Connect with us

INTERVIURI

INTERVIU SPECIAL. Eric Povel, Divizia de Diplomație Publică NATO: Garanția oferită prin articolul V este tare ”ca o stâncă” pentru toți membrii NATO. Aliații discută adaptarea conceptelor pentru a acționa corespunzător împotriva amenințării hibride

Published

on

Interviu realizat de Robert Lupițu

Divizia de Diplomație Publică (DDP) a NATO reprezintă unul dintre cele mai importante instrumente pe care Alianța le deține în mediul de securitate sensibil și complicat care s-a instaurat în Europa după anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia și propaganda ce se intensifică dinspre Moscova.

În luna august, la Școala Internațională de Vară NATO, organizată de Euro Atlantic Diplomacy Society, Eric Povel, ofițer de programe la Divizia de Diplomație Publică a NATO responsabil pentru Afganistan, Belgia, Germania și Olanda, a oferit un interviu pentru CaleaEuropeana.ro despre Alianță și instrumentele sale în combaterea propagandei rusești și a războiului hibrid, scenariile unui nou Război Rece, începuturile crizei actuale, rolul DDP, cheltuielile bugetelor pentru apărare, dar și abordările comune NATO-UE.

Robert Lupițu (R.L.): Este evident că experimentăm momente dificile, tensionate și interesante simultan. Sunteți de părere că incertitudinea declanșată de anexarea ilegală a Crimeii și comportamentul revisionist al Rusiei prefigurează scenariul unui nou Război Rece?

eric povel2Eric Povel (E.P.): Războiul Rece s-a încheiat acum mai bine de 20 de ani. A fost caracterizat de opoziția a două blocuri ideologice, prezența masivă a trupelor militară în Europa și dominarea politică, economică și militară de către Uniunea Sovietică a majorității vecinilor săi europeni.

Sfârșitul Războiului Rece a fost o victorie a popoarelor central și est-europene și a celor din fosta Uniune Sovietică, și a deschis posibilitatea depășirii diviziunii Europei. La reuniunile ce au urmat căderii Zidului Berlinului Rusia și-a jucat rolul în construirea unei noi arhitecturi de securitate europene, inclusiv Carta de la Paris, înființarea OSCE, crearea Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic și Actul Fondator NATO-Rusia.

De la sfârșitul Războiului Rece NATO a introdus modificări importante în practicile sale de lucru și de acordare a statutului de membru, lucruri consemnate prin adoptarea Conceptelor Strategice din 1999 și 2010. Acuzațiile potrivit cărora Alianța și-a păstrat scopul din timpul Războiului Rece ignoră realitatea acestor schimbări.

În toată această perioadă NATO s-a apropiat de Rusia cu o serie de inițiative de parteneriat, ce au culminat cu fondarea Consiliului NATO-Rusia în 2002. Nicio altă țară nu a beneficiat de o relația atât de privilegiată cu NATO cum a avut Rusia.

Așa cum au declarat șefii de stat și de guvern la Summit-ul din Țara Galilor, din septembrie 2014, ”Alianța nu urmărește o confruntare cu Rusia și nu reprezintă o amenințare pentru aceasta. Dar noi nu putem și no vom compromite principiile pe care Alianța și securitatea europeană și nord-americană se bazează (Declarația Summit-ului din Țara Galilor este disponibilă aici).

Aceasta este politica oficială a NATO, definită și exprimată transparent, la cel mai înalt nivel decizional. Ca o organizație ce este responsabilă în fața națiunilor membre, NATO este legată de implementarea acestei politici.

R.L.: Deși NATO și-a lansat un nou Concept Strategic în 2010, există multe voci care au contestat identitatea și rolul pozitiv al Alianței. Reprezintă noul mediu de securitate un moment ce reafirmă și justifică existența NATO și scopul său? Oferă noul cadru de insecuritate (atât din Est, cât și din Sud) o posibilitate ca NATO să depășească criza de identitate și diferite critici internaționale?

E.P.: Tratatul Nord-Atlantic din 1949 este la fel de relevant astăzi ca în 1949: NATO este un club al națiunilor democratice ce au promis să se ajute între ele în situații de necessitate și de urgență, precum un atac armat. Deci, scopul NATO este același ca în 1949. Ceea ce s-a schimbat este mediul de securitate și numărul de membri al NATO. Una dintre caracteristicile cheie ale succesului NATO este aceea că, în pofida modificărilor radicale ale securității internaționale și euro-atlantice, Alianța a reușit să își mențină coeziunea dintre membrii săi în timp ce a întreprins adaptări drastice pentru a gestiona provocările noului mediu de securitate.

nato_summit_81294800R.L.: Începutul crizei din Europa de Est ar putea fi considerat anul 2008, când NATO a evaluat posibilitatea oferiririi unui Membership Action Plan (MAP) pentru Georgia și Ucraina. Ar fi fost posibil ca Alianța și lumea occidentală să prevină această situației geopolitică complexă care plasează, din nou, NATO și Rusia în opoziție?

