Connect with us

INTERVIURI

INTERVIU SPECIAL. Eric Povel, Divizia de Diplomație Publică NATO: Garanția oferită prin articolul V este tare ”ca o stâncă” pentru toți membrii NATO. Aliații discută adaptarea conceptelor pentru a acționa corespunzător împotriva amenințării hibride

Published

on

Interviu realizat de Robert Lupițu

Divizia de Diplomație Publică (DDP) a NATO reprezintă unul dintre cele mai importante instrumente pe care Alianța le deține în mediul de securitate sensibil și complicat care s-a instaurat în Europa după anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia și propaganda ce se intensifică dinspre Moscova.

În luna august, la Școala Internațională de Vară NATO, organizată de Euro Atlantic Diplomacy Society, Eric Povel, ofițer de programe la Divizia de Diplomație Publică a NATO responsabil pentru Afganistan, Belgia, Germania și Olanda, a oferit un interviu pentru CaleaEuropeana.ro despre Alianță și instrumentele sale în combaterea propagandei rusești și a războiului hibrid, scenariile unui nou Război Rece, începuturile crizei actuale, rolul DDP, cheltuielile bugetelor pentru apărare, dar și abordările comune NATO-UE.

Robert Lupițu (R.L.): Este evident că experimentăm momente dificile, tensionate și interesante simultan. Sunteți de părere că incertitudinea declanșată de anexarea ilegală a Crimeii și comportamentul revisionist al Rusiei prefigurează scenariul unui nou Război Rece?

eric povel2Eric Povel (E.P.): Războiul Rece s-a încheiat acum mai bine de 20 de ani. A fost caracterizat de opoziția a două blocuri ideologice, prezența masivă a trupelor militară în Europa și dominarea politică, economică și militară de către Uniunea Sovietică a majorității vecinilor săi europeni.

Sfârșitul Războiului Rece a fost o victorie a popoarelor central și est-europene și a celor din fosta Uniune Sovietică, și a deschis posibilitatea depășirii diviziunii Europei. La reuniunile ce au urmat căderii Zidului Berlinului Rusia și-a jucat rolul în construirea unei noi arhitecturi de securitate europene, inclusiv Carta de la Paris, înființarea OSCE, crearea Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic și Actul Fondator NATO-Rusia.

De la sfârșitul Războiului Rece NATO a introdus modificări importante în practicile sale de lucru și de acordare a statutului de membru, lucruri consemnate prin adoptarea Conceptelor Strategice din 1999 și 2010. Acuzațiile potrivit cărora Alianța și-a păstrat scopul din timpul Războiului Rece ignoră realitatea acestor schimbări.

În toată această perioadă NATO s-a apropiat de Rusia cu o serie de inițiative de parteneriat, ce au culminat cu fondarea Consiliului NATO-Rusia în 2002. Nicio altă țară nu a beneficiat de o relația atât de privilegiată cu NATO cum a avut Rusia.

Așa cum au declarat șefii de stat și de guvern la Summit-ul din Țara Galilor, din septembrie 2014, ”Alianța nu urmărește o confruntare cu Rusia și nu reprezintă o amenințare pentru aceasta. Dar noi nu putem și no vom compromite principiile pe care Alianța și securitatea europeană și nord-americană se bazează (Declarația Summit-ului din Țara Galilor este disponibilă aici).

Aceasta este politica oficială a NATO, definită și exprimată transparent, la cel mai înalt nivel decizional. Ca o organizație ce este responsabilă în fața națiunilor membre, NATO este legată de implementarea acestei politici.

R.L.: Deși NATO și-a lansat un nou Concept Strategic în 2010, există multe voci care au contestat identitatea și rolul pozitiv al Alianței. Reprezintă noul mediu de securitate un moment ce reafirmă și justifică existența NATO și scopul său? Oferă noul cadru de insecuritate (atât din Est, cât și din Sud) o posibilitate ca NATO să depășească criza de identitate și diferite critici internaționale?

