Corespondență din Strasbourg
Deputații europeni avertizează că ingerințele străine și amenințarea dezinformării constituie „un atac la însăși esența proiectului european”, iar cetățenii sunt principalele victime, într-un raport adoptat marți în sesiune plenară care cuprinde și referiri la alegerile prezidențiale anulate în România în anul 2024.
Parlamentul a votat cu 420 de voturi pentru, 220 împotrivă și 26 abțineri un raport referitor la constatările Comisiei speciale pentru Scutul european pentru democrație, document ce cuprinde recomandări practice privind modul în care Uniunea își poate apăra mai bine instituțiile democratice și poate consolida instrumentele de care dispune.
Comisia specială a Parlamentului a fost înființată în decembrie 2024, cu sarcina de a examina intensificarea și impactul activităților ostile îndreptate împotriva Uniunii Europene, cum ar fi acțiunile străine de manipulare a informațiilor și ingerințele străine (FIMI), atacurile hibride și campaniile coordonate de dezinformare. În constatările lor, deputații europeni susțin că abordarea curentă a Uniunii este fragmentată, iar statele membre nu pot contracara eficient aceste amenințări dacă acționează singure.
„Acest raport nu se referă la reglementarea opiniilor politice. Este vorba despre protejarea democrației noastre de operațiunile de interferență străină. Boții ruși nu constituie libertate de exprimare. Ingerințele străine nu constituie libertate de exprimare. Iar manipularea alegerilor noastre nu constituie, cu siguranță, libertate de exprimare”, a declarat raportorul Tomas Tobé (PPE, Suedia).
O nouă entitate a UE care să apere democrația
Deputații europeni sprijină înființarea unui Centru european pentru reziliența democratică (așa cum a anunțat Comisia Europeană în cadrul strategiei sale privind Scutul european pentru democrație, în conformitate cu propunerile formulate de Parlamentul European în legislatura precedentă). Ei consideră că acest centru ar avea funcția de „centru independent de excelență”, menit să combată FIMI și operațiunile de dezinformare și să coordoneze măsurile luate la nivel național. Noua structură nu ar trebui să dubleze instrumentele existente, ci să regrupeze măsurile în curs de în curs de aplicare la nivelul Uniunii într-o singură entitate, cu o viziune, un mandat și un buget clar definite și cu capacitatea de a acționa. Participarea ar trebui să fie obligatorie pentru toate statele membre și ar trebui asigurat și controlul parlamentar.
Rusia: principala amenințare la adresa integrității democratice a Europei
Raportul scoate în evidență atacurile hibride frecvente lansate de Rusia împotriva infrastructurii critice, care îmbracă diverse forme, cum ar fi atacurile cibernetice, sabotajul fizic, incendierile cu intenție, spionajul și bruierea semnalelor. Și Belarusul, China, Iranul și Coreea de Nord lansează astfel de atacuri. Deputații europeni doresc sancțiuni extinse împotriva celor care facilitează dezinformarea și a celor care îi ajută să eludeze sancțiunile existente. De asemenea, raportul condamnă faptul că Rusia a întocmit o „listă neagră”, motivată politic, pe care figurează funcționari, jurnaliști și deputați europeni. În opinia deputaților, lista este un instrument de război hibrid.
Ingerințele digitale
Deoarece aceste atacuri se petrec, în general, în spațiul digital, deputații europeni cer aplicarea riguroasă a normelor existente din domeniul digital (precum Regulamentul privind serviciile digitale și Regulamentul privind IA), mai degrabă decât introducerea unei legislații noi. Deputații doresc și ca platformele să fie trase la răspundere și să ia mai multe măsuri pentru a combate ingerințele electorale bazate pe boți, precum și să protejeze discursul democratic. Raportul afirmă că libertatea de exprimare și libertatea de informare sunt drepturi care protejează oamenii, nu mașinile.
România, menționată explicit în raport
Documentul face trimitere directă la alegerile prezidențiale din România din 2024. Potrivit eurodeputaților, scrutinul a expus vulnerabilități semnificative ale spațiului online, aceștia citând date privind utilizarea masivă a conturilor false, a boților și a conținutului amplificat algoritmic pentru difuzarea de mesaje politice.
Raportul reține că, după alegeri, TikTok a comunicat blocarea a peste 116.000 de conturi de spam și eliminarea a 59.000 de conturi false. Sunt identificate două tactici principale de manipulare a dezbaterii publice: rețelele coordonate de conturi care generează artificial trafic și tendințe, respectiv folosirea discretă a creatorilor de conținut — inclusiv a influencerilor cu audiențe reduse.
Pornind de la acest caz, raportul solicită o examinare mai riguroasă a rolului influencerilor în campaniile electorale, alături de reguli mai stricte privind finanțarea, sponsorizările și delimitarea dintre conținutul comercial și cel politic. Sunt vizați în mod specific nano- și micro-influencerii, care pot modela opinia publică fără a fi supuși acelorași obligații de transparență impuse presei tradiționale.
Suveranitatea Uniunii Europene
Deputații europeni îndeamnă Uniunea Europeană să își reducă dependența de tehnologia controlată de actori străini în sectoare critice, în special de companii tehnologice americane și de producători chinezi de componente hardware. În acest scop, deputații propun o strategie echilibrată, de tip „să cumpărăm produse europene”, pentru investițiile în infrastructura critică, dar și diversificarea aprovizionării cu materii prime critice prin identificarea unor parteneri mai fiabili.
Reziliența electorală
Pentru a proteja integritatea alegerilor de amenințările în continuă evoluție și pentru a preveni finanțarea prin interpuși și ingerințele, deputații europeni propun ca infrastructura electorală să fie clasificată drept infrastructură critică. Ei solicită ca donațiile politice bazate pe criptomonede să respecte principiul „cunoaște-ți finanțatorul”. În același timp, ar trebui introduse măsuri împotriva conținuturilor de tip deepfake și a reclamelor frauduloase, iar femeile care candidează la alegeri ar trebui să beneficieze de o protecție mai bună.
Deputații susțin că este esențial să se mențină o cooperare strânsă și să se acorde ajutor pentru a îmbunătăți reziliența țărilor candidate și partenere. De asemenea, ei condamnă instrumentalizarea migrației, pe care o consideră o încercare inacceptabilă de a exercita presiune politică asupra Uniunii Europene.
Libertatea mass-mediei și societatea civilă
Potrivit deputaților europeni, o mai bună educație în domeniul mass-mediei și al inteligenței artificiale este esențială, alături de o societate civilă puternică și independentă. Parlamentul cere să se prevadă fonduri pe termen lung pentru a sprijini libertatea mass-mediei și jurnalismul de investigație, dar și aplicarea unor măsuri de protecție împotriva programelor-spion ilegale și sprijin pentru participarea civică.
Pregătirea societății
Deputații europeni subliniază că întărirea rezilienței democratice depinde de capacitatea societății de a continua să funcționeze în situații de criză. Ei recomandă organizarea de exerciții periodice pe scară largă, să crearea unei aplicații de alertă în caz de criză la nivelul întregii Uniuni, precum și instituirea unei „Zi Europene a Pregătirii”, pe 24 februarie, data la care Rusia a declanșat invazia pe scară largă în Ucraina.