E.P.: În 2008 NATO nu a oferit un MAP Georgiei și Ucrainei, La summit-ul de la București liderii Alianței au agreat că Georgia și Ucraina – care erau deja angajate într-o dialog continuu cu NATO – vor deveni cândva membre NATO. În decembrie 2008, Georgia și Ucraina au fost invitate să dezvolte Programe Naționale Anuale (ANPs) în acest sens.

”Politica ușilor deschise” a Alianței se bazează pe articolul 10 al Tratatului de la Washington, care statuează că apartenența unui stat este posibilă pentru orice ”stat european care respectă principiile tratatului și care contribuie la securitatea regiunii nord-atlantice”. Extinderea Alianței este un proces dinamic și aflat în plină desfășurare. Din moment ce NATO a fost creat în 1949, aceasta a trecut de la 12 membrii fondatori la 28, prin intermediul a șase runde de extindere (1952,1955, 1982, 1999, 2004 și 2009).

NATO nu pune presiune pe state pentru a aplica în vederea aderării, ci doar răspunde națiunilor care au aplicat în mod oficial pentru acest statut. Potrivit articolului 1 al Actului Final de la Helsinki (aici), care a pus bazele Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa în 1975, fiecare stat are dreptul ”să facă sau nu facă prte dintr-o organizație internațională, să fie sau să nu fie parte din tratate bilaterale sau multilaterale, inclusiv dreptul de a fi sau a nu fi parte a unor tratate de alianță”. Toți membrii OSCE, inclusiv Rusia, s-au angajat să respecte aceste principii.

În baza acestor principii, Georgia și Ucraina au dreptul de a alege dacă se alătură sau nu unui tratat de alianță, inclusiv tratatul fondator al NATO.

Mai mult decât atât, când a semnat Actul Fondator NATO-Rusia, Moscova s-a obligat să ”respecte suveranitatea, independența și integritatea teritorială a tuturor statelor și a dreptului inerent de a dispune de mijloacele pentru asigurarea securității lor”.

De aceea Georgia și Ucraina au dreptul de a-și alege propriile alianțe, iar Rusia nu are, în baza acordurilor încheiate, vreun drept să dicteze asupra unei astfel de alegeri.

R.L.: Diverși analiști și experți consideră că avem de-a face cu o nouă amenințare, mai periculoasă, hibridă și mai difuză decât amenințarea sovietică. Dar, de fapt, nu avem de-a face cu o provocare clasică și amenințare tradițională (Rusia) dar care evoluează împreună cu mijloacele specifice conflictelor din secolul al XXI-lea?

E.P.: Da, războiul hibrid nu este un fenomen complet nou așa cum sunt alte exemple similare din istoria militară. Însă am văzut că Rusia a declanșat o propaganda politică, ecoomică, financiară, militară și de comunicare, precum și instrumente cibernetice ca parte a abordării sale hibride împotriva Ucrainei și statelor euro-atlantice, și la o viteză fără precedent. Acestea necesită o revizuire și o regândire radicală a unor concepte, doctrine și capabilități militare ale NATO pentru a descuraja și, la nevoie, pentru a apăra aliații împotriva unor atacuri hibride. De asemenea, unele dintre amenințările pe care le avem în sud prezintă trăsături hibride față de care trebuie să ne adaptăm. NATO urmează să ia decizii relevante în acest sens la următorul Summit, la Varșovia, la începutul lui iulie 2016.

natoR.L.: Cum răspunde Divizia de Diplomație Publică a NATO la propaganda agresivă a Rusiei și cum cooperează cu statele membre, în special cele din flancul estic? Cum colaborați cu instrumentele naționale existente pentru a diminua propaganda și miturile rusești? Mijloacele hibride prezintă efecte doar asupra Europei sau influențează și regiunea nord-americană a Alianței?