E.P.: Tratatul Nord-Atlantic din 1949 este la fel de relevant astăzi ca în 1949: NATO este un club al națiunilor democratice ce au promis să se ajute între ele în situații de necessitate și de urgență, precum un atac armat. Deci, scopul NATO este același ca în 1949. Ceea ce s-a schimbat este mediul de securitate și numărul de membri al NATO. Una dintre caracteristicile cheie ale succesului NATO este aceea că, în pofida modificărilor radicale ale securității internaționale și euro-atlantice, Alianța a reușit să își mențină coeziunea dintre membrii săi în timp ce a întreprins adaptări drastice pentru a gestiona provocările noului mediu de securitate.

nato_summit_81294800R.L.: Începutul crizei din Europa de Est ar putea fi considerat anul 2008, când NATO a evaluat posibilitatea oferiririi unui Membership Action Plan (MAP) pentru Georgia și Ucraina. Ar fi fost posibil ca Alianța și lumea occidentală să prevină această situației geopolitică complexă care plasează, din nou, NATO și Rusia în opoziție?

E.P.: În 2008 NATO nu a oferit un MAP Georgiei și Ucrainei, La summit-ul de la București liderii Alianței au agreat că Georgia și Ucraina – care erau deja angajate într-o dialog continuu cu NATO – vor deveni cândva membre NATO. În decembrie 2008, Georgia și Ucraina au fost invitate să dezvolte Programe Naționale Anuale (ANPs) în acest sens.

”Politica ușilor deschise” a Alianței se bazează pe articolul 10 al Tratatului de la Washington, care statuează că apartenența unui stat este posibilă pentru orice ”stat european care respectă principiile tratatului și care contribuie la securitatea regiunii nord-atlantice”. Extinderea Alianței este un proces dinamic și aflat în plină desfășurare. Din moment ce NATO a fost creat în 1949, aceasta a trecut de la 12 membrii fondatori la 28, prin intermediul a șase runde de extindere (1952,1955, 1982, 1999, 2004 și 2009).

NATO nu pune presiune pe state pentru a aplica în vederea aderării, ci doar răspunde națiunilor care au aplicat în mod oficial pentru acest statut. Potrivit articolului 1 al Actului Final de la Helsinki (aici), care a pus bazele Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa în 1975, fiecare stat are dreptul ”să facă sau nu facă prte dintr-o organizație internațională, să fie sau să nu fie parte din tratate bilaterale sau multilaterale, inclusiv dreptul de a fi sau a nu fi parte a unor tratate de alianță”. Toți membrii OSCE, inclusiv Rusia, s-au angajat să respecte aceste principii.

În baza acestor principii, Georgia și Ucraina au dreptul de a alege dacă se alătură sau nu unui tratat de alianță, inclusiv tratatul fondator al NATO.

Mai mult decât atât, când a semnat Actul Fondator NATO-Rusia, Moscova s-a obligat să ”respecte suveranitatea, independența și integritatea teritorială a tuturor statelor și a dreptului inerent de a dispune de mijloacele pentru asigurarea securității lor”.

De aceea Georgia și Ucraina au dreptul de a-și alege propriile alianțe, iar Rusia nu are, în baza acordurilor încheiate, vreun drept să dicteze asupra unei astfel de alegeri.

R.L.: Diverși analiști și experți consideră că avem de-a face cu o nouă amenințare, mai periculoasă, hibridă și mai difuză decât amenințarea sovietică. Dar, de fapt, nu avem de-a face cu o provocare clasică și amenințare tradițională (Rusia) dar care evoluează împreună cu mijloacele specifice conflictelor din secolul al XXI-lea?

E.P.: Da, războiul hibrid nu este un fenomen complet nou așa cum sunt alte exemple similare din istoria militară. Însă am văzut că Rusia a declanșat o propaganda politică, ecoomică, financiară, militară și de comunicare, precum și instrumente cibernetice ca parte a abordării sale hibride împotriva Ucrainei și statelor euro-atlantice, și la o viteză fără precedent. Acestea necesită o revizuire și o regândire radicală a unor concepte, doctrine și capabilități militare ale NATO pentru a descuraja și, la nevoie, pentru a apăra aliații împotriva unor atacuri hibride. De asemenea, unele dintre amenințările pe care le avem în sud prezintă trăsături hibride față de care trebuie să ne adaptăm. NATO urmează să ia decizii relevante în acest sens la următorul Summit, la Varșovia, la începutul lui iulie 2016.

natoR.L.: Cum răspunde Divizia de Diplomație Publică a NATO la propaganda agresivă a Rusiei și cum cooperează cu statele membre, în special cele din flancul estic? Cum colaborați cu instrumentele naționale existente pentru a diminua propaganda și miturile rusești? Mijloacele hibride prezintă efecte doar asupra Europei sau influențează și regiunea nord-americană a Alianței?

