Austria va face campanie în Uniunea Europeană pentru o nouă politică privind migrația în care procedurile de azil să aibă loc în țări africane dacă va fi necesar,  a declarat marţi cancelarul austriac Karl Nehammer, relatează DPA, citat de Agerpres.

”Regatul Unit deschide astfel drumul pentru această cale, care va fi foarte importantă şi pentru Uniunea Europeană”, a spus Nehammer după o întâlnire cu premierul britanic Rishi Sunak, desfășurată la Viena.

Liderul britanic a numit migraţia ilegală ”cu adevărat una dintre chestiunile definitorii ale timpului nostru”.

”Ne confruntăm cu bande criminale care cresc în putere de-a lungul continentului european şi dincolo de el”, a mai spus el. El a numit afacerea cu migranţi un ”comerţ revoltător”.

”Liderii au fost de acord că guvernele trebuie să decidă cine intră în țările noastre, nu rețelele de infractori, și că trebuie luate măsuri mai ferme pentru a pune capăt traficului de persoane”, precizează Donwing Street într-un comunicat în care anunță că cei doi oficiali ”s-au angajat să pună în aplicare cadre mai puternice pentru a aborda problema migrației și că noile soluții inovatoare sunt esențiale în acest scop”.

”Colaborarea cu țările terțe sigure desemnate face parte din soluția pentru a proteja cel mai bine Europa de presiunile migratorii ilegale și pentru a împiedica oamenii să facă călătorii ilegale și periculoase – cum ar fi modelul de tip Rwanda. În acest sens, liderii au convenit că statele pot dezvolta și pune în aplicare soluții pentru a-și securiza frontierele și pentru a face față unor provocări precum migrația, menținând în același timp compatibilitatea deplină cu dreptul internațional”, mai este menționat în comunicat.

De asemenea, premierul britanic și cancelarul austriac s-au arătat ”conștienți de pericolele pe care le reprezintă eforturile pe care le vor depune alți actori în vederea instrumentalizării migranților pentru a destabiliza Europa și au convenit că trebuie să se facă mai mult pentru a ne securiza frontierele și pentru a ne consolida securitatea”.

În viziunea lor,”răspunsurile se află în parteneriate mai profunde cu alții, iar creșterea cooperării cu țările implicate în toate etapele călătoriei migranților este esențială pentru a aborda această provocare paneuropeană în creștere”.

Legislația britanică la care face referire Nehammer permite Londrei să-i deporteze în Rwanda pe unii solicitanți de azil care sosesc în Marea Britanie, pentru ca cererile lor să fie procesate acolo, în pofida obiecțiilor exprimate de Curtea Supremă a Regatului Unit.

Amintim că 15 state, din care face parte și România, au solicitat Comisiei Europene ”noi soluții” pentru a transfera mai ușor migranții în statele terțe.

Ele propun mecanisme care să permită ”detectarea, interceptarea şi, în caz de primejdie, salvarea migranţilor pe mare şi aducerea acestora într-un loc sigur într-o ţară parteneră din afara UE, unde se pot găsi soluţii de durată pentru aceşti migranţi”.

Citiți și: Cel puțin opt țări din UE susțin o repatriere a refugiaților sirieni, anunță Ciprul: Stabilitatea în această ţară nu a fost restabilită integral, dar trebuie să creăm condițiile care permit revenirea tuturor persoanelor în Siria

Cele 15 ţări semnatare sunt Bulgaria, Cehia, Danemarca, Finlanda, Estonia, Grecia, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Malta, Ţările de Jos, Austria, Polonia şi România.

Solicitarea acestora venea la scurt timp după ce Consiliul Uniunii Europene a adoptat recent reforma de referință a sistemului european de azil și migrație. Se instituie astfel un set de norme care vor contribui la gestionarea sosirilor în mod ordonat, la crearea de proceduri eficiente și uniforme și la asigurarea unei repartizări echitabile a sarcinilor între statele membre.

Citiți și: Consiliul UE adoptă Pactul privind migrația și azilul, un set de norme care asigură o repartizare echitabilă a sarcinilor între statele membre și proceduri eficiente și uniforme în domeniu

Un nou element de importanță majoră al reformei este procedura obligatorie la frontieră. Această procedură se va aplica anumitor categorii de solicitanți de azil (de exemplu, celor care provin din țări cu rate scăzute de recunoaștere a cererilor de azil).

