Premierul interimar Ilie Bolojan și-a prezentat luni bilanțul mandatului la Palatul Victoria, susținând că a preluat o Românie afectată de un deficit bugetar record, pierderea încrederii și riscul pierderii fondurilor europene, iar măsurile adoptate au urmărit stabilizarea finanțelor publice și relansarea investițiilor. Șeful Executivului a apărat deciziile economice dificile, inclusiv majorarea TVA, și a susținut că România trebuie să renunțe la modelul de creștere bazat pe consum alimentat prin împrumuturi.
„După aproape 16 luni în care am avut onoarea de a servi România din funcția de premier, (…) mandatul se va încheia. A fost un mandat intens marcat de crize interne și externe și de provocări. Am preluat o țară cu spatele la zid, cu un deficit record, nu doar bugetar, dar și de încredere. Predau viitorului Guvern o Românie aflată pe calea redresării corecte, cu experiența unei guvernări fără minciună, fără populism și cu respect pentru oameni”, a declarat Ilie Bolojan, luni, într-o conferință de presă, potrivit Agerpres.
Premierul interimar a descris situația economică de la începutul mandatului, din iunie anul trecut, invocând deficitul bugetar de 9,3%, creșterea economică bazată pe consum și datorie, blocajele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și riscul intrării în incapacitate de plată
„În iunie anul trecut, situația era atât de gravă încât nimeni nu se înghesuia să fie premier. Deficitul de 9,3%, creșterea economică bolnavă, bazată exclusiv pe consum, pe datorie, PNRR-ul blocat, cu risc iminent de pierdere a fondurilor europene, societatea fragmentată după anularea alegerilor și un risc real de intrare în incapacitate de plată. Nu a existat o alegere reală, ci singură variantă – să începem redresarea cu costuri inevitabile. Comisia Europeană și piețele financiare nu mai aveau încredere în noi, nu ne mai acceptau promisiuni, ci măsuri cu efect imediat. Dacă nu am fi început o reformă ordonată ar fi urmat o criză care ar fi lovit țara întreagă și fiecare familie ar fi simțit puternic acest lucru”, a afirmat Bolojan.
El a admis că deciziile guvernamentale, printre care creșterea TVA, au afectat nivelul de trai al populației și a subliniat că eforturile suportate de cetățeni trebuie luate în considerare în evaluarea politicilor economice.
„Nu am ascuns nimic românilor, nu am modificat cifre și am refuzat să fac promisiuni fără acoperire. Unele decizii au fost grele. Știu că în spatele fiecărei cifre există o familie, un angajat, un antreprenor sau un pensionar care și-a recalculat cheltuielile și a simțit o scădere a nivelului de trai. Știu că oamenii nu trăiesc din indicatori macroeconomici, ei judecă guvernarea după prețurile pe care le plătesc, după salarii și pensii, după siguranța locului de muncă. De aceea, efortul lor trebuie respectat într-un stat mai cumpătat și printr-o economie care să le ofere din nou perspective”, a transmis premierul interimar.
Bolojan le-a mulțumit românilor pentru eforturile din perioada ajustărilor economice și a susținut că măsurile au urmărit păstrarea resurselor necesare investițiilor și schimbarea modelului de creștere economică.
Premierul a pus creșterea costurilor cu împrumuturile pe seama datoriei acumulate în anii precedenți și a evoluțiilor internaționale.
În bilanțul mandatului, Ilie Bolojan a evidențiat și măsurile luate pentru accelerarea absorbției fondurilor europene, susținând că PNRR a fost deblocat și renegociat, iar unele proiecte de infrastructură au fost transferate către programul european SAFE.
„Un element esențial pentru stabilizarea țării a fost absorbția fondurilor europene prin programul PNRR. L-am găsit blocat, supracontractat, și întârziat și în prag de eșec. L-am renegociat și l-am repornit. România a primit până în prezent 65% din valoarea PNRR și mai are de încasat două cereri de plată aflate în analiza Comisiei Europene. Acestea ar însemna 90% din grantul alocat inițial. Procentul ar fi fost aproape de 100%, dacă PSD nu ar fi blocat adoptarea, în lună august, a Legii salarizării unitare. Dacă nu am fi renegociat și nu am fi transferat către SAFE proiectele de autostrăzi din nord-estul României, acestea ar fi fost un eșec, întrucât ar fi rămas fără finanțare”, a afirmat Bolojan.