E.P.: Este, în primul rând, o responsabilitate națională ca liderii politici și militari ai fiecărui stat membru NATO să informeze populația cu privire la acțiunile și activitățile întreprinse de autoritățile naționale pentru a contracara propaganda rusească. NATO – cu staff-ul și bugetul relativ modest al diplomației publice – poate fi doar complementar eforturilor naționale de comunicare. Divizia pentru Diplomație Publică NATO se concentrează spre a fi complementară cu diferite eforturi de comunicare naționale prin utilizarea mijloacelor sale principale de comunicare: operațiuni de presă via social media și pagina oficială și prin programe de interacțiune cu experți în domeniu. Ele nu sunt concentrate pe contracararea propagandei, ci pe prezentarea faptelor reale ale politicilor, acțiunilor și activităților NATO.

R.L.: Ați primit solicitări din partea României pentru a furniza expertiză în contracararea mașinăriei de troli a Rusiei, care utilizează manipulare, dezinformare și percepții eronate?

E.P.: Așa cum am menționat anterior, este o responsabilitate națională. În plus, DDP și alte structuri ale NATO organizează periodic seminarii de comunicare în care experți și personal din state membre ale Alianței discută probleme curente de comunicare și împărtășesc experiențele și practicile lor.

R.L.: Vor juca Unitățile Forțelor NATO din cele șase state estice (printre care și România) un rol important în contracararea propagandei, ca parte a războiului hibrid?

E.P.: Nu. Aceste unități (cu un staff de maxim 40 de persoane) vor funcționa, în principal, ca mici unități de comandă și control ce vor lucra împreună cu statele gazdă pentru a identifica rețele logistice, rute de transport și infrastructură de sprijin necesare pentru a asigura desfășurarea Forței de Acțiune Rapidă NATO în regiune cât mai curând cu putință dacă este necesar.

R.L.: Articolul V al Tratatului Alianței se referă la atacuri militare împotriva unui stat membru NATO. Cum se pot simți în siguranță cetățenii români în fața unor acțiuni destabilizatoare, precum metode hibride și asimestrice utilizate ca instrument militar?

E.P.: Garanția oferită prin articolul V este tare ”ca o stâncă” pentru toți membrii NATO. În perioada premergătoare a Summit-ului de la Varșovia, aliații discută potențiale adaptări ale actualelor concepte și capabilități NATO pentru a ne putea adresa corespunzător amenințărilor hibride pe care Rusia le utilizează în Ucraina, și care sunt utilizate și în crizele din sud și sud-est.

R.L.: În opinia doumneavoastră noile planificări cu privire la alocările și cheltuielile pentru bugetele de apărare ar trebui să cuprindă fonduri pentru combaterea amenințărilor hibride precum propagandă, mituri și manipulări?

E.P.: Având în vedere că statele membre sunt suverane, este în decizia lor să stabilească cum și pe ce cheltuiesc bugetul pentru apărare. Astfel, tot statele trebuie să hotărască dacă doresc să cheltuiască mai mulți bani în lupta împotriva propagandei.

Russia-NATO mythsR.L.: Ce viitoare acțiuni ar trebui întreprinse împotriva miturilor lansate de Federația Rusă, precum ”NATO a promis că nu se extinde”, ”Alianța caută să încercuiască Rusia”, etc.? Ce atitudine ar trebui să adopte opinia publică din România (și alte state membre, desigur) pentru a nu devein victime ale propagandei?

E.P.: Fiecare lider politic și militar dintr-o țară membră NATO ar trebui să informeze populația sa cu privire la ceea ce fac autoritățile naționale pentru a contraataca propaganda rusă. Noi am dezvoltat un document ”realitatea relației NATO-Rusia”, aratând că niciunul dintre mituri nu sunt reale. Distribuim aceste informații constant prin toate mijloacele și platformele de comunicare disponibile.

Analiză CaleaEuropeana.ro NATO-Rusia: Etapa dezavuării miturilor și a interpretării realității

R.L.: În cele din urmă, considerați că noile amenințări de securitate ce provin dinspre Rusia și grupări teroriste solicit un parteneriat coerent, coeziv și profund între NATO și Uniunea Europeană și care vor fi rezultatele unei noi balansări pe termen mediu?