E.P.: Este, în primul rând, o responsabilitate națională ca liderii politici și militari ai fiecărui stat membru NATO să informeze populația cu privire la acțiunile și activitățile întreprinse de autoritățile naționale pentru a contracara propaganda rusească. NATO – cu staff-ul și bugetul relativ modest al diplomației publice – poate fi doar complementar eforturilor naționale de comunicare. Divizia pentru Diplomație Publică NATO se concentrează spre a fi complementară cu diferite eforturi de comunicare naționale prin utilizarea mijloacelor sale principale de comunicare: operațiuni de presă via social media și pagina oficială și prin programe de interacțiune cu experți în domeniu. Ele nu sunt concentrate pe contracararea propagandei, ci pe prezentarea faptelor reale ale politicilor, acțiunilor și activităților NATO.

R.L.: Ați primit solicitări din partea României pentru a furniza expertiză în contracararea mașinăriei de troli a Rusiei, care utilizează manipulare, dezinformare și percepții eronate?

E.P.: Așa cum am menționat anterior, este o responsabilitate națională. În plus, DDP și alte structuri ale NATO organizează periodic seminarii de comunicare în care experți și personal din state membre ale Alianței discută probleme curente de comunicare și împărtășesc experiențele și practicile lor.

R.L.: Vor juca Unitățile Forțelor NATO din cele șase state estice (printre care și România) un rol important în contracararea propagandei, ca parte a războiului hibrid?

E.P.: Nu. Aceste unități (cu un staff de maxim 40 de persoane) vor funcționa, în principal, ca mici unități de comandă și control ce vor lucra împreună cu statele gazdă pentru a identifica rețele logistice, rute de transport și infrastructură de sprijin necesare pentru a asigura desfășurarea Forței de Acțiune Rapidă NATO în regiune cât mai curând cu putință dacă este necesar.

R.L.: Articolul V al Tratatului Alianței se referă la atacuri militare împotriva unui stat membru NATO. Cum se pot simți în siguranță cetățenii români în fața unor acțiuni destabilizatoare, precum metode hibride și asimestrice utilizate ca instrument militar?

E.P.: Garanția oferită prin articolul V este tare ”ca o stâncă” pentru toți membrii NATO. În perioada premergătoare a Summit-ului de la Varșovia, aliații discută potențiale adaptări ale actualelor concepte și capabilități NATO pentru a ne putea adresa corespunzător amenințărilor hibride pe care Rusia le utilizează în Ucraina, și care sunt utilizate și în crizele din sud și sud-est.

R.L.: În opinia doumneavoastră noile planificări cu privire la alocările și cheltuielile pentru bugetele de apărare ar trebui să cuprindă fonduri pentru combaterea amenințărilor hibride precum propagandă, mituri și manipulări?

E.P.: Având în vedere că statele membre sunt suverane, este în decizia lor să stabilească cum și pe ce cheltuiesc bugetul pentru apărare. Astfel, tot statele trebuie să hotărască dacă doresc să cheltuiască mai mulți bani în lupta împotriva propagandei.

Russia-NATO mythsR.L.: Ce viitoare acțiuni ar trebui întreprinse împotriva miturilor lansate de Federația Rusă, precum ”NATO a promis că nu se extinde”, ”Alianța caută să încercuiască Rusia”, etc.? Ce atitudine ar trebui să adopte opinia publică din România (și alte state membre, desigur) pentru a nu devein victime ale propagandei?

E.P.: Fiecare lider politic și militar dintr-o țară membră NATO ar trebui să informeze populația sa cu privire la ceea ce fac autoritățile naționale pentru a contraataca propaganda rusă. Noi am dezvoltat un document ”realitatea relației NATO-Rusia”, aratând că niciunul dintre mituri nu sunt reale. Distribuim aceste informații constant prin toate mijloacele și platformele de comunicare disponibile.

Analiză CaleaEuropeana.ro NATO-Rusia: Etapa dezavuării miturilor și a interpretării realității

R.L.: În cele din urmă, considerați că noile amenințări de securitate ce provin dinspre Rusia și grupări teroriste solicit un parteneriat coerent, coeziv și profund între NATO și Uniunea Europeană și care vor fi rezultatele unei noi balansări pe termen mediu?

