Valoarea strategică a României pe flancul estic al NATO și dubla sa ancorare în Uniunea Europeană și în parteneriatul transatlantic o transformă astăzi într-unul dintre cei mai importanți actori din Europa Centrală și de Est, potrivit lui Jörn Fleck, director senior al Europe Center și al inițiativei Transform Europe din cadrul think tank-ului Atlantic Council. Într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro, la București, cu prilejul evenimentului Central Europe Week al Atlantic Council, Fleck a subliniat că România „a ieșit întotdeauna în evidență” prin faptul că este „pe deplin ancorată atât în dimensiunea transatlantică, cât și în dimensiunea Uniunii Europene”, argumentând că acest angajament pe termen lung pe ambele direcții „continuă să fie lucrul inteligent de făcut”, chiar dacă în România există dezbateri interne care pun sub semnul întrebării dacă țara ar trebui să se încline mai decisiv spre Washington sau spre Bruxelles.
Privind dintr-o perspectivă europeană mai largă, Fleck a spus că este „evident pentru mulți din afara României că România chiar a făcut un pas înainte”, făcând referire atât la rolul său la nivelul UE, cât și la sprijinul acordat Ucrainei. El a evidențiat poziția „unică” a României ca stat vecin al Ucrainei, subliniind relevanța strategică a „anumitor porturi și a infrastructurii Dunării”, precum și importanța tot mai mare a țării pentru securitatea la Marea Neagră.
În acest context, Fleck a realizat o comparație directă cu Polonia, arătând că Polonia a devenit „o mare poveste de succes” la capătul nord-estic al flancului estic al NATO și că „ceea ce a făcut Polonia pe flancul sau frontul nord-estic, cred că România se îndreaptă rapid către un rol pe care l-ar putea replica la capătul sud-estic al acestui flanc”, o evoluție care ar oferi Bucureștiului „mult mai multă influență și vizibilitate la Washington”.
În același timp, Fleck a plasat traiectoria României în cadrul dezbaterii mai ample privind direcția viitoare a Europei și rolul acesteia în parteneriatul transatlantic.
În timp ce discuțiile despre „Europa cu două viteze, cu mai multe viteze sau Europa nucleu” au revenit în prim-plan pe întreg continentul, inclusiv în marile capitale, el a declarat că „personal nu este un mare fan” al divizărilor teoretice sau determinate de tratate. În schimb, a susținut că Europa a avansat istoric prin „cooperare practică construită în jurul țărilor dispuse să meargă înainte și apoi să extindă acest model”, amintind că spațiul Schengen, moneda euro și cooperarea în materie de securitate au pornit toate de la grupuri mai restrânse de state înainte de a fi extinse.
Referindu-se la provocările emergente din zona tehnologiei, securității și apărării, Fleck a subliniat că acestea nu mai pot fi tratate separat de agenda geopolitică și de securitate. El a arătat că teme precum tehnologia digitală, inteligența artificială și lanțurile de aprovizionare critice, inclusiv materii prime critice, sunt privite tot mai mult prin prisma securității naționale, în special la Washington, și a avertizat că Europa trebuie să adopte o abordare „mai ambițioasă și mai cuprinzătoare” în acest domeniu.
În contextul apelurilor americane ca Europa să își asume o responsabilitate mai mare pentru apărarea convențională, Fleck a evidențiat necesitatea consolidării bazei industriale europene de apărare și a valorificării sinergiilor transatlantice, subliniind că NATO rămâne un pilon esențial pentru „păstrarea, dezvoltarea și modernizarea” securității euro-atlantice.
În cele din urmă, Fleck a avertizat împotriva oricărei tentații – fie în Europa, fie la Washington – de a vedea fragmentarea drept un avantaj.
„Orice câștiguri pe termen scurt pe care o administrație sau un actor politic din Statele Unite crede că le poate obține dintr-o Europă mai divizată”, a spus el, „sunt foarte mioape”.