E.P.: Da. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, se întâlnește în mod regulat cu Înaltul Reprezentant al UE, Federica Mogherini, iar reprezentanții UE sunt întotdeauna invitați să participe la summit-urile și ministerialele NATO. De asemenea, am intensificat discuțiile între staff-urile UE și NATO pentru a ne consolida cooperarea, inclusiv în domeniul comunicării strategice. Drept răspuns pentru noile amenințări hibride, NATO și UE își vor intensifica cooperarea, având în vedere că există domenii în care fiecare organizație are puncte tari și mai multe responsabilități decât cealaltă, dar doar acolo unde o abordare coordonată și sincronizată este necesară.  O cooperare eficace și în curs de consolidare dintre NATO și UE în domeniul comunicării strategice ne va ajuta pe termen lung să informăm mai bine cetățenii atât asupra realității, cât și cu privire politicile și acțiunile NATO demarate ca reacție la comportamentul agresiv al Rusiei și retorica declanșată împotriva aliaților și a partenerilor noștri. În cele din urmă, adevărul va triumfa. 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

INTERVIU Ambasadorul României la UE Luminița Odobescu: În 2019, România a fost vocea Europei unite. Ne-am confruntat cu clișee, însă am fost foarte motivați. Trebuie să fructificăm capitalul pozitiv pe care l-am obținut în beneficiul României și al cetățenilor săi

Published

on

© European Union 2019

România a fost vocea Europei unite într-o perioadă nu tocmai simplă iar anul 2019, când România a asigurat prima sa președinție la Consiliul Uniunii Europene, a fost un moment de referință și un impuls de relansare, a afirmat reprezentantul permanent al României la Uniunea Europeană, Luminița Odobescu, într-un interviu eveniment acordat pentru CaleaEuropeană.ro în contextul Zilei Naționale a României, celebrată la 1 decembrie.

Ambasadorul Luminița Odobescu, diplomatul care a prezidat în primele șase luni ale anului toate reuniunile ambasadorilor țărilor UE destinate pregătirii politice a întrunirilor Consiliilor Afaceri Generale, a vorbit despre ”performanța dificil de egalat” a președinției române la Consiliul UE – 90 de dosare legislative finalizate în 100 de zile și a susținut că ”România trecut cu brio” testul maturității politice, diplomatice și administrative prin asigurarea acestei președinții.

Odobescu a recunoscut că s-a confruntat cu ”clișee și probleme de percepție” privind România în debutul președinției la Consiliul UE, însă a făcut un apel la conșentizarea și fructificarea ”capitalului pozitiv” pe care România îl deține după asigurarea unei președinții de succes. Ea a făcut referire, în acest context, la prioritățile noii Comisii Europene, proaspăt validată de Parlamentul European și de țările UE, precum și la dificilul dosar al viitorului buget multianual european, în cadrul căreia politiciile de coeziune și agricultură joacă un rol major în dezvoltarea României.


CaleaEuropeană.ro: România a asigurat, în prima jumătate a acestui an, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, fiind pentru prima dată când țara noastră a deținut această responsabilitate formală, dar și oportunitate de influențare a procesului decizional european. Care ar fi principalele reușite, dar și ce s-ar fi putut face mai bine, la nivel european?

© Luminița Odobescu/ Facebook

Luminița Odobescu: 2019 reprezintă, fără îndoială, un an deosebit de important în parcursul european al României, iar pentru mine și colegii mei din Reprezentanța Permanentă la Bruxelles UE un reper esențial în cariera noastră diplomatică. Dacă privim retrospectiv, cred ca realizările din acest an ne dau mai multe motive de mândrie. Am gestionat Președinția Consiliului UE într-o perioadă dificilă, cu multe încercări și am atins o performanță dificil de egalat – 90 de dosare închise în 100 de zile, în domenii esențiale și cu impact direct asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor europeni. Conștienți de dificultatea contextului, am reușit să fim rapizi, creativi, pragmatici și, esențial, deosebit de motivați pe toată durata acestui exercițiu. Și nu o spun eu, o spun oficialii și colegii noștri de la Bruxelles și din capitalele europene. Mă întrebați ce se putea face mai bine la nivel european. Ca să vă răspund, trebuie să revin la contextul în care România a deținut Președinția Consiliului UE și aș aminti finalul de mandat al Parlamentului European și al Comisiei Europene, tranziția la noua legislatură, alegerile europene din mai, Brexit-ul și riscurile ieșirii Marii Britanii din Uniune fără un acord, intensificarea negocierilor privind viitorul Cadru Financiar Multianual șamd. Consider că, în aceste condiții, am reușit să obținem rezultate bune, chiar foarte bune, aș spune, am venit cu idei și inițiative noi, nu am avut niciun moment de relaxare sau ezitare, dorind să arătăm mereu că se poate. Aș spune chiar că am reușit să mobilizăm Statele Membre și instituțiile europene și să finalizăm dosare care se negociau de mulți ani și unde, la început, ne-am lovit de scepticism că le-am putea avansa sau închide și amintesc aici, de exemplu, directiva gazului, directiva privind drepturile de autor sau regulamentul privind Garda Europenă de Frontieră și de Coastă.  

