utilizarea activelor rusești înghețate pentru a sprijini Ucraina în război și pentru reconstrucția țării. „Rusia trebuie să plătească pentru daunele pe care le-a cauzat. Cererea Kievului pentru compensații este legitimă. Trebuie să discutăm cum o parte sau toate activele înghețate pot fi folosite pentru a consolida Ucraina,” a mai declarat Kallas.