E.P.: Da. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, se întâlnește în mod regulat cu Înaltul Reprezentant al UE, Federica Mogherini, iar reprezentanții UE sunt întotdeauna invitați să participe la summit-urile și ministerialele NATO. De asemenea, am intensificat discuțiile între staff-urile UE și NATO pentru a ne consolida cooperarea, inclusiv în domeniul comunicării strategice. Drept răspuns pentru noile amenințări hibride, NATO și UE își vor intensifica cooperarea, având în vedere că există domenii în care fiecare organizație are puncte tari și mai multe responsabilități decât cealaltă, dar doar acolo unde o abordare coordonată și sincronizată este necesară.  O cooperare eficace și în curs de consolidare dintre NATO și UE în domeniul comunicării strategice ne va ajuta pe termen lung să informăm mai bine cetățenii atât asupra realității, cât și cu privire politicile și acțiunile NATO demarate ca reacție la comportamentul agresiv al Rusiei și retorica declanșată împotriva aliaților și a partenerilor noștri. În cele din urmă, adevărul va triumfa. 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

EVENIMENTE

VIDEO INTERVIU cu Vasile Asandei, directorul ADR Nord-Est, despre viitorul Agenției care de 20 de ani activează în slujba dezvoltării regionale: Miliardele de euro care revin României nu trebuie cheltuite, ci ele trebuie să aibă un impact real asupra dezvoltării

Published

on

©️ ADR Nord-Est

Luna trecută, Agenția pentru Dezvoltară Regională Nord-Est, motor al dezvoltării regionale în regiunea Moldovei, a aniversat 20 de ani de la înființare, într-un amplu eveniment desfășurat la Piatra Neamț și care a reunit peste 200 de colaboratori din administrația publică locală, mediul universitar și mediul privat. Directorul Vasile Asandei ne-a povestit, într-un interviu acordat în exclusivitate, cu ce beneficii s-au concretizat cele două decenii de activitate în slujba dezvoltării regionale.

Calea Europeană: Anul acesta celebrați 20 de ani de existență și de activitate în beneficiul cetățenilor și al dezvoltării regionale în Regiunea Nord-Est. Care ar fi principalele momente cheie în evoluția ADR Nord-Est?

Vasile Asandei: Primul moment important este înființarea Agenției, în urmă cu douăzeci de ani. Apoi, au fost mai multe momente importante, ași menționa momentul aderării României la Uniunea Europeană, când am devenit organism intermediar pentru Programul Operațional Regional. În cel de-al doilea exercițiu, din perioada 2014-2020, un moment cheie este demararea realizării strategiei de specializare inteligentă a regiunii, care are un efect important în prezentul și în viitorul regiunii. Un alt moment important este deschiderea biroului de la Bruxelles. De asemenea, un moment important este deschiderea celui mai frumos și inspirațional spațiu dedicat tinerilor antreprenori – Rubik Hub din Piatra Neamț. Sunt doar câteva din momentele esențiale ale activității noastre. 

Calea Europeană: De-a lungul activității ADR Nord-Est și îndeosebi după aderarea României la UE, ați sprijinit implementarea a peste 1000 de proiecte regionale în valoare de aproape 1 miliard de euro. Cum și-au lăsat aceste proiecte amprenta asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor?

Vasile Asandei: În primul rând, trebuie să facem o comparație. Să ne imaginăm cum arătau orașele regiunii noastre în urmă cu 15 ani și cum arată astăzi. Dincolo de cifre, acesta este primul impact. Efectiv, cum arată orașele astăzi, și nu numai orașele. Cum arată cele câteva sute de firme care au primit finanțare de la noi, cum arată comunitățile locale care au fost implicate în proiecte alături de noi și împreună cu parteneri din Europa. Și mai ales, cum arată comunitatea noastră regională astăzi, face ca pentru viitor să existe șansa să progresăm mult mai rapid decât am făcut-o până astăzi. 

Calea Europeană: ADR Nord-Est face parte dintr-o solidă rețea de organisme europene de profil și este singura Agenție pentru Dezvoltare Regională din România care deține un birou de reprezentare la Bruxelles. Cum vă ajută aceste pârghii pentru a atrage mai multe fonduri, mai multe beneficii și mai multe oportunități pentru dezvoltare?

Vasile Asandei: Primul lucru important este accesul la informație. Informația dă putere. Suntem membri în board-ul Asociațiilor de Dezvoltare Regională din Europa și membrii în board-ul Asociației Inovative din Europa. Asta face să avem acces foarte direct și rapid la informațiile de la Bruxelles, iar noi, mai departe, am construit o rețea de comunicare cu parteneri din regiune, prin care îi informăm și îi implicăm în proiecte europene. Pe această cale, câteva zeci, dacă nu câteva sute de parteneri din regiune au fost implicate în proiecte finanțate direct de la Bruxelles. 

Calea Europeană: Unul dintre cele mai importante rezultate pe care le-ați înregistrat în ultimii ani se referă la dezvoltarea și stimularea antreprenoriatului. În acest sens, ADR Nord-Est a pus bazele Rubik Hub, cel mai mare spațiu dedicat spiritului antreprenorial din Nord-Estul României. Care este impactul și rolul pe care acest hub îl are în ecosistemul de dezvoltare a regiunii?