CaleaEuropeană.ro: Din această privință, a deținerii președinției Consiliului UE, 2019 a fost un an de vizibilitate pentru România. Summit-ul de la Sibiu, primul din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, este un exemplu. Încheiem anul cu marcarea a 30 de ani de la Revoluția română din 1989, parte a evenimentelor căderii Cortinei de Fier. Ce a câștigat România în acest an? A fost anul 2019 deopotrivă un capăt de linie pentru un drum început acum trei decenii și debutul unuia nou?

Luminița Odobescu: Suntem într-un an important, care a fixat câteva borne pozitive în istoria României din ultimii 30 de ani. Un lucru însă merită punctat – în cei 30 de ani de istorie post-decembristă, sentimentul care nu ne-a părăsit niciodată a fost această aspirație de integrare europeană și de a fi parte a unui sistem bazat pe valorile nealterabile. Încă de la începutul anilor `90, noi, românii am înțeles că este important să facem parte din această familie europeană, la fel cum am înțeles și nevoia de reformă și modernizare, iar toate eforturile au convers către aceste obiective. În acești 30 de ani am aderat la NATO și la Uniunea Europeană, am devenit un partener solid și de încredere, iar recent am exercitat cu succes Președinția Consiliului UE, fiind vocea unei Europe unite în momente nu tocmai simple. Așadar, nu aș considera 2019 un capăt de linie, ci, dimpotrivă, un moment de referință și, totodată, un impuls care să ne ajute să avansăm, să construim, să relansăm. Din punctul meu de vedere, Summit-ul de la Sibiu, din 9 mai, a fost unul dintre momentele de referință, când România a transmis explicit ce poate oferi și, în egală măsură, ce așteaptă de la Europa. În egală măsură, a arătat că România aduce în Uniunea Europeană o infuzie de energie pozitivă, de entuziasm, apropiere de cetățeni, spirit empatic. Conștienți de potențialul nostru, putem să proiectăm o serie de așteptări legitime, a căror concretizare depinde însă și de noi, de angajamentul și de consecvența cu care ne urmărim obiectivele, zi de zi, ceas de ceas. Trebuie, în egală măsură, să fim realiști și să recunoaștem că avem încă de lucru pentru a putea valorifica avantajele pe care le oferă calitatea de Stat Membru și, de asemenea, pentru a ne atinge obiectivele, inclusiv în ceea ce privește aderarea la spațiul Schengen sau la zona euro.

CaleaEuropeană.ro: Din punct de vedere calendaristic, Președinția României la Consiliul Uniunii Europene a coincis și cu finalul de mandat al Parlamentului European, actorul instituțional cu care țările UE negociază și creează legislație. Astfel, 90 de dosare legislative încheiate sub mandatul României au reprezentat un rezultat larg apreciat. De ce a fost importantă exercitarea cu succes a acestei președinții?