În opinia sa, „o Europă unită pe termen lung este mai bună pentru Statele Unite” și „este, de asemenea, mai bună pentru Europa”, mai ales într-un moment în care Europei i se cere să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria securitate, rămânând în același timp un „adevărat activ strategic” pentru alianța transatlantică.
CaleaEuropeană.ro: Avem alături de noi astăzi un invitat cu totul special de la Atlantic Council. Domnul Jörn Fleck, director senior al Europe Center și al inițiativei Transform Europe din cadrul Atlantic Council. Domnule Fleck, vă mulțumim că sunteți alături de noi aici, la biroul Atlantic Council din București, și vă mulțumim pentru acest interviu.
Jörn Fleck: Vă mulțumesc pentru invitație.
CaleaEuropeană.ro: În această săptămână aveți un eveniment în format duplex, un eveniment comun al Atlantic Council – Central Europe Week, desfășurat la Varșovia și București. Aș vrea să începem de aici. Privind de ansamblu rolul Atlantic Council de a face Europa Centrală și de Est mai vocală pe scena transatlantică și în dezbaterea strategică, care este ideea din spatele Central Europe Week și cum urmărește această inițiativă să repoziționeze regiunea de la un simplu beneficiar de politici la un actor care stabilește agenda strategică, atât la Washington, cât și la Bruxelles?
Jörn Fleck: Vă mulțumesc că ați evidențiat Central Europe Week. Este o serie de evenimente desfășurate pe parcursul unei săptămâni. De fapt, anul acesta începem la București, continuăm la Varșovia și încheiem la Praga, cu discuții despre unele dintre principalele teme care afectează Europa Centrală, Europa în ansamblu și parteneriatul transatlantic.
Acest program este axat în mod special pe rolul regiunii în securitatea și apărarea Europei, pe dinamismul economic și reziliența regiunii, dar și ale Europei în ansamblu, precum și pe leadershipul politic pe care regiunea l-a demonstrat în multe dintre aceste domenii. Această regiune a fost prima care a înțeles amenințarea rusă pentru ceea ce este cu adevărat și a făcut-o înaintea multor altora din Europa. De asemenea, a acționat înaintea tuturor.
Tot această regiune a fost un motor-cheie al dinamismului economic european, al leadershipului tehnologic și al inovării în multe domenii. Ne dorim să evidențiem aceste experiențe și contribuția lor la o Europă mai orientată spre viitor și la un parteneriat transatlantic mai echilibrat.
CaleaEuropeană.ro: Ați introdus mai multe niveluri în discuția noastră – securitate și apărare, dar și economie. Aș spune că acest domeniu are acum un cuvânt-cheie în Uniunea Europeană: competitivitatea. Avem multe dezbateri pe acest subiect, inclusiv în relația cu Washingtonul. Evenimente recente la nivel transatlantic, de la Groenlanda la Davos, au scos la iveală fricțiuni și tensiuni în cadrul alinierii pe care se presupunea că o vom vedea în relațiile UE–SUA. Cum evaluați starea actuală a parteneriatului transatlantic sub aceste aspecte și cât de influentă este vocea colectivă a Europei Centrale în modelarea dezbaterilor de la Washington în prezent?
Jörn Fleck: Sunt multe întrebări într-una singură. Permiteți-mi să le abordez pe rând.
În primul rând, am asistat la o perturbare semnificativă în primele 12 luni ale administrației Trump 2.0 în relația cu Europa, dar și în angajamentul global și postura Statelor Unite. Personal, nu cred că acest lucru ar fi trebuit să surprindă pe cineva. Președintele Trump a semnalat foarte clar acest lucru atât în campania electorală, cât și la preluarea mandatului.
Și nu este vorba exclusiv despre o administrație Trump. Am auzit de mult timp, atât din partea administrațiilor democrate, cât și republicane, despre necesitatea reprioritizării și despre nevoia ca Europa să facă mai mult și să contribuie la reechilibrarea Alianței NATO. Diferența este că administrația Trump 2.0 a fost prima care a dus aceste cerințe și schimbări de politică până la capăt.