Scopul procedurii este de a se evalua rapid la frontierele externe ale UE dacă cererile sunt nefondate sau inadmisibile. Persoanele care fac obiectul procedurii de azil la frontieră nu sunt autorizate să intre pe teritoriul UE.

De asemenea, noile norme clarifică care stat membru va fi responsabil de o cerere de azil (de exemplu, în cazurile în care o persoană are un membru de familie într-o țară din UE sau atunci când cererea de azil nu este depusă în statul membru al UE în care a sosit inițial solicitantul de azil).

Un alt aspect important al reformei sistemului de migrație este introducerea unui mecanism de solidaritate pentru a asigura o repartizare mai echitabilă a responsabilității.

Noile norme combină solidaritatea obligatorie, pentru a sprijini statele membre care se confruntă cu un aflux masiv de migranți, cu flexibilitatea în ceea ce privește tipul de contribuții.

Contribuțiile statelor membre pot consta în transferuri, contribuții financiare sau, de comun acord cu statul membru beneficiar, în măsuri alternative de solidaritate (de exemplu, furnizarea de polițiști de frontieră sau acordarea de asistență pentru înființarea de centre de primire).

Republica Moldova a devenit marți prima țară care a semnat un parteneriat de securitate și apărare cu Uniunea Europeană, a anunțat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

Acordul a fost semnat de șeful diplomației europene și de premierul moldovean Dorin Recean, la Bruxelles, în contextul reuniunii Consiliului de Asociere UE – Republica Moldova.

“Republica Moldova este prima țară care a semnat un parteneriat în domeniul securității și apărării cu UE. Acest parteneriat va spori capacitatea de rezistență a țării. El va permite abordarea în comun a provocărilor comune în materie de securitate, va face ca angajamentul nostru să fie mai eficient și va permite explorarea unor noi domenii de cooperare“, a scris Borrell, pe Twitter.

Moldova is the first country to sign a Security & Defence Partnership with the EU.

This partnership will enhance the country’s resilience.

It will allow to jointly address common security challenges, make our engagement more effective and explore new areas of cooperation. pic.twitter.com/LXFurbs6oa

— Josep Borrell Fontelles (@JosepBorrellF) May 21, 2024

Aflat la Bruxelles, premierul Dorin Recean s-a întâlnit cu președintele Consiliului European Charles Michel, cu care a discutat despre procesul de integrare a Republicii Moldova și despre eforturile de reformă ale acesteia pe calea europeană.

“UE va continua să sprijine rezistența Moldovei în lupta sa împotriva amenințărilor hibride tot mai mari ale Rusiei de a submina progresul țării”, a spus Michel. El a precizat că semnarea parteneriatului UE-Moldova în domeniul securității și apărării reprezintă un pas concret în apropierea Moldovei de Uniunea Europeană.

With Moldova PM @DorinRecean discussed Moldova’s integration process and its reform efforts on the EU path.

EU will continue to support Moldova’s resilience in its fight against Russia’s increasing hybrid threats to undermine the country’s progress. The signing of the EU-Moldova… pic.twitter.com/eqqXNuzZ6S

— Charles Michel (@CharlesMichel) May 21, 2024

Financial Times relata săptămâna trecută că Republica Moldova este pe cale să semneze săptămâna viitoare un pact de securitate important cu Uniunea Europeană, iar potrivit propunerii consultate de FT, Chișinăul va îmbunătăți schimbul de informații, va participa la exerciții militare comune și se va alătura eforturilor colective de achiziționare de arme ale UE.

Situată între Ucraina și România, membră a NATO și UE, Republica Moldova, o fostă republică sovietică, a pivotat spre vest ca răspuns la invazia Rusiei în țara vecină, avansând în încercarea de a adera la UE și reformându-și rapid cadrele judiciare, economice și de securitate.

Această schimbare este complicată de prezența Transnistriei, controlată de Rusia, unde trupele rusești sunt staționate din anii 1990, și a Găgăuziei, o regiune cu sentimente pro-ruse.

Potrivit FT, noul parteneriat de securitate cu Bruxelles-ul are ca scop creșterea implicării Republicii Moldova în misiunile de apărare ale UE, inclusiv în exercițiile militare reale, și integrarea acesteia în inițiativele industriei de apărare, cum ar fi achizițiile comune.