© Luminița Odobescu/Facebook

Luminița Odobescu: Un răspuns scurt la această întrebare este acela că Președinția Consiliului UE reprezintă, în primul rând, un examen, un test de capacitate pentru fiecare Stat Membru. Exercitarea unei Președinții mobilizează întregul palier politic, dar și cel administrativ, alături de misiuni diplomatice din Statele Membre. Cum este cunoscut, un rol central l-a jucat și Reprezentanța Permanentă a României la Bruxelles UE. Modul în care gestionezi o Președinție UE demonstrează nu numai nivelul de pregătire, de cunoaștere a dosarelor, dar și modul de adaptare rapidă la un nou rol. Practic, Președinția scoate statul care o exercită din zona clasică de promovare a agendei naționale și îl pune în situația, deloc ușoară, de a fi creativ în găsirea unor soluții care să faciliteze consensul între abordări nu de puține ori divergente, în Consiliu, între cele 28 de State Membre. Apoi, trebuie găsite soluții în negocierile cu Parlamentul European în baza unui mandat foarte strict acordat de Consiliu, urmând ca, după încheierea negocierilor, rezultatul să fie confirmat de Statele Membre. La aceasta aș mai adăuga efortul semnificativ în termeni logistici și organizatorici, unde nu poți da greș, mai ales că Președinția este responsabilă de organizarea a sute de întâlniri la Bruxelles și în țară. De asemenea, să nu uităm de rezistența la stres și chiar cea fizică, care își spun cuvântul atunci când stai în negocieri până dimineața, iar apoi, în câteva ore, intri în alte negocieri sau conduci reuniuni de Coreper, grupuri de lucru, iar seara coordonezi un eveniment important. Performanțele unei Președinții, felul în care aceasta face față acestui test, se traduc automat în capital de imagine și de încredere și influențează modul în care ești privit ca partener de negocieri. Pentru a exemplifica, punctez faptul că modul în care Președinția română a Consiliului UE a demarat negocierile, cu seriozitate și determinare, încă din primele zile ale lunii ianuarie, care au fost, aș spune, printre cele mai dificile, a generat un val de încredere și de susținere din partea instituțiilor europene, care ne-a ajutat ulterior să avansăm rapid și să funcționăm la parametrii optimi.

Totodată, trebuie să recunoaștem că ne-am confruntat, mai ales la debutul Președinției, cu clișee și probleme de percepție care ne-au îngreunat misiunea, de aceea cred că rezultatele pe care le-am obținut se traduc printr-un succes cu adevărat muncit.

Mai adaug faptul că Președinția este un exercițiu din care înveți enorm, care te face să evoluezi, iar asta o recunosc inclusiv statele care au exercitat în mai multe rânduri acest mandat.  

Aș rezuma spunând că, din prima și până în ultima zi, Președinția Consiliului UE înseamnă multă muncă și vizibilitate pe măsură, în care nicio greșeală nu trece neobservată. Imaginea și credibilitatea ta ca Stat Membru, ca administrație, depind de acest test și cred că rezultatele și reacțiile oficiale din Bruxelles și din capitalele europene au arătat că l-am trecut cu brio.

CaleaEuropeană.ro: Țara noastră s-a aflat în lumina reflectoarelor prin prisma deținerii acestei președinții. Pe de altă parte, în plan politico-instituțional, anumite provocări au continuat să atârne, iar riscurile au fost ridicate dacă luăm calcul fie și numai ultimul raport MCV. Felul în care România a gestionat acest mandat a schimbat ceva în materie de perceptie privind țara noastră? A înclinat balanța într-o lumină mult mai pozitivă privind rolul și angajamentul nostru european?

Luminița Odobescu: Da, categoric, modul în care România și-a îndeplinit acest mandat a schimbat multe în materie de percepție la Bruxelles, în capitalele Statelor Membre, în țările din Balcanii de Vest și vecinătate, în ochii partenerilor noștri transatlantici. Cred că a fost clar reflectată prin reacțiile, inclusiv publice ale înalților oficiali europeni, dar și prin modul în care vocea noastră este acum auzită atunci când ne susținem pozițiile.

De asemenea, angajamentul pro-european a fost mereu clar și fără echivoc, iar reacția cetățenilor români a consolidat acest lucru. Ne-am bucurat și de faptul că românii din instituțiile europene s-au simțit mândri de rezultatele Președinției și au susținut acest efort colectiv.

CaleaEuropeană.ro: Într-un interviu precedent acordat pentru CaleaEuropeană.ro ați afirmat că asigurarea primei președinții a Consiliului UE va fi un test de maturitate politică, diplomatică și administrativă. Activitatea derulată de diplomații români în timpul președinției, precum și ca parte a trio-ului de președinții pe care îl împărțim cu Finlanda și Croația, a fost pozitiv consemnată în instituțiile europene. A trecut România acest test?