Vasile Asandei: Cel mai important impact pe care îl are Rubik Hub este schimbarea modului de a gândi și crearea unei comunități creative care oferă șansa tinerilor de a face lucruri pe care puteau să le facă doar în străinătate: stimularea creativității, asocierea unui număr mare de oameni cu inițiativă și cu experiență care creează o pepinieră extrem de importantă pentru viitorul acestei regiuni. 

Calea Europeană: După 20 de ani de activitate, cuantificați în fonduri europene atrase, proiecte implementate, premii și recunoaștere a activității și consolidare a cooperării între cele șase județe din regiune, ce urmează? România va beneficia, în perioada de programare financiară 2021-2027, de al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare cu o creștere de peste 7 miliarde de euro. Ce vă propuneți pentru următorul deceniu?

Vasile Asandei: Este o veste bună și o veste foarte provocatoare pentru noi. Următorul exercițiu financiar, cu siguranță, va aduce, așa cum arată lucrurile astăzi în faza de negociere, o sumă cu mult mai mare pentru România. Această sumă va fi orientată în principal către dezvoltarea competitivității regiunii, către specializare inteligentă, către transfer tehnologi și așa mai departe. La prima vedere, aceste lucruri pot părea că nu răspund neapărat nevoilor noastre, dar în fond ele răspund nevoilor noastre. Dacă ne ocupăm în prea mare măsură de infrastructură și în prea mică măsură de dezvoltarea economică a regiunii, șansa noastră de progres va fi mică. Prin urmare, este îmbucurător pentru noi că am făcut pașii de care am vorbit până acum, în sensul de a ne pregăti pentru creșterea competitivității, de a investi în antreprenoriat, în transfer tehnologic, de a aduce alături de noi actori care vor fi implicați în acest proces și este foarte important ca miliardele de euro care vor reveni României în următorul exercițiu să nu fie cheltuite, ci să aibă un impact adevărat asupra dezvoltării. Este ceea ce ne dorim și sperăm că se va întâmpla în următorul exercițiu.


Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est a marcat 20 de ani de activitate printr-un eveniment, organizat la Piatra Neamț la 16 aprilie, care a reunit peste 200 de colaboratori din administrația publică locală, mediul universitar și mediul privat. Cele două decenii în slujba Regiunii Nord-Est au fost celebrate echipa ADR Nord-Est alături de liderii regionali și locali, de oameni de afaceri, dar și de Șeful Unității pentru România din cadrul DG Regio din Comisia Europeană. Evenimentul a fost transmis LIVE de CaleaEuropeană.ro.

Urmăriți și VIDEO ADR Nord-Est, motorul dezvoltării regionale din Moldova, aniversează 20 de ani de activitate
Citiți și ADR Nord-Est a celebrat 20 de ani de activitate în slujba dezvoltării regionale. Directorul Vasile Asandei: ”Devenirea noastră se datorează în mare parte partenerilor, beneficiarilor și colaboratorilor noștri”

În cei 20 de ani de activitate, peste 250 de actori locali publici și privați au fost beneficiari ai acțiunilor de schimb de experiență și instruire, 650 de IMM-uri au beneficiat de consiliere pentru internaționalizare și inovare, 900 de tineri antreprenori au fost instruiți și 135 startup-uri au fost create, 10 Planuri de Acțiune Locale pentru Energie Durabilă și Climăau fost realizate pentru Bacău, Botoșani, Suceava, Piatra Neamț, Vaslui, Moinești, Roman, Bicaz, Siret, Comuna Victoria-Iasi și 6 Planuri Locale de Acțiune pentru protejarea patrimoniului cultural pentru municipiile Bacău, Botoșani, Suceava, Piatra Neamț, Vaslui și Iași. În același timp, 6 clustere din Regiunea Nord-Est sunt premiate de Asociația Europeana a Clusterelor cu “eticheta bronz”, doar ca urmare a implicării lor în initiațive internaționale.

De asemenea, în actuala perioadă de programare financiară 2014-2020, pentru cele 1.089 milioane euro alocate Regiunii Nord-Est au fost depuse 1.328 de cereri de finanțare , din care au fost deja contractate 505 proiecte în valoare de 753 milioane de euro, care vor fi transpuse în investiții în dezvoltare urbană, eficiență energetică în clădiri publice, infrastructură de transport rutier, infrastructură, medicală, socială și educațională, valorificarea potențialului turistic și a patrimoniului cultural, dezvoltarea competitivității IMM-urilor, inovare si transfer tehnologic. 