Cred că Europa, per ansamblu, s-a adaptat și a gestionat această situație mult mai eficient decât își acordă singură credit – fie că vorbim despre NATO și pragul de 5% pentru apărare, despre situația actuală, despre modul în care Statele Unite, Ucraina și Europa abordează negocierile pentru o soluționare a războiului continuu al Rusiei, sau despre direcția în care merge Europa în privința competitivității, diversificării comerciale și a altor teme economice.
Desigur, ar putea Europa să facă și mai bine, să fie mai ambițioasă, mai eficientă? Cu siguranță. Dar cred că tendințele generale indică o direcție corectă.
CaleaEuropeană.ro: Nu numai să vorbim, ci să și trecem la fapte (original – Don’t talk the talk, walk the walk).
Jörn Fleck: Exact, să trecem la fapte, și este nevoie de mai multă ambiție. Putem discuta acest lucru mai detaliat.
Per ansamblu, cred că este important ca Europa, dar și Statele Unite, să privească această relație pe termen lung. Nu trebuie să subestimăm faptul că, în pofida tuturor reechilibrărilor necesare și a schimbărilor despre care știm de mult timp că trebuie să aibă loc – și care încep să se întâmple acum – această relație rămâne un activ strategic unic, atât pentru Statele Unite, cât și pentru Europa. Niciunul dintre competitorii noștri strategici nu dispune de un asemenea atu, construit pe o relație atât de profundă și extinsă.
CaleaEuropeană.ro: Credeți că, în esență, atât Washingtonul, cât și capitalele europene înțeleg această legătură profundă? Pentru că, la suprafața dezbaterii politice și a discursului public, vedem mai degrabă o tendință de fragmentare.
Jörn Fleck: Cred că o parte din această „terapie de șoc” venită din partea Statelor Unite, din partea acestei administrații, depășește uneori măsura. Și, din păcate, încurajează cei mai problematici actori, reflexe și tendințe de pe ambele părți. Acest lucru trebuie recalibrat, ajustat.
În același timp, cred că Europa a înțeles că trebuie să își asume o parte mult mai mare din povară și responsabilitate pentru propria securitate. Iar acest lucru este, în mod fundamental, unul pozitiv. Pe termen mediu și lung, va contribui la o relație mai sănătoasă.
Cred că trebuie să ne detașăm puțin de emoțiile imediate și să ne concentrăm pe ceea ce am realizat deja și pe ceea ce mai avem de făcut din perspectivă europeană și transatlantică. Nimic din toate acestea nu este simplu sau elegant. Tensiunile sunt reale, emoțiile sunt reale. Dar asta se întâmplă pentru că ne-am obișnuit să avem așteptări mari unii de la alții. Și acest lucru este în regulă.
În ceea ce privește rolul Europei Centrale, pe care l-ați menționat, cred că acesta este menționat explicit chiar și în strategia de securitate națională.
CaleaEuropeană.ro: Exact acesta este următorul meu punct, așa că vă rog să continuați…
Jörn Fleck: … faptul că Europa Centrală este pe un drum bun și că această administrație recunoaște rolul pe care Europa Centrală și diferitele țări din regiune l-au jucat atât pe planul securității, cât și pe plan economic. Toate acestea sunt evoluții pozitive. Dar, din nou, aceste țări, având în vedere accentul administrației pe implementare și rezultate concrete, trebuie să continue în același ritm.