© Luminița Odobescu/Facebook

Luminița Odobescu: Da, România a trecut acest test cu brio. Așa cum am menționat anterior, nu o spunem noi, o spun partenerii noștrii din Statele Membre, Comisia Europeană, Consiliu sau Parlamentul European. Nu cred că trebuie să fim modești, însă este necesar să conștentizăm că acest capital pozitiv pe care îl deținem după o Președinție de succes trebuie fructificat, în primul rând, în promovarea activă a intereselor României, mai ales că ne așteaptă o perioadă plină de provocări și de inițiative cu impact major. Vorbim despre propunerile în materie de schimbări climatice, așa-numitul ”Green Deal”, în materie de digital, inteligență artificială, stat de drept, politică externă șamd. Să nu uităm că avem încă un dosar extrem de dificil în fața noastră: viitorul Cadru Financiar Multianual, unde trebuie să valorificăm experiența dobândită în timpul Președinției. În al doilea rând, trebuie să fim activi și coordonați în promovarea românilor în diferite poziții în Comisia Europeană și în alte instituții. În egală măsură, trebuie să folosim experiența dobândită și în administrația românească pentru a consolida departamentele de afaceri europene din ministere.

Este esențial să rămânem pragmatici, să anticipăm, să înțelegem și să fim pregătiți pentru provocările de acum și cele din viitor. Președinția română a fost o etapă importantă, care a ridicat mult ștacheta, însă munca noastră continuă în ritm susținut.

CaleaEuropeană.ro: Care au fost cele mai importante provocări din 2019 pentru România în plan european și ce se prefigurează pentru 2020? Unul dintre dosarele pe care România și-ar fi dorit să genereze mai mult progres este, indiscutabil, cel privind viitorul cadru financiar multianual. Va reuși România să își bifeze obiectivele pentru ca anvelopele bugetare pentru coeziune și agricultură să nu sufere diminuări?

© Luminița Odobescu/Facebook

Luminița Odobescu: Anul 2019 a fost unul cu multe dificultăți, amintite deja, care au testat în mai multe rânduri unitatea din interiorul proiectului european. Referitor la Cadrul Financiar Multianual, un dosar extrem de complex și dificil, aș aminti că Președinția română a marcat un progres important – 10 acte legislative în care am ajuns la acord preliminar cu fostul Parlament European și obținerea în Consiliu a unui număr însemnat de mandate parțiale de negociere. Practic, Președinția finlandeză, căreia i-am predat mandatul la 30 iunie 2019, a putut începe negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual imediat după instalarea noului legislativ european, în baza documentelor și progreselor înregistrate de Președinția română.

Revenind la obiectivele României, precizez că, din punctul nostru de vedere, UE are nevoie de un buget ambițios, capabil să ofere finanțare adecvată pentru atingerea obiectivelor europene pe termen lung, asigurând, în același timp, un răspuns adecvat la noile provocări cu care se confruntă Uniunea. Nu trebuie să uităm și faptul că există o presiune generată de plecarea unui contributor important, Marea Britanie, de aceea trebuie să avem în vedere identificarea unor noi propuneri de resurse proprii, care pot genera venituri suplimentare la bugetul Uniunii.

Noile priorități trebuie abordate în complementaritate cu politicile tradiționale – coeziunea și Politica Agricolă Comună, care rămân esențiale în canalizarea eficientă a investițiilor europene. Coeziunea și agricultura sunt veritabile motoare de asigurare a convergenței economice, iar impactul lor major pentru comunitățile locale este incontestabil. De aceea, obiectivul nostru concret este să ne asigurăm că alocările pe cele două politici nu sunt afectate și că, în egală măsură, asigurăm flexibilitate și reguli mai simple de acces la aceste fonduri. Deja ne coordonăm strâns cu statele care au obiective și poziții apropiate, suntem activi în discuțiile cu Parlamentul European și colaborăm strâns cu membrii delegației române în legislativul european.

CaleaEuropeană.ro: La final, ce mesaj le puteți transmite de Ziua Națională a României cititorilor și următorilor CaleaEuropeană.ro, un public consacrat care a fost la curent, de cele mai multe ori în timp real, cu ceea ce România a făcut din poziția de președinție a Consiliului Uniunii Europene?