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

INTERVIU Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: PPE organizează un summit și în România pentru că PNL este un partid care contează pentru această familie politică din PE

Published

on

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) a oferit un interviu pentru Calea Europeană cu o zi înainte de summitul Popularilor Europeni din Sibiu, organizat în marja summitului șefilor de stat și de guvern ai UE din 9 mai.

În timpul interviului, eurodeputatul liberal a explicat importanța organizării summitului PPE și cel al șefilor de stat în Sibiu chiar de ziua Europei și a subliniat modul în care România este văzută la nivel european în această perioadă.

„Este un eveniment extrem de important pentru că se discută strategia pentru Uniunea Europeană si faptul că ce se întâmplă la Sibiu și că va rămâne în istorie declarația de la sibiu”. „Este un moment important pentru Europa și România.”, a menționat eurodeputatul.

Marian-Jean Marinescu se află la Sibiu pentru a participa la summitul PPE, fiind o  întâlnire pregătotitoare summitului de la Sibiu, totodată fiind „singura familie politică din Parlamentul European care se întrunește aici la Sibiu.

Imaginea pozitivă a României „se crează prin astfel de evenimente, iar România va fi pe buzele tuturor  și sper în același timp să mai reparăm din imaginea creată din actuala guvernare.”, a precizat europarlamentarul.

„Este important că PPE organizează un summit și în România, pentru că PNL este un partid care contează pentru această familie politică din PE, acesta fiind unele motive dintre care PPE organizează acest summit.”

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

INTERVIU Corina Crețu, comisar european și candidat PRO România la alegerile europene, mesaj de la Chișinău: Cetățenii Republicii Moldova nu sunt singuri! Vocea lor este auzită la Bruxelles!

Published

on

©️ Corina Crețu/ Facebook (În imagine: Corina Crețu, comisar european pentru politică regională, și Iurie Leancă, viceprim-ministru pentru integrare europeană, Guvernul Republicii Moldova - mai 2018)

Cetățenii Republicii Moldova nu sunt singuri, iar vocea lor este auzită la Bruxelles, este mesajul cu care comisarul european pentru politică regională Corina Crețu, candidat al formațiunii Pro România la alegerile europene din 26 mai, merge joi la Chișinău, vizită ce are loc în contextul campaniei pentru alegerile europarlamentare.

Într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro, Crețu a vorbit despre beneficiile majore pe care le-a adus apropierea Republicii Moldova față de Uniunea Europeană, amintind că un proiect major – construirea conductei de gaze Iași-Ungheni – a fost realizat cu contribuția semnificativă și esențială a prim-miniștrilor României și Republicii Moldova de la acea vreme, Victor Ponta și Iurie Leancă, ambii candidați ai formațiunii Pro România la alegerile din 26 mai.

Calea Europeană: Sunteți în vizită în Republica Moldova, pe care ați vizitat-o oficial în calitate de comisar european. Acum, în calitate de candidat Pro România la alegerile europene, vă aflați la Chișinău pentru a promova valorile europene și apropierea Republicii Moldova și cetățenilor săi de UE. De ce ați considerat că este important pentru dumneavoastră să fiți aici?

Corina Crețu: În mai 2018, acum un an, am efectuat o vizită oficială în calitate de comisar european, când am participat la inaugurarea Orășelului European din Ungheni. Am avut atunci și întâlniri cu partidele politice, dar și cu tinerii despre care trebuie să spun că sunt entuziaști în privința Uniunii Europene. Pe de altă parte, fiecare vizită a mea în Republica Moldova are o mare încărcătură emoțională. Bunicii mei din partea mamei provin din această regiune. De altfel, activitatea mea de până acum a fost legată, într-o formă sau alta, de Republica Moldova. În 2005 am fost observator din partea OSCE pentru alegerile parlamentare din martie 2005, organizate în Republica Moldova. Apoi, în calitate de eurodeputat, am făcut parte din Delegația Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova 2007.

Calea Europeană: Ce mesaj le veți transmite cetățenilor Republicii Moldova, o țară care până nu demult era considerată campioana Parteneriatului Estic? Ce beneficii au cetățenii Republicii Moldova din apropierea față de Uniunea Europeană?