CaleaEuropeană.ro: Acest tip de abordare l-am văzut deja în timpul lui Trump 1.0. Știm că, la Summitul NATO de la Londra, el s-a întâlnit cu așa-numiții „two percenters” – țările care cheltuiau cel puțin 2% din PIB pentru apărare, majoritatea fiind state de pe flancul estic. Știm, de asemenea, implicarea administrației americane din primul mandat Trump în Inițiativa celor Trei Mări. Motivul pentru care vă întreb despre vocea colectivă a Europei Centrale este că, atunci când privim prin prisma strategiei de securitate națională pe care ați invocat-o, Statele Unite doresc să se reconecteze mai bine cu țările care, să spunem, contestă actuala conducere de la Bruxelles. Având în vedere acest lucru și specificul regiunii noastre, vedeți acest moment ca pe o afirmare a unei voci colective a Europei Centrale sau mai degrabă ca pe o sumă de voci individuale?
Jörn Fleck: Cred că există atât provocări comune importante pentru această regiune foarte diversă, cât și perspective și dinamici individuale în relația și în viziunea națională a fiecărei țări. Dacă luăm ca exemplu țările din Inițiativa celor Trei Mări, există diferențe între statele baltice, Polonia, Cehia și, de pildă, România, aflată la capătul sud-estic al acestei zone geografice.
Există diferențe semnificative, dar și similarități importante. Aici cred că regiunea, ca întreg, poate lucra pe anumite priorități care sunt aliniate cu abordarea administrației de tip „America First” – dar nu „America singură”.
Mă refer la energie și infrastructură, la securitate și apărare, unde există oportunități reale și unde prioritățile administrației pentru Europa, în ansamblu, se aliniază. Cred că este nevoie de o ușoară reinventare a Inițiativei celor Trei Mări.
De fiecare dată când Statele Unite încearcă să introducă elemente ideologice sau partizane în relațiile lor cu anumite țări – nu doar în Europa – liderii trebuie să își amintească faptul că toate statele au o relație cu Statele Unite, nu doar cu o administrație anume.
În ceea ce privește ceea ce fac aceste țări la nivelul UE, există perspective foarte diferite între statele membre. Aceste lucruri trebuie negociate prin politicile europene ale fiecărei țări. Trebuie să faci acest lucru pentru propria ta țară, nu pentru o anumită administrație americană, sincer vorbind.
CaleaEuropeană.ro: Aducând în discuție interesul național, vedem și noua strategie de securitate și apărare a României, lansată anul trecut, care introduce conceptul de independență solidară. Aș dori să ne concentrăm acum asupra României. Știm că țara noastră este adesea citată ca stat de primă linie, o insulă de stabilitate și un actor cu relevanță strategică în creștere. Cum vedeți România, în contextul noilor administrații de la Washington și București, proiectându-și mai eficient interesele și expertiza la Washington, Bruxelles și între aceste două centre?
Jörn Fleck: Întotdeauna am privit România prin prisma rolului său unic: pe deplin ancorată în dimensiunea transatlantică și pe deplin ancorată în dimensiunea Uniunii Europene. Cred că aceasta a fost o abordare foarte inteligentă.
CaleaEuropeană.ro: Este o abordare inteligentă? În România există acum o dezbatere care cere o abordare mai „revoluționară”, poate chiar alegerea unei tabere sau apropierea mai accentuată de una dintre ele.
Jörn Fleck: Cred că România s-a remarcat în ultimii ani și decenii, în special de la aderarea la NATO și UE, prin angajamentul ferm față de ambele direcții. Acestea rămân complementare. Privind pe termen lung, considerațiile legate de NATO, securitate și apărare, economia și chiar industria de apărare – inclusiv participarea României la instrumentul SAFE – menținerea angajamentului față de ambele direcții rămâne cea mai bună opțiune.
Este evident pentru mulți observatori din afara României că România a făcut un pas înainte. A jucat un rol-cheie la nivel european, dar și la nivel național, în sprijinirea Ucrainei și în menținerea acesteia în luptă.
Rolul României ca vecin și poziționarea sa unică – inclusiv porturile, infrastructura Dunării, ceea ce a permis Ucrainei să facă, precum și contribuția la securitatea Mării Negre – toate acestea reprezintă oportunități majore.