Potrivit propunerii, Moldova și UE vor extinde și ridica nivelul de clasificare a informațiilor partajate.

În plus, parteneriatul urmărește să consolideze cooperarea dintre agențiile moldovenești și europene pentru a se apăra împotriva manipulării străine, a amenințărilor cibernetice și teroriste.

În octombrie anul trecut, Republica Moldova a declarat pentru prima dată în mod oficial Rusia drept “amenințare la adresa securității”, iar luna martie acestui an a semnat un acord bilateral de securitate cu Franța.

În plus, Chișinăul primește unele finanțări din partea UE pentru a-și consolida capacitățile de apărare prin intermediul Instrumentului European pentru pace, găzduind în același timp și o misiune civilă a Uniunii Europene sub egida politicii de securitate și apărare comună pentru a spori capacitate de combatere a amenințărilor hibride.

Consiliul Uniunii Europene, condus de președinția belgiană, a adoptat marți concluziile sale privind viitorul politicii digitale a UE pentru a identifica principalele priorități care vor fi dezvoltate în următorul ciclu legislativ european, între acestea regăsindu-se punerea în aplicare eficientă a legislațiilor europene adoptate recent, cu accent pe o împovărare minimă pentru actorii publici și privați, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Noile tehnologii au impulsionat inovarea, creșterea economică și durabilitatea. Cu toate acestea, o transformare digitală de succes trebuie să se bazeze pe o abordare sigură, incluzivă, durabilă și centrată pe om – o abordare care să susțină democrația și drepturile omului. Drepturile digitale sunt fundamentale pentru toată lumea. Trebuie să ne asigurăm că nimeni nu este lăsat în urmă, oferind fiecărui european posibilitatea de a-și dezvolta competențele digitale esențiale și de a participa activ la lumea noastră online”, a declarat Petra de Sutter, viceprim-ministru belgian și ministru al administrației publice, întreprinderilor publice, telecomunicațiilor și serviciilor poștale.

“Pentru a îmbunătăți competitivitatea UE pe scena mondială, ar trebui să promovăm o abordare europeană comună a tehnologiilor digitale inovatoare, găsind un echilibru corect între inovare, sarcina de reglementare și protecția securității economice a Uniunii. Pentru a atinge aceste obiective, trebuie stabilite obiective ambițioase pentru viitor în ceea ce privește competențele digitale, guvernarea digitală, infrastructura digitală și sigură în întreaga Europă”, a declarat și Mathieu Michel, secretar de stat belgian pentru digitalizare, simplificare administrativă, protecția vieții private și reglementare în domeniul construcțiilor.

Principalele priorități pentru următorul ciclu legislativ

În concluziile sale, Consiliul subliniază faptul că o punere în aplicare efectivă, coerentă și eficientă a legilor adoptate recent, cu o sarcină administrativă minimă pentru actorii publici și privați, reprezintă principala prioritate pentru următorul mandat.

O abordare europeană comună a tehnologiilor digitale inovatoare este de o importanță majoră pentru competitivitatea UE și pentru a asigura protecția securității economice a UE, păstrând în același timp deschiderea și dinamismul economic.

Statele membre recunosc importanța asigurării unui mediu online mai sigur, responsabil și demn de încredere, în conformitate cu Declarația de la Louvain-la-Neuve adoptată în cadrul reuniunii informale a miniștrilor telecomunicațiilor din 12 aprilie 2024.

Statele membre subliniază, de asemenea, că această transformare digitală ar trebui să meargă, de asemenea, mână în mână cu tranziția ecologică, însoțită de obiective ambițioase în materie de sustenabilitate.

Consolidarea competitivității UE în cadrul transformării digitale necesită atragerea și menținerea unei forțe de muncă calificate în domeniul digital, în special a femeilor, și reducerea decalajului digital.

Importanța asigurării unei infrastructuri digitale sigure și rezistente în întreaga UE este subliniată în concluzii.

Concluziile Consiliului subliniază, de asemenea, importanța dimensiunii internaționale a politicii digitale a UE, salutând consolidarea parteneriatelor digitale și a acordurilor comerciale digitale și insistând asupra necesității de a dezvolta o abordare mai proactivă și mai coordonată a UE pentru a juca un rol-cheie la nivel mondial în ceea ce privește transformarea digitală și guvernanța digitală.