Luminița Odobescu: Este un prilej foarte bun să mulțumesc colegilor de la Calea Europeană pentru că ne-ați fost alături, zi și noapte, nu numai în perioada Președinției române a Consiliului UE, dar și în general, în timp real, cum spuneți. Cred că această complementaritate este foarte importantă. Apreciez în mod deosebit profesionalismul cu care urmăriți actualitatea europeană și informați publicul din România. Transmit mulțumiri și cititorilor Calea Europeană, care se informează în legătură cu ceea ce se întâmplă la Bruxelles. Suntem alături de dumneavoastră în această preocupare constantă de a avea o societate corect informată și racordată la temele care se discută și se decid la Bruxelles și care ne influențează viața de zi cu zi în orice colț al Europei ne-am afla. La final, aș dori să urez tuturor din inimă ”La mulți ani, dragi români! La mulți ani, România”. Vă asigur că plăcuța inscripționată cu ”România”, pe care o avem în față în fiecare zi, ne onorează și, în același timp, ne responsabilizează. Vă mulțumesc!

Continue Reading

Daniel Buda

INTERVIU Eurodeputatul Daniel Buda: ”Ar trebui găsite mecanisme și resurse necesare ca tăierile de păduri din România să se facă în limita legală”

Published

on

© Calea Europeană

În contextul în care în această sesiune plenară de la Strasbourg s-a dezbătut protejarea apărătorilor pădurilor și ai mediului în Uniunea Europeană, deputatul european Daniel Buda (PNL, PPE) a făcut referire și la situația României în acest sector.

În timpul interviului acordat corespondentului CaleaEuropeană.ro Daniel Buda a menționat că tăierea de păduri din România trebuie să se facă în limita legală: ”Ar trebui găsite mecanisme și resurse necesare ca tăierile de păduri din România să se facă în limita legală.”


Daniel Buda a afirmat că PNL a înțeles dificultatea acestui sector: ”Am avut discuții, iar proiectul  lege recent îi va proteja mai bine pe pădurari.”

Mai multe teme au fost abordat în interviu, precum probleme climatice sau fenomenul ”brain drain”.

Daniel Buda consideră că membrii Comitetului European al Regiunilor ar trebui ascultați cu atenție, pentru că ei comunică probleme reale chiar ”de la firul ierbii”. Astfel, deputatul european susține raportul primarului liberal, Emil Boc, privind ”Exodul creierelor în Uniunea Europeană”, raport deja adopatat în CoR.

Citiți și: Raportul lui Emil Boc privind ”Exodul creierelor în UE”, adoptat în Comitetul European al Regiunilor: Problema trebuie abordată urgent

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Hotelurile spațiale, destinație turistică în viitor. O companie din California promite că va inaugura în 2022 și 2027 două stații spațiale destinate atât turiștilor, cât și cercetătorilor

Published

on

© sceenshot video/ Gateway Foudation

O companie din Califormia plănuiește să construiască două hoteluri spațiale care ar urma să fie inaugurate în 2022 și 2027, anunță Digi24.

La hotelul numit Stația Aurora, programat pentru inaugurare în 2022, o noapte va costa 9 milioane și jumătate de dolari, de persoană.

Hotelul numit Stația von Braun va fi de fapt o uriașă roată plasată pe orbita Pământului, proiectată să producă diferite niveluri de gravitație artificială prin creșterea sau scăderea vitezei de rotație. Stația va fi proiectată pentru a găzdui atât cercetători, dar și turiști care doresc să experințeze atmosfera de pe o stație spațială, beneficiind de confortul pe care îl poate asigura un hotel, potrivit The Gateway Foudation. La capacitate maximă, vor fi 450 de persoane la bordul hotelului spațial.

Printre activitățile pe care turiștii le vor putea întreprinde la bord se numără basketball sau cățărări la gravitație redusă, conform lui Tim Alatoree, proiectant al stației von Braun, anunță ABC.

Pentru Stația von Braun nu a fost comunicat deocamdată un preț, dar dezvoltatorii complexului spațial spun că, în timp, o cazare nu va costa mai mult decât o călătorie pe un vas de croazieră sau la Disneyland.

Continue Reading

Facebook

Europarlamentarul Clotilde Armand, Renew Europe, organizează Conferința „Europa de Vest vs. Europa de Est? Nu. O Europă mai convergentă” București, vineri, 13 decembrie a.c., începând cu orele 11:00, la hotel Hilton – Athénée Palace, Salon Le Diplomat

Advertisement
Advertisement

Trending