În avanpremiera celui de-al 50-lea summit G7, care are loc joi și vineri în Italia, liderii celor mai puternice economii democratice ale lumii au ajuns la un acord “asupra debursării a 50 de miliarde” de dolari pentru Ucraina prin utilizarea activelor ruse îngheţate, a anunţat miercuri seara preşedinţia franceză, precizând că această debursare va avea loc “înainte de sfârşitul lui 2024”.
Reuniunea la nivel înalt a G7 se deschide astfel joi cu un acord asupra unei propuneri a SUA de a susține un împrumut de 50 de miliarde de dolari pentru Ucraina, folosind ca garanție activele rusești înghețate, oferind Kievului o dovadă puternică de sprijin, chiar dacă tabla de șah politică a Europei se deplasează spre dreapta, cu premierul italian Giorgia Meloni prezidând summitul din Borgo Egnazia, din Apulia.
“Există un acord. Ca întotdeauna în G7, liderii iau o decizie şi tehnicienii îşi fac apoi munca pentru a o pune în practică”, pentru a se asigura că ea este “conform legii”, “regulilor finanţelor publice” sau “capacităţilor financiare ale unora şi altora”, a explicat aceeaşi sursă, relatează The Associated Press.
“Va exista o unanimitate în G7 când va fi vorba de a utiliza aceste active îngheţate pentru a ajuta Ucraina să se reconstruiască”, a declarat înainte de aceasta John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului pentru Securitate Naţională al Casei Albe, după ce consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan sublinia “progrese bune spre un rezultat”, conform Casei Albe.
Cred că facem progrese bune în ceea ce privește generarea unui rezultat prin care acele venituri din acele active înghețate să poată fi utilizate în mod corespunzător.
Ideea de a acorda Ucrainei până la 50 de miliarde de dolari (46,13 miliarde de euro) împrumuturi garantate prin profiturile obţinute din cele circa 300 de miliarde de dolari de active ale Băncii Centrale Ruse îngheţate de Uniunea Europeană şi de ţările G7 nu făcea consens printre statele membre ale G7.
“Aceasta este în principal o iniţiativă americană. Acest împrumut va fi rambursat prin profiturile obţinute din activele ruse îngheţate”, a explicat sursa franceză, citată de AFP, potrivit Agerpres.
De altfel, acest subiect a fost miza discuțiilor de la finalul săptămânii trecute dintre președintele francez și cel american, cu ocazia vizite de stat a lui Joe Biden în Franța.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski va fi prezent la summit și se așteaptă să semneze un acord bilateral separat de securitate cu președintele american Joe Biden.
Dincolo de războiul din Ucraina, Papa Francisc va deveni primul papă care se va adresa unui summit G7, adăugând un strop de celebritate și autoritate morală la reuniunea anuală care are loc anul acesta în regiunea italiană Puglia, însorită. El va vorbi vineri despre promisiunile și pericolele inteligenței artificiale, dar este de așteptat, de asemenea, să își reînnoiască apelul pentru un sfârșit pașnic al războaielor din Ucraina și Gaza.
Summitul din Apulia reprezintă o oportunitate pentru liderii G7 de a-și demonstra hotărârea fermă de a susține ordinea internațională bazată pe statul de drept și de a-și consolida angajamentul față de țările în curs de dezvoltare, a transmis și Uniunea Europeană înainte de reuniuni.
Principalele chestiuni care vor fi abordate în timpul celor șase sesiuni de lucru sunt: Africa, schimbările climatice și dezvoltarea, situația actuală din Orientul Mijlociu, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, migrația, Indo-Pacificul și securitatea economică, inteligența artificială, energia, Africa-Mediteraneană.
From 13 to 15 June, Borgo Egnazia in Puglia will host the G7 Summit of the Italian Presidency. Three days of sessions during which participants will address the main global issues. #G7Italy
See the full programme here: https://t.co/ba4dY1hjp0 pic.twitter.com/tdANFJfy6I— G7 Italy (@G7) June 12, 2024
Din G7 fac parte Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și Statele Unite. Și Uniunea Europeană este reprezentată de președintele Consiliului European, Charles Michel, și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Țara gazdă, Italia, a invitat mai mulți lideri africani – președintele algerian Abdelmadjid Tebboune, președintele kenyan William Ruto și președintele tunisian Kais Saied – pentru a insista asupra inițiativelor Italiei în Africa. Printre alți invitați se numără președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva, premierul indian Narendra Modi, proaspăt ales, și președintele turc Recep Tayyip Erdogan.
Sub bagheta Giorgiei Meloni se vor reuni ceilalți lideri G7, președintele american Joe Biden, președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz, premierul britanic Rishi Sunak, premierul japonez Fumio Kishida și premierul canadian Justin Trudeau. Cu excepția lui Meloni, toți ceilalți se confruntă cu provocări electorale, iar viitorul lor politic este pus sub semnul întrebării. În SUA, președintele Joe Biden se află în plină competiție electorală cu rivalul Donald Trump pentru un nou mandat la Casa Albă. În Franța, Macron a convocat alegeri legislative anticipate după victoria extremei-drepte în alegerile europene. În Germania, toate partidele din coaliția lui Olaf Scholz au fost devansate de CDU și partidul extremist Alternativa pentru Germania la alegerile europene. În Marea Britanie, premierul Rishi Sunak se pregătește pentru o înfrângere răsunătoare în fața laburiștilor lui Keir Starmer, iar în Canada și Japonia, Justin Trudeau și Fumio Kishida au mari probleme de popularitate în perspectiva următoarelor momente electorale naționale.