A existat foarte multă atenție acordată Poloniei. Cred că este o poveste de succes majoră. Dar ceea ce a făcut Polonia la capătul nord-estic al Europei Centrale și pe frontul estic al NATO. Flancul, ar trebui să spun, îmi cer scuze.
CaleaEuropeană.ro: Unii ar prefera termenul de front.
Jörn Fleck: Unii ar prefera front, iar acest lucru nu este nici pe deplin nepotrivit, nici inexact, având în vedere provocările hibride rusești și altele. Dar ceea ce a făcut Polonia pe flancul sau frontul nord-estic, cred că România începe rapid să își asume un rol pe care l-ar putea replica la capătul sud-estic al acestui flanc. Acest lucru îi va oferi României mult mai multă influență și vizibilitate la Washington DC, în pofida oricăror provocări politice existente.
CaleaEuropeană.ro: Deși aceasta ar fi fost o concluzie excelentă pentru interviu, mai am două întrebări: una despre tehnologie și una despre securitate și apărare. Începem cu tehnologia, dintr-o perspectivă transatlantică. Cum vedeți rolul platformelor digitale, al suveranității tehnologice și al inteligenței artificiale în tensiunile actuale și cum pot fi transformate aceste domenii în motoare ale cooperării, nu ale competiției?
Jörn Fleck: Problemele tehnologice, în special inteligența artificială, fac parte integrantă din securitatea națională și geopolitică. Aceasta este perspectiva prin care această administrație americană privește aceste subiecte.
Dacă ne uităm la eforturile privind tehnologia, comerțul, controlul exporturilor, relația cu China și chiar politica energetică, cred că Europa trebuie să trateze aceste aspecte ca fiind centrale pentru propria strategie geopolitică, alocând mai multă greutate politică și economică acestui rol.
În Europa, încă tindem să privim aceste subiecte prea îngust, mai degrabă ca probleme economice sau pur tehnologice. Au existat schimbări în ultimii cinci ani, dar nu suficient de ambițioase.
În ceea ce privește ideea unei suveranități europene absolute sau a autonomiei strategice, ar trebui să ne concentrăm pe ceea ce Europa poate realiza împreună cu aliații săi. Relația economică transatlantică, inclusiv în domeniul tehnologiei, inovării și investițiilor, este profund integrată. Acesta este un avantaj strategic atunci când ne confruntăm cu provocări din partea Chinei, de exemplu, în sectoare critice, materii prime sau tehnologii esențiale.
Europa trebuie să adopte o viziune mai ambițioasă asupra rolului tehnologiei în geopolitică. Autonomia completă este un obiectiv nerealist pentru o economie orientată masiv spre export, precum Uniunea Europeană.
CaleaEuropeană.ro: Securitate și apărare – un pilon al cooperării transatlantice. Având în vedere apelurile SUA pentru asumarea unei responsabilități sporite în domeniul apărării convenționale, nu al celei nucleare, care ar trebui să fie următorii pași pentru NATO, pentru relațiile UE–SUA și pentru țările din Europa Centrală?
Jörn Fleck: Distincția pe care ați făcut-o este una importantă. Această administrație a transmis explicit — și cred că intenționat — că Europa ar trebui să facă un pas înainte și să își asume responsabilitatea principală pentru propria apărare convențională și pentru descurajare.
Vedem deja state importante din întreaga Europă care se îndreaptă în această direcție și care fac pași relevanți. Europa, per ansamblu, trebuie să își dea seama cum poate aborda cel mai bine fragmentarea piețelor sale industriale de apărare, care nu sunt încă pe deplin integrate la nivel intern. De asemenea, trebuie să abordeze rapid lecțiile învățate din Ucraina, să le integreze și să le valorifice în modul în care utilizează creșterea cheltuielilor pentru apărare, în special cele de până la 800 de miliarde de euro din cadrul SAFE și REARM sau Readiness 2030.