Corina Crețu: Mesajul pe care vreau să îl transmit astăzi, de la Chișinău, este acela că cetățenii Republicii Moldova nu sunt singuri! Vocea lor este auzită la Bruxelles! Apropierea Uniunii Europene față de Republica Moldova este o certitudine și vă pot da câteva exemple: 66% din exporturile și 50% din importurile Republicii Moldova sunt acum cu țări ale Uniunii Europene; statele Uniunii Europene reprezintă cele mai importante surse de investiții străine în Republica Moldova; Uniunea Europeană este cel mai mare furnizor de asistență financiară pentru Republica Moldova, cu o medie de 100 milioane de euro anual. Totodată, din 2015, datorită programului Erasmus, peste 2000 de studenți și cadre didactice din Republica Moldova au beneficiat de experiențe de studiu în universitățile europene. Și acestea sunt doar câteva exemple. Cel mai răsunător rămâne, firește, faptul că începând cu 28 aprilie 2014, cetățenii Republicii Moldova cu pașaport biometric pot călători în spațiul Schengen fără viză. De altfel, în perioada aprilie 2014 – aprilie 2018, mai mult de 1,4 milioane de cetățeni moldoveni au beneficiat de regimul fără vize. De aceea, cred că indiferent de tensiunile politice existente într-un moment sau altul, Republica Moldova trebuie să facă eforturi pentru a continua drumul său european.

Calea Europeană: Atât în calitate de comisar european, dar și de candidat pentru un nou mandat în Parlamentul European, ce puteți promite cetățenilor din Republica Moldova? Cum arată prezentul și viitorul cooperării dintre Chișinău și Uniunea Europeană?

Corina Crețu: Uniunea Europeană rămâne fermă în demersul său de consolidare a relației politice cu Republica Moldova. Republica Moldova și Uniunea Europeană beneficiază de relații economice privilegiate, prin intermediul Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător. De asemenea, asistența financiară oferită de Uniunea Europeană deschide posibilitatea unei cooperări mai strânse între statele membre ale UE și Republica Moldova. Avem un exemplu concret prin cooperarea dintre Republica Moldova și regiunile învecinate de la granița cu România, acolo unde UE a contribuit la construirea conductei de gaze Iași-Ungheni, având ca scop creșterea gradului de securitate energetică. O contribuție esențială la demararea și concretizarea acestor lucrări au avut-o prim-miniștrii României și Republicii Moldova de la momentul respectiv, Victor Ponta, respectiv Iurie Leancă, ambii candidați ai Pro România la alegerile europarlamentare din 26 mai.

Vreau să amintesc faptul că pentru o cooperare și mai strânsă între Republica Moldova și UE, în februarie 2018 a fost prezentată planificarea asistenței ce va fi acordată pe viitor Republicii Moldova din partea Uniunii Europene, sub forma Cadrului Unic de Sprijin UE – Moldova 2017-2020. Bugetul acestui cadru este de 384 de milioane de euro axat pe patru domenii de intervenție. Unul este dezvoltarea economică și oportunitățile de piață, inclusiv creșterea economică durabilă și incluzivă, protecția socială și sănătatea, cu o anvelopă financiară de până la 121,8 milioane de euro. Un al doilea domeniu este legat de consolidarea instituțiilor și buna guvernare, inclusiv statul de drept și securitatea, cu o finanțare de până la 69,6 milioane de euro. Cel de-al treilea este axat pe conectivitate, eficiență energetică, mediu și schimbări climatice, cu o alocare de până la 87 de milioane de euro. Al patrulea domeniu vizează mobilitatea și contactele interumane, inclusiv sprijinul pentru obiectivele de referință privind liberalizarea vizelor și educația, formarea și cercetarea, cu o anvelopă de 28,4 milioane de euro. Această asistență se va centra pe livrarea de rezultate tangibile pentru cetățeni și trebuie să implice actorii principali, societatea civilă și sectorul privat. Asistența va continua să fie condiționată, aceasta fiind monitorizată și evaluată cu regularitate. Exact așa cum spuneam, Uniunea Europeană rămâne ferm angajată obiectivului de consolidare a relației politice cu Republica Moldova.

Calea Europeană: Iar exemplele pot continua dacă ne gândim la Programul Operațional Comun România – Republica Moldova, la implicarea Republicii Moldova în Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, forum a cărei președinție este asigurată în prezent de către România.