Este esențial să valorificăm la maximum aceste lecții în ceea ce privește tehnologia, inovarea și modul în care acestea pot fi integrate într-o nouă bază industrială de apărare consolidată. Desfășurăm multă activitate în acest sens la Europe Center și la Atlantic Council, prin intermediul Task Force-ului nostru pentru Reimaginarea Apărării și Inovării Europene.
La fel ca în cazul tehnologiei, întrebarea este cum valorificăm la maximum sinergiile. Nici baza industrială de apărare europeană, nici cea de peste Atlantic nu pot face față singure nevoilor existente, după decenii de subfinanțare. Așadar, cum valorificăm la maximum aceste capacități? Cum construim o bază industrială de apărare europeană? Și cum ne asigurăm că obținem maximum din cooperarea cu aliații noștri americani?
CaleaEuropeană.ro: Slavă Domnului că avem NATO, nu?
Jörn Fleck: Păstrarea, consolidarea, dezvoltarea, actualizarea și modernizarea NATO pe cât posibil din perspectiva europeană, în loc să pornim de la premisa că există provocări fundamentale.
CaleaEuropeană.ro: NATO 3.0, așa cum a spus președintele Finlandei, Alexander Stubb, sau este prea mult?
Jörn Fleck: Sunt un mare susținător, la nivelul Uniunii Europene, al dezbaterilor privind Europa cu două viteze, Europa cu mai multe viteze sau Europa-nucleu.
CaleaEuropeană.ro: Această dezbatere a reapărut — de fapt, de la Berlin.
Jörn Fleck: Personal, nu sunt un mare susținător al acestei abordări. Există dezbateri importante care trebuie purtate, inclusiv pe aceste teme. Dar sunt un mare susținător al modului în care cred că Europa a fost, de fapt, construită în ultimele șapte–opt decenii.
Mai ales după extinderea de tip „Big Bang”, a fost vorba mai puțin despre concepte teoretice și mult mai mult despre cooperare practică, construită în jurul statelor dispuse să avanseze și apoi să se extindă. Chiar și Schengen a pornit de la un grup mult mai restrâns de țări. La fel și moneda euro. Originile cooperării în materie de apărare și securitate în Europa, cooperarea polițienească și judiciară — în multe cazuri, aceasta a fost calea de urmat.
Cred că ar trebui să învățăm din acest lucru și să nu ne concentrăm atât de mult pe concepte teoretice sau de tratat, ci mai degrabă să identificăm forme de cooperare practică, cu rezultate concrete, pentru provocările cu care se confruntă Europa și parteneriatul transatlantic, și să vedem cum putem obține răspunsuri eficiente. Ulterior, aceste inițiative pot fi dezvoltate, instituționalizate și codificate în tratate și reforme, și așa mai departe.
CaleaEuropeană.ro: Am o scurtă întrebare de follow-up. Ce ar fi mai bine pentru relațiile transatlantice: o Europă întreagă și unită sau o Europă cu mai multe viteze?
Jörn Fleck: Pentru Statele Unite sau pentru relațiile transatlantice?
CaleaEuropeană.ro: Pentru ambele.
Jörn Fleck: Orice câștiguri pe termen scurt pe care o administrație sau un actor politic din Statele Unite crede că le poate obține dintr-o Europă mai divizată sunt, în opinia mea, o perspectivă foarte mioapă. În cele din urmă, chiar dacă Europa va deveni un actor mai puternic și mai exigent odată ce își va asuma pe deplin responsabilitățile în materie de securitate și apărare — așa cum am văzut deja în domeniul economic — ea va rămâne un partener mult mai capabil și mai util, un adevărat activ strategic pentru Statele Unite, decât o Europă divizată. O Europă unită, pe termen lung, este mai bună pentru Statele Unite. Este, de asemenea, mai bună pentru Europa.
CaleaEuropeană.ro: Vă mulțumim foarte mult pentru acest interviu, domnule Jörn Fleck, director senior al Europe Center și al inițiativei Transform Europe din cadrul Atlantic Council.
Jörn Fleck: Vă mulțumesc foarte mult pentru invitație.