Corina Crețu: Dacă îmi permiteți, așa cum vă spuneam, asistența financiară oferită de Uniunea Europeană deschide posibilitatea unei cooperări mai strânse între statele membre ale UE și Republica Moldova. Ați menționat Programul Operațional Comun România – Republica Moldova. Da, în perioada 2014-2020, Uniunea Europeană finanțează acest program prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate. Programul se adresează zonei aflate la frontiera dintre România (Botoșani, Iași, Vaslui, Galați) şi Republica Moldova, şi va contribui la atingerea obiectivului general al Instrumentului European de Vecinătate: evoluția către o regiune de prosperitate şi bună vecinătate, realizată prin acțiuni de cooperare transfrontalieră în beneficiul statelor membre şi nemembre ale UE care se învecinează. Bugetul programului transfrontalier este de 81 milioane de euro pentru proiecte intre Republica Moldova si Romania. Proiectele vizează: sprijin pentru educație, cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare, promovarea culturii locale și protejarea patrimoniului istoric, îmbunătățirea accesibilității în regiuni, dezvoltarea transportului şi a rețelelor şi sistemelor comune de transport, provocări comune în domeniul siguranței şi securității.

Și acesta nu este unicul program de finanțare și cooperare transfrontalieră cu Republica Moldova. Mai avem Programul Operaţional comun “Bazinul Mării Negre” 2014 – 2020 cu un buget total de 49 de milioane de euro ce are ca obiectiv îmbunătăţirea nivelului de trai al oamenilor din regiunile din Bazinul Mării Negre prin creştere sustenabilă şi protecţia în comun a mediului.

V-ați referit și la Strategia Dunării. Trebuie să spun: Strategia Dunării este, în acest sens, o șansă pentru Republica Moldova, care stă pe picior de egalitate cu alte 13 state, atât membre ale UE, cât și din afara UE. Republica Moldova este lider, împreună cu Austria, pe obiectivul numărul 9 al acestei strategii: investiția în oameni și dezvoltarea de abilități.

Calea Europeană: Discutăm despre foarte multe proiecte, despre bani europeni pentru programe strategice de cooperare, însă cum simt cetățenii că apropierea față de Uniunea Europeană le face viața mai bună?

Corina Crețu: Proiectele și programele strategice menționate sunt cadrul larg, însă sprijinul și asistența pe care UE le oferă în vederea dezvoltării Republicii Moldova sunt cuantificate și prin exemple cât mai aproape de cetățean. Să vă dau câteva cifre și date. De pildă, centura ocolitoare a Ungheniului a beneficiat de o finanțare de 8,6 milioane de euro din partea Uniunii Europene. Un număr de 200.000 de cetățeni au beneficiat de efectele pozitive ale proiectelor care țin de apă-canal. În municipiile Nisporeni, Vărzărești și Grozești au fost construite infrastructuri noi de alimentare cu apă potabilă. În consecință, aproximativ 15.700 de persoane beneficiază de apă potabilă sigură și care corespunde standardelor. În mai mult de 225 de școli, grădinițe, centre comunitare și sătești au fost instalate sisteme de încălzire pe bază de biomasă, astfel încălzirea a devenit mai bună și mai ieftină. 47 dintre aceste situri au fost echipate, de asemenea, cu sisteme de apă caldă încălzite pe baza de energie regenerabilă. Au fost înființate 35 de noi întreprinderi în domeniul biomasei și au fost create peste 400 de noi locuri de muncă în comunități în acest domeniu. Nu în ultimul rând, aceste evoluții au diversificat sursele de alimentare cu energie ale țării. Au fost înființate 10 incubatoare de afaceri în zonele Leova, Ștefan Vodă, Rezina, Singerei, Cosnita, Cedir Lunga, Nisporeni, Cimișlia, Cahul și Călărași. În anii 2015-2017, peste 900 de studenți și cadre didactice din Republica Moldova au beneficiat de mobilitatea Erasmus + pentru a studia și a preda în Uniunea Europeană. Au fost finanțate 11 proiecte de consolidare a capacităților care implică universități. Republica Moldova a fost, de asemenea, prima țară din Parteneriatul Estic care a fost asociată programului Orizont 2020, prin intermediul căruia UE susține cercetarea și inovarea în vederea încurajării integrării în spațiul european de cercetare. Sunt proiecte concrete, care demonstrează faptul că Uniunea Europeană nu este ceva abstract, ci este o realitate cât se poate de palpabilă, spre care și Republica Moldova tinde.

Calea Europeană: Cu o paletă atât de largă de proiecte și cazuri concrete, vedem o implicare a Uniunii Europene în a livra bunăstare în Republica Moldova care ne duce cu gândul la faptul că potențialul acestei relații este încă neexplorat în integralitatea sa. Ca o concluzie, ce urmează pentru relația dintre UE și Republica Moldova?

Corina Crețu: Închei spunând că locul Republicii Moldova este, cu certitudine, în marea familie europeană. Prin efortul administrației și prin implicarea cetățenilor, sunt sigură că viitorul va confirma acest lucru!

Continue Reading
Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